Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile Ucrainei asupra podurilor spre Crimeea riscă să complice aprovizionarea și mobilitatea în zona ocupată, după ce mai multe traversări din regiunea Herson au fost avariate, potrivit Meduza.
Atacurile au avut loc în noaptea de 11 iunie și au vizat poduri care leagă Crimeea anexată de Rusia de regiunea Herson. Informația a fost comunicată de Vladimir Saldo, guvernatorul numit de Rusia pentru partea ocupată a regiunii Herson.
Conform declarațiilor sale, au fost lovite:
Saldo a spus că podurile au suferit avarii și a indicat că „informații despre circulație și termenele de refacere” vor fi comunicate ulterior.
Publicația notează că, în a doua jumătate a lunii mai, armata ucraineană a intensificat loviturile asupra șoselelor care duc spre Crimeea, ceea ce ar fi contribuit, printre altele, la un deficit de combustibil în peninsula anexată. În ultimele zile, potrivit aceleiași surse, forțele ucrainene au atacat de două ori podul Ciongar, iar circulația pe acesta a fost închisă.
În acest stadiu, nu există în material detalii independente despre amploarea pagubelor sau despre când ar putea fi reluat traficul pe rutele afectate.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra podurilor din sudul Ucrainei și Crimeea au început să afecteze aprovizionarea cu carburanți în Sevastopol , unde vânzarea este suspendată temporar, potrivit Biziday . Măsura vine după ce cisternele de realimentare nu au mai putut ajunge în oraș, pe fondul unor lovituri asupra infrastructurii de transport din zona ocupată. Guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Herson a transmis pe Telegram că armata ucraineană a atacat patru poduri din regiune, inclusiv unele care fac legătura cu Crimeea. Acesta a indicat drept ținte poduri din Preobrajenka și Mîrne, un pod lângă satul Stavki și un pod rutier de pe autostrada Perekop–Armeansk. Canalul de Telegram Crimean Wind a publicat, la rândul său, informații despre atacuri asupra a două poduri din proximitatea orașului Armeansk: unul la intrarea în peninsulă dinspre Herson și altul pe șoseaua către Krasnoperekopsk. Aceeași sursă susține că au fost avariate și camioane, iar resturi de dronă au lovit clădiri rezidențiale și o grădiniță. Au mai fost raportate explozii la Simferopol și Bahcisarai, iar în Sevastopol au apărut pene de curent în unele districte. Crimean Wind mai indică izbucnirea unui incendiu în apropierea bazei militare din Golful Strilețka. Pe partea de energie, guvernatorul din Sevastopol (administrația rusă de ocupație) a anunțat suspendarea vânzării de carburanți pentru o zi, motivând că transporturile nu au putut intra în oraș. În paralel, Ministerul rus al Energiei a recunoscut recent existența unor lipsuri de carburanți în sudul Rusiei și în Crimeea anexată, pe care le pune pe seama atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice. [...]
Franța coboară așteptările de la summitul G7 pentru a evita o ruptură cu SUA , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina riscă să împingă agenda economică în plan secund, potrivit Reuters . Summitul are loc între 15 și 17 iunie, la Evian-les-Bains (pe malul Lacului Geneva), și îi reunește pe liderii Franței, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite, alături de Uniunea Europeană. Diplomați citați de Reuters spun că accentul va fi pe „managementul crizelor”, iar decizii majore sunt puțin probabile. De ce contează: riscul ca G7 să livreze puțin pe economie În mod tradițional, G7 a funcționat ca un forum de coordonare pe teme economice și geopolitice, însă coeziunea s-a erodat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. Franța, ca gazdă, ar fi setat „ștacheta” jos, sugerând că ar fi un succes dacă Trump rămâne până la finalul reuniunii, după ce în 2025 a plecat mai devreme. În acest context, Reuters notează că nu sunt așteptate „decizii de tip breakthrough” nici pe dosarele economice aflate pe masă, precum: răspunsul la dezechilibrele macroeconomice globale; securitatea economică; asigurarea accesului la minerale critice din afara Chinei. Iranul poate dicta tonul: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe energie Evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct dinamica summitului. Un armistițiu fragil între SUA și Iran este „sub presiune”, iar obținerea chiar și a unui acord interimar care să amâne subiecte mai dificile, precum programul nuclear iranian, este descrisă ca fiind anevoioasă. Reuters relatează că Trump vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz , punct-cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze, în timp ce Teheranul cere încetarea blocadei asupra porturilor iraniene, deblocarea activelor înghețate și oprirea atacului Israelului asupra Hezbollah în Liban. Diplomați spun că starea de spirit a lui Trump ar putea depinde de posibilitatea unui acord înainte de summit. Franța a invitat la reuniune Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, precum și Egiptul, pe fondul rolului său în eforturile de mediere. Ucraina: europenii caută o „resetare” cu SUA La summit este invitat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski . Negocierile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia sunt blocate, iar Zelenski vrea un nou impuls și insistă