Știri
Știri din categoria Externe
Kievul anunță că șapte cetățeni ucraineni reținuți la Budapesta au fost eliberați, după o dispută diplomatică între Ucraina și Ungaria privind reținerea unor angajați ai unei bănci de stat ucrainene care transportau numerar și aur. Potrivit HotNews, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a anunțat că cei șapte cetățeni sunt în siguranță și au trecut deja granița înapoi în Ucraina.
Incidentul a generat tensiuni diplomatice între cele două state. Ministerul de Externe de la Kiev l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri interimar al Ungariei pentru explicații privind reținerea celor șapte persoane. Șeful diplomației ucrainene a acuzat public autoritățile maghiare că i-ar fi „luat ostatici” pe angajații băncii.
Cei reținuți sunt angajați ai băncii de stat ucrainene Oschadbank și operau două vehicule blindate care transportau valori din Austria către Ucraina. Potrivit băncii, transportul conținea:
Oschadbank a precizat că transportul a fost realizat de la Raiffeisen Bank din Austria, în conformitate cu regulile europene privind transportul de valori și procedurile vamale internaționale.
Ministrul ucrainean de externe a criticat dur acțiunea autorităților maghiare, calificând incidentul drept „terorism și extorcare”. Kievul a transmis o notă diplomatică prin care a cerut eliberarea imediată a cetățenilor ucraineni.
După intervențiile diplomatice, cei șapte angajați au fost eliberați și au revenit în Ucraina, punând capăt incidentului care risca să amplifice tensiunile deja existente între Kiev și Budapesta.
Recomandate
Ungaria susține că reținerea a șapte cetățeni ucraineni implicați într-un transport de numerar și aur a avut loc într-o anchetă pentru spălare de bani , după ce Kievul a acuzat Budapesta că ar fi „luat ostatici” angajați ai unei bănci de stat ucrainene. Potrivit HotNews , autoritățile ungare afirmă că intervenția a fost parte a unei proceduri penale coordonate de administrația fiscală și realizate cu sprijinul forțelor antitero. Autoritatea Națională pentru Taxe și Vamă din Ungaria (NAV) a anunțat că operațiunea a avut loc pe 5 martie 2026 , când două vehicule blindate cu numere ucrainene au fost oprite pe o autostradă. În interiorul acestora se aflau șapte cetățeni ucraineni , printre care și un fost general al serviciilor de informații ucrainene . Transport de zeci de milioane de dolari Potrivit autorităților ungare, vehiculele transportau valori importante din Austria către Ucraina: 40 de milioane de dolari 35 de milioane de euro 9 kilograme de aur Valoarea totală a transportului a fost estimată la aproximativ 82 de milioane de dolari . Ancheta a fost deschisă sub suspiciunea de spălare de bani , iar operațiunea a implicat inclusiv unități antiteroriste. Kievul acuză „terorism de stat” Ucraina a respins acuzațiile și a susținut că persoanele reținute sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank care efectuau un transport autorizat de numerar și aur din Austria. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a acuzat autoritățile ungare că „iau ostatici și fură bani”, calificând incidentul drept „terorism de stat”. Oschadbank a afirmat că transportul a fost realizat în baza unui acord internațional cu Raiffeisen Bank din Austria și că încărcătura a fost declarată și autorizată conform regulilor europene privind transportul de valori. Dispută politică între Budapesta și Kiev Incidentul are loc pe fondul unor tensiuni tot mai mari între cele două state. Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că întârzie reluarea transporturilor de petrol rusesc prin conducta Drujba , afectată după un atac cu drone asupra infrastructurii energetice ucrainene. Premierul ungar Viktor Orbán a intensificat presiunile asupra Kievului și a anunțat măsuri economice, inclusiv: oprirea exporturilor de motorină către Ucraina posibila suspendare a tranzitului unor transporturi prin Ungaria blocarea unor decizii ale Uniunii Europene privind sprijinul financiar pentru Kiev În același timp, Ucraina a recomandat cetățenilor săi să evite călătoriile în Ungaria , afirmând că nu le poate garanta siguranța în contextul „acțiunilor arbitrare” ale autorităților de la Budapesta. [...]