ca Europa să joace un rol mai mare. În același timp, el se teme că războiul din Iran a distras atenția SUA. Diplomați europeni văd reuniunea ca pe o ocazie de a-l convinge pe Trump că propunerile americane pentru un acord ar fi fost prea favorabile Moscovei. Ei vor, totodată, să transmită că sunt dispuși să se angajeze în dialog cu Rusia, în timp ce înăspresc sancțiunile și cresc sprijinul militar pentru Ucraina, susținând că Rusia, nu Kievul, blochează progresul. Mineralele critice și China: declarații mai înguste, nu un comunicat amplu Oficialii francezi au renunțat la ideea unui comunicat final amplu și ar urma să mizeze pe declarații comune mai înguste, inclusiv pe minerale critice, migrație și trafic de droguri. În zona mineralelor critice, o analistă Mizuho Bank citată de Reuters spune că Japonia și marile sale companii au construit de peste un deceniu stocuri și au arătat că pot trece peste șocuri de aprovizionare, sugerând că G7 ar putea discuta inițiative precum prețuri minime, partajarea stocurilor sau proiecte comune de dezvoltare — însă diferențele dintre membri rămân mari. Separat, Franța încearcă să împingă pe agendă tema dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care o descrie drept responsabilitate comună: China „supraproduce”, SUA „supraconsumă”, iar Europa „subinvestește”. Pentru această discuție au fost invitate și Brazilia, India, Kenya și Coreea de Sud, iar Emmanuel Macron a cerut Chinei să-și stimuleze consumul intern. [...]
Un grup de 22 de state cere Iranului să oprească operațiunile ostile pe teritoriile lor , într-un semnal de presiune diplomatică cu miză de securitate pentru Europa și aliații săi, potrivit Agerpres . Țările semnatare condamnă atacuri desfășurate în Europa, America de Nord și Australia de „entități statale iraniene” împotriva disidenților iranieni, jurnaliștilor și a membrilor comunităților evreiești și israeliene aflați pe teritoriile lor. În comunicatul citat, statele cer oprirea imediată a acestor acțiuni, conform textului publicat în limba franceză de Ministerul de Externe de la Paris . Cine semnează și ce structuri iraniene sunt vizate Lista semnatarilor include: Albania, Germania, Australia, Belgia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Norvegia, Noua Zeelandă, Țările de Jos, Portugalia, Republica Cehă, Regatul Unit și Suedia. Aceste state atribuie „tentative de omor și alte acțiuni rău intenționate” unor structuri iraniene, între care: Corpul Gardienilor Revoluției Islamice ; serviciile de informații; Forța Quds ; Ministerul Informațiilor și Securității din Iran. Contextul invocat: atacuri revendicate în Europa Comunicatul denunță și o „campanie recentă de atacuri” în Europa împotriva comunităților evreiești, a jurnaliștilor iranieni și a intereselor americane, revendicată de grupul Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia și susținută de intermediarii săi. Potrivit informațiilor citate, grupul a revendicat incendieri și un atac cu cuțitul la Londra, în aprilie, împotriva a doi bărbați evrei, precum și alte acte în Europa de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. [...]
China cere oprirea imediată a operațiunilor militare și o încetare a focului „completă și durabilă” , după reluarea atacurilor reciproce dintre SUA și Iran și după confirmarea închiderii totale a Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Mesajul Beijingului are relevanță economică directă prin riscul de blocaj pe o rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Într-o conferință de presă, Lin Jian , purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a spus că Beijingul este „grav preocupat” de evoluții și a cerut părților să revină la dialog și negocieri. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agențiilor France Presse și Agerpres. „China îndeamnă cu fermitate părţile implicate să înceteze imediat operaţiunile militare şi să revină la dialog şi negocieri.” Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Autoritatea maritimă iraniană a confirmat „închiderea totală” a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Potrivit Autorității Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), decizia este justificată de „tensiunile provocate de agresiunea forțelor americane în regiune”, iar măsura rămâne în vigoare „până la noi ordine”. Digi24 notează că Iranul blochează strâmtoarea de la începutul conflictului, pe 28 februarie, însă până acum forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave. Contextul escaladării și poziționarea Beijingului Reacția Chinei vine după ce SUA și Iran s-au atacat reciproc în noaptea de marți spre miercuri, în pofida unui armistițiu intrat în vigoare pe 8 aprilie, după mai bine de cinci săptămâni de bombardamente. Ca represalii la ultimele lovituri americane, Gărzile Revoluției au anunțat lansarea de drone asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain; mass-media iraniene au relatat anterior despre un atac asupra cartierului general al Flotei a 5-a americane din Bahrain. Beijingul afirmă că menține „o comunicare strânsă” cu părțile implicate, inclusiv cu Iranul, și că intenționează să continue să joace „un rol activ” în restabilirea păcii. China este descrisă drept un partener economic și diplomatic important pentru Iran. [...]
Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei , într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24 , care citează The Times of Israel. Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela. „La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.” De ce contează: Ormuz, blocada și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului: Iranul anunță închiderea totală a Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” , decizie atribuită autorității PGSA, structură înființată de Gărzile Revoluției pentru gestionarea traficului în strâmtoare. SUA afirmă că au imobilizat un al treilea petrolier care ar fi încălcat blocada porturilor iraniene, după ce ar fi încercat să transporte petrol iranian; potrivit Washingtonului, este a treia navă din această săptămână și a noua de la începutul blocadei. Gărzile Revoluției iraniene anunță lansări de rachete balistice asupra unui centru de comandă american din Iordania și asupra unor baze din Kuweit și Bahrain. Armata americană a lansat noi „lovituri defensive” care ar fi vizat instalații de supraveghere militară, sisteme de comunicații și situri de apărare aeriană iraniene; presa iraniană a relatat explozii în mai multe localități din sudul țării. Ce este încă neclar The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri. Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor. [...]
Refuzurile unor vedete la invitația pentru gala UFC de la Casa Albă complică efortul lui Trump de a transforma evenimentul într-un spectacol cu greutate publică , într-un context în care organizatorii mizează pe notorietate și pe un buget estimat la zeci de milioane de dolari, potrivit Adevărul . Evenimentul, numit „UFC Freedom 250”, este programat pentru 14 iunie și ar urma să aibă loc după transformarea, timp de mai multe luni, a peluzei sudice a Casei Albe într-o arenă UFC în aer liber. Costul este estimat la 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei), iar conceptul ar urma să marcheze atât împlinirea a 80 de ani de către Donald Trump, cât și aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Cine a fost invitat și cine a refuzat Potrivit Vanity Fair (citat de Adevărul), pe lista de invitați celebri a președintelui UFC, Dana White , s-au aflat nume precum Adam Sandler, Guy Ritchie, Tom Brady, Jared Leto, Jason Statham, Dwayne Johnson și prezentatorul TV Mario Lopez. Din informațiile publicate: Dwayne Johnson nu va participa, potrivit unei surse apropiate actorului; Adam Sandler, Jared Leto și Mario Lopez nu vor fi prezenți; pentru restul invitaților menționați, Vanity Fair notează că nu au existat răspunsuri la solicitările repetate de comentarii. În același context, Jon Favreau (regizor asociat cu „The Mandalorian” și franciza „Iron Man”) nu a răspuns unei solicitări de comentarii după apariția unor speculații că ar fi primit o invitație. Miza operațională: bilete, buget și „valoarea” de imagine Articolul notează și arhitectura de acces la eveniment: Dana White și Ari Emanuel (agent de la Hollywood și proprietar UFC) ar avea fiecare câte 200 de bilete de distribuit, iar Trump ar avea 1.000. Într-un eveniment construit în jurul vizibilității și al prezenței unor nume mari, absențele publice pot reduce efectul de „validare” pe care îl aduc, de regulă, celebritățile. Context: retrageri și la un festival, după schimbarea percepției de „nepartizan” Separat, Adevărul amintește că, pe 5 iunie, Trump a anunțat că va organiza un miting în locul deschiderii unui festival programat pentru 24 iunie, după ce majoritatea artiștilor din program s-au retras. Unii dintre aceștia au spus că evenimentul le-ar fi fost prezentat inițial ca nepartizan. Trump a comentat situația într-o postare pe Truth Social, criticând artiștii care s-au retras și indicând că preferă un format cu public, vorbitori și muzică „clasică” pentru audiența sa. Printre artiștii menționați ca aleși de Trump se numără Lee Greenwood și tenorul Christopher Macchio, potrivit aceleiași surse. [...]