Șapte angajați ai băncii ucrainene Oschadbank ar fi fost reținuți la Budapesta , iar un transport de bani și aur confiscat , potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrei Sîbiha, care acuză autoritățile ungare de „luare de ostatici” și „extorcare”. Informația a fost făcută publică într-o postare pe platforma X într-un context deja tensionat între Kiev și Budapesta. Potrivit oficialului ucrainean, incidentul ar fi avut loc în capitala Ungariei, unde autoritățile locale ar fi oprit două vehicule de transport valori aparținând băncii de stat ucrainene Oschadbank. În vehicule se aflau șapte cetățeni ucraineni, angajați ai instituției, care transportau fonduri și obiecte de valoare din Austria către Ucraina, ca parte a unui circuit bancar obișnuit între instituții financiare de stat. Ministrul ucrainean susține că autoritățile maghiare nu doar că i-ar fi reținut pe angajați, dar ar fi confiscat și încărcătura transportată. În declarația sa publică, acesta a calificat acțiunea drept „terorism de stat”, afirmând că Ucraina a transmis deja o notă diplomatică oficială prin care cere eliberarea imediată a cetățenilor săi. Kievul a anunțat, de asemenea, că intenționează să sesizeze Uniunea Europeană pentru a evalua legalitatea acțiunilor Ungariei. Ce conținea transportul de valori Conform informațiilor furnizate de Oschadbank , transportul provenea de la Raiffeisen Bank din Austria și era realizat cu respectarea procedurilor internaționale. Încărcătura ar fi inclus: 40 de milioane de dolari americani 35 de milioane de euro aproximativ 9 kilograme de aur Banca susține că transportul era documentat conform regulilor europene privind transportul valorilor și procedurile vamale în vigoare. Datele GPS ale vehiculelor ar indica faptul că acestea se află în prezent în centrul Budapestei, în apropierea unei instituții de aplicare a legii din Ungaria. Locația ar fi fost confirmată și de reprezentanți ai Ambasadei Ucrainei la Budapesta. Potrivit presei ucrainene, operațiunea ar fi fost realizată de unitatea antiteroristă a Ungariei. Un nou episod într-un conflict politic tot mai tensionat Incidentul apare pe fondul unor relații deja tensionate între cele două state. La începutul lunii martie 2026, premierul ungar Viktor Orbán a acuzat Ucraina că blochează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba . La scurt timp după aceste declarații, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut liderului ungar să deblocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro. Schimbul dur de replici dintre cele două capitale a amplificat tensiunile politice, iar incidentul de la Budapesta riscă să agraveze și mai mult relațiile dintre cele două țări. În prezent, autoritățile ungare nu au oferit o poziție oficială detaliată cu privire la acuzațiile formulate de Kiev. Ce urmează Ucraina anunță că va continua demersurile diplomatice pentru eliberarea angajaților reținuți și recuperarea transportului de valori. În același timp, Kievul solicită implicarea instituțiilor europene pentru clarificarea situației și pentru stabilirea legalității intervenției autorităților ungare. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este acuzat de Budapesta că l-ar fi amenințat pe Viktor Orbán , după ce a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană să discute cu premierul ungar dacă acesta nu deblochează un ajutor european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Potrivit Digi24 , declarația a provocat reacții dure la Budapesta și a amplificat tensiunile politice dintre cele două state. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că Zelenski „a depășit orice limită”, susținând că liderul ucrainean ar fi formulat practic o amenințare la adresa vieții premierului Viktor Orbán. Oficialul ungar a declarat, la un forum organizat în orașul Sopron, că este pentru prima dată când un președinte european ar amenința cu moartea premierul unei țări membre NATO și UE. Declarațiile lui Szijjarto vin după ce Zelenski a afirmat public, în cadrul unei ședințe de guvern la Kiev, că dacă Ungaria continuă să blocheze ajutorul financiar european, ar putea „da adresa acestei persoane” forțelor armate ucrainene, pentru ca militarii să vorbească cu liderul maghiar „pe limba lor”. Ajutorul de aproximativ 90 de miliarde de euro a fost convenit de liderii europeni în decembrie și ar urma să fie finanțat prin datorie comună a Uniunii Europene. De unde a pornit conflictul Disputa dintre Kiev și Budapesta este legată de conducta petrolieră Drujba, care traversează Ucraina și alimentează cu petrol rusesc Ungaria și Slovacia. Din 27 ianuarie 2026, tranzitul petrolului a fost oprit, după ceea ce Kievul a descris drept un atac cu drone atribuit Rusiei asupra infrastructurii. Totuși, premierii Viktor Orbán și Robert Fico susțin că Ucraina menține blocată conducta ca formă de presiune politică asupra statelor care nu sprijină pe deplin pozițiile Kievului în războiul cu Rusia și care sunt reticente față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În replică la blocarea petrolului, Ungaria a adoptat mai multe măsuri: a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina; a blocat prin veto al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ; a blocat și împrumutul european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina . Poziția Budapestei Ministrul Peter Szijjarto a declarat că Ungaria nu va ceda presiunilor venite din partea Kievului. „Ungaria nu poate fi șantajată, indiferent de amenințări”, a spus acesta, subliniind că Budapesta nu dorește să suporte costurile economice ale războiului din Ucraina, în special în ceea ce privește creșterea prețurilor la energie. Premierul Viktor Orbán a afirmat la rândul său că împrumutul european acordat Ucrainei ar putea să nu fie niciodată rambursat. În acest scenariu, statele membre care garantează împrumutul ar fi obligate să suporte costurile din bugetele proprii. Slovacia se alătură presiunilor Și Slovacia a adoptat măsuri similare, suspendând livrările de electricitate către Ucraina. Premierul Robert Fico a avertizat că ar putea lua decizii suplimentare dacă fluxul de petrol prin Drujba nu va fi reluat. Fico a declarat recent că discuția telefonică avută cu Zelenski i-a lăsat impresia că Ucraina nu dorește, de fapt, să repornească transportul de petrol prin conductă și a criticat modul în care Kievul tratează statele membre ale Uniunii Europene. Conflictul diplomatic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia riscă astfel să devină unul dintre cele mai tensionate episoade politice din interiorul Uniunii Europene de la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022. [...]
Cel puțin șapte persoane au murit după un atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei , în noaptea de vineri spre sâmbătă, când mai multe regiuni ale țării au fost vizate de rachete balistice, drone și artilerie, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN și citate din surse ucrainene. Cea mai gravă situație a fost raportată în orașul Harkov, unde o rachetă balistică a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, provocând distrugeri majore și un incendiu. Autoritățile locale au confirmat că șapte oameni au murit, inclusiv doi copii , iar peste zece persoane au fost rănite. Printre răniți se află și trei minori: doi băieți de șase și 11 ani și o fată de 17 ani. Primarul orașului, Igor Terekhov, a declarat că există temeri că alte persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături, în timp ce echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare. Lovitură directă asupra unei clădiri rezidențiale Potrivit șefului Administrației Militare Regionale din Harkov, Oleh Siniehubov, racheta a lovit un imobil de cinci etaje din cartierul Kyivskyi. O parte a clădirii a fost practic distrusă, iar un alt bloc aflat în apropiere a suferit avarii serioase. Echipele de salvatori au intervenit imediat pentru: stingerea incendiilor izbucnite după explozie; evacuarea locatarilor din clădirile afectate; căutarea eventualilor supraviețuitori prinși sub dărâmături. Autoritățile ucrainene spun că amploarea pagubelor este semnificativă, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce operațiunile continuă. Atac aerian de amploare asupra Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că atacul nu s-a limitat la Harkov. Potrivit datelor prezentate de liderul de la Kiev, Rusia a folosit: Tip armament Număr aproximativ Rachete 29 Rachete balistice aproape jumătate din total Drone aproximativ 480 Tipul principal de drone Shahed Țintele au inclus infrastructura energetică din Kiev , dar și obiective din regiunile Hmelnițki, Cernăuți și Jîtomîr, unde a fost vizată inclusiv infrastructura feroviară. De asemenea, pagube au fost raportate în mai multe regiuni ale Ucrainei, printre care: Dnipropetrovsk Zaporijia Vinița Odesa Poltava Sumî Cerkasî În regiunea Dnipropetrovsk, autoritățile au anunțat că o persoană a fost ucisă și alta rănită într-un atac asupra districtului Nikopol, bombardat de aproape 20 de ori cu drone, rachete și artilerie. Răniți și în alte orașe Atacurile au provocat victime și în alte zone ale țării. În Zaporijia, un bebeluș a fost rănit într-o lovitură rusă, iar în localitatea Ciuguiev, situată la aproximativ 20 km de Harkov, două persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o locuință. Pe fondul raidurilor aeriene, alerte au fost declanșate în toată Ucraina în cursul nopții. În același timp, aviația militară a Poloniei a ridicat de la sol avioane de luptă pentru a proteja spațiul aerian al țării, procedură aplicată de obicei atunci când atacurile rusești au loc în apropierea frontierelor vestice ale Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a cerut partenerilor occidentali un răspuns ferm la aceste atacuri și a subliniat că Rusia continuă să vizeze infrastructura civilă și rezidențială a Ucrainei. [...]
Comisia Europeană critică declarațiile lui Volodimir Zelenski la adresa Ungariei , afirmând că amenințările la adresa statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile și nu ajută la rezolvarea tensiunilor. Reacția vine după escaladarea conflictului verbal dintre președintele ucrainean și premierul ungar Viktor Orban, relatează Digi24 , citând publicația European Pravda. Poziția Comisiei a fost exprimată de purtătorul de cuvânt Olof Gill, care a declarat că Bruxellesul consideră „inacceptabil” limbajul folosit de liderul de la Kiev. Oficialul european a subliniat că retorica de acest tip nu contribuie la obiectivele comune ale Uniunii, mai ales într-un moment în care statele membre încearcă să mențină unitatea în sprijinul Ucrainei. Originea disputei Tensiunile au apărut după ce Viktor Orban a blocat un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , în cadrul discuțiilor din Uniunea Europeană. În acest context, Volodimir Zelenski a lansat un avertisment dur la adresa liderului ungar. Președintele ucrainean a declarat că speră ca „o anumită persoană din UE” să nu continue să blocheze ajutorul destinat Kievului. El a adăugat că, dacă situația persistă, ar putea „da adresa acestei persoane” militarilor ucraineni „pentru a vorbi cu el pe limba lor”, formulare interpretată de Budapesta drept o amenințare directă. Reacția Ungariei Declarațiile au provocat o reacție imediată din partea guvernului ungar. Ministrul de externe Peter Szijjarto a susținut că afirmațiile lui Zelenski reprezintă, de fapt, o amenințare cu moartea la adresa premierului Viktor Orban. Disputa vine pe fondul unor relații deja tensionate între Kiev și Budapesta. Ungaria a criticat în repetate rânduri politicile europene de sprijin militar și financiar pentru Ucraina, iar Orban a blocat sau a întârziat mai multe decizii adoptate la nivelul Uniunii Europene. Apel la calm din partea Bruxellesului Comisia Europeană încearcă acum să reducă tensiunile dintre cele două părți. Potrivit oficialilor europeni, instituția discută cu toate statele implicate pentru a tempera retorica și pentru a menține cooperarea politică. Bruxellesul insistă că prioritatea rămâne menținerea presiunii asupra Rusiei pentru a opri războiul, acordarea sprijinului financiar pentru Ucraina și garantarea securității energetice a statelor membre. În acest context, liderii europeni încearcă să evite ca disputele interne să afecteze unitatea blocului comunitar. [...]
Viktor Orbán susține că Europa se îndreaptă spre o „economie de război” , iar Ungaria ar trebui să rămână „pe drumul păcii”, potrivit Mediafax , care citează Budapest Times. Declarațiile au fost făcute la evenimentul Macronomx Economic Year Opening. Premierul Ungariei a spus că o parte dintre scenariile economice discutate în spațiul public pornesc de la ipoteza unui mediu stabil, însă, în opinia sa, discuțiile dintre liderii europeni indică o direcție diferită, axată pe pregătiri pentru război și creșterea cheltuielilor militare. „Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán. Mesajul lui Orbán despre schimbarea priorităților în UE Orbán a afirmat, pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, că liderii din Europa de Vest ar fi tot mai concentrați pe transformarea economiei europene într-o „economie de război” în următorii patru ani, în detrimentul strategiilor de dezvoltare. În acest context, el a prezentat poziția Budapestei ca fiind una de rezistență față de această schimbare, cu obiectivul de a-și proteja propriul model economic și de a evita implicarea în finanțarea efortului de război. Argumentele economice invocate: creștere, industrie și energie Premierul ungar a legat încetinirea economiei europene de efectele războiului din Ucraina. El a susținut că, în ultimii patru ani, economia UE ar fi crescut cu aproximativ 1% pe an, în timp ce Statele Unite ar fi avut o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%. Totodată, Orbán a afirmat că Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie și că ponderea sa în economia globală ar fi scăzut. În același registru, el a pus accent pe costurile energiei, susținând că renunțarea la energia din Rusia a majorat semnificativ cheltuielile economiilor europene. Sprijinul pentru Ucraina și strategia declarată a Ungariei Orbán a criticat amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina, afirmând că statele europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev și că alte pachete sunt în discuție. În paralel, el a susținut că Europa „se împrumută” pentru a finanța aceste transferuri. În opoziție, premierul a spus că Ungaria ar fi direcționat resurse către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii și companii și dezvoltarea sectorului energetic. În acest cadru, el a menționat extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, prezentat ca instrument de alocare de fonduri către economia ungară. Trei teme pe agenda Budapestei: războiul, energia și extinderea UE Orbán a indicat trei probleme pe care le consideră decisive pentru viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În privința energiei, el a spus că Ungaria vrea să păstreze surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci restrângerea opțiunilor. În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la UE, Orbán a avertizat că aceasta ar putea schimba substanțial finanțele Uniunii, cu efecte asupra agriculturii și fondurilor de coeziune, prin redirecționarea unei părți mai mari din buget către Ucraina. [...]
