Știri
Știri din categoria Externe
Șapte angajați ai băncii ucrainene Oschadbank ar fi fost reținuți la Budapesta, iar un transport de bani și aur confiscat, potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrei Sîbiha, care acuză autoritățile ungare de „luare de ostatici” și „extorcare”. Informația a fost făcută publică într-o postare pe platforma X într-un context deja tensionat între Kiev și Budapesta.
Potrivit oficialului ucrainean, incidentul ar fi avut loc în capitala Ungariei, unde autoritățile locale ar fi oprit două vehicule de transport valori aparținând băncii de stat ucrainene Oschadbank. În vehicule se aflau șapte cetățeni ucraineni, angajați ai instituției, care transportau fonduri și obiecte de valoare din Austria către Ucraina, ca parte a unui circuit bancar obișnuit între instituții financiare de stat.
Ministrul ucrainean susține că autoritățile maghiare nu doar că i-ar fi reținut pe angajați, dar ar fi confiscat și încărcătura transportată. În declarația sa publică, acesta a calificat acțiunea drept „terorism de stat”, afirmând că Ucraina a transmis deja o notă diplomatică oficială prin care cere eliberarea imediată a cetățenilor săi. Kievul a anunțat, de asemenea, că intenționează să sesizeze Uniunea Europeană pentru a evalua legalitatea acțiunilor Ungariei.
Conform informațiilor furnizate de Oschadbank, transportul provenea de la Raiffeisen Bank din Austria și era realizat cu respectarea procedurilor internaționale. Încărcătura ar fi inclus:
Banca susține că transportul era documentat conform regulilor europene privind transportul valorilor și procedurile vamale în vigoare.
Datele GPS ale vehiculelor ar indica faptul că acestea se află în prezent în centrul Budapestei, în apropierea unei instituții de aplicare a legii din Ungaria. Locația ar fi fost confirmată și de reprezentanți ai Ambasadei Ucrainei la Budapesta. Potrivit presei ucrainene, operațiunea ar fi fost realizată de unitatea antiteroristă a Ungariei.
Incidentul apare pe fondul unor relații deja tensionate între cele două state. La începutul lunii martie 2026, premierul ungar Viktor Orbán a acuzat Ucraina că blochează tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba.
La scurt timp după aceste declarații, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut liderului ungar să deblocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro. Schimbul dur de replici dintre cele două capitale a amplificat tensiunile politice, iar incidentul de la Budapesta riscă să agraveze și mai mult relațiile dintre cele două țări.
În prezent, autoritățile ungare nu au oferit o poziție oficială detaliată cu privire la acuzațiile formulate de Kiev.
Ucraina anunță că va continua demersurile diplomatice pentru eliberarea angajaților reținuți și recuperarea transportului de valori. În același timp, Kievul solicită implicarea instituțiilor europene pentru clarificarea situației și pentru stabilirea legalității intervenției autorităților ungare.
Recomandate
Rusia sugerează un acord, dar își apasă economia cu costul războiului , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al presiunilor bugetare interne, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele de „disponibilitate” pentru o înțelegere vin în timp ce Ucraina propune un armistițiu pe durata negocierilor, iar la Moscova cresc semnalele că finanțarea conflictului devine tot mai greu de susținut. Volodimir Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o scrisoare deschisă, în care propune o întâlnire directă și un „armistițiu complet” pe durata negocierilor. Președintele ucrainean ar fi propus, ca prim pas, un schimb complet de prizonieri și ca linia actuală a frontului să fie punctul de plecare al discuțiilor diplomatice. Mesajul a apărut în timp ce Putin participa la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Liderul de la Kremlin nu a răspuns direct propunerii, însă a declarat că Rusia este pregătită să ajungă la un acord, dar fără medierea țărilor europene. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri.” (Vladimir Putin) Semnale de stres bugetar: deficit, taxe mai mari și închideri de firme Dincolo de retorica politică, materialul indică o deteriorare a fundalului economic în Rusia. Potrivit corespondentului Sky News citat, atacurile ucrainene cu drone scot în evidență costul războiului pentru economia rusă, iar Bloomberg ar fi relatat recent că responsabili ruși „cu greutate” l-au avertizat pe Putin că nivelul actual al costurilor este nesustenabil. În același context, oficiali din Ministerul rus de Finanțe și din banca centrală ar fi transmis Kremlinului că nivelul cheltuielilor de apărare prognozate riscă să împingă deficitul bugetar într-o zonă „periculoasă”, conform articolului. Știrile Pro TV mai notează câteva efecte interne atribuite presiunii fiscale și economice: peste 200.000 de afaceri mici și mijlocii s-au închis în primele trei luni ale anului; TVA-ul din servicii a fost majorat pentru finanțarea războiului, ceea ce ar fi crescut povara asupra antreprenorilor; atacurile cu drone ar fi scos din funcțiune instalații petroliere și fabrici din industria de apărare. Ce urmează: căutarea de venituri suplimentare la buget Pentru acoperirea deficitului, Rusia ar lua în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci, potrivit agenției Bloomberg, citată în articol. Dacă o astfel de măsură va fi adoptată, ea ar putea muta o parte din costul războiului către companii mari, într-un moment în care semnalele de încetinire și presiune fiscală sunt deja vizibile în economie. [...]
Vladimir Putin sugerează o escaladare a loviturilor asupra orașelor ucrainene după ce a afirmat că Rusia nu a folosit încă în luptă racheta Oreșnik, ci doar a „testat-o” pentru a „observa rezultatele”, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută la Forumul Internațional Economic de la Sankt Petersburg , în fața unor jurnaliști străini, unde liderul de la Kremlin a spus că le „dezvăluie un secret militar major”. În aceeași intervenție, Putin a amenințat cu folosirea rachetei Oreșnik asupra orașelor ucrainene, inclusiv în zone dens populate. Ce spune Putin despre Oreșnik și de ce contează Miza practică a mesajului este una operațională: Moscova încearcă să mențină presiunea prin perspectiva introducerii unei arme prezentate drept „devastatoare”, chiar dacă, potrivit articolului, performanțele atribuite public rachetei sunt contestate de evoluțiile din teren. Libertatea notează că Putin a susținut în repetate rânduri că Oreșnik ar fi o rachetă nouă care ar putea schimba cursul războiului, însă „atacurile cu Oreșnik” ar indica faptul că nu este „atât de puternică și de precisă” precum a pretins liderul rus. Indicii că racheta nu ar fi „nouă” În material este menționat că experți militari ucraineni ar fi descoperit că o rachetă Oreșnik folosită într-un atac asupra regiunii Liov la începutul acestui an ar fi fost fabricată în 2017, ceea ce ar contrazice narativul privind caracterul „nou” al sistemului. Alte afirmații ale Kremlinului, fără dovezi prezentate Putin a mai afirmat că trupele ruse ar avansa „pe toate laturile” frontului, deși, conform articolului, armata ucraineană a recuperat teritorii pentru a doua lună consecutiv. Totodată, liderul rus a susținut că Ucraina ar avea pierderi de circa 40.000 de soldați pe lună (uciși, răniți sau dezertați), însă, potrivit sursei, nu a prezentat dovezi. În aceeași logică, Putin a spus că Ucraina nu ar avea apărare antiaeriană, deși rata de interceptare a dronelor rusești este descrisă ca fiind „destul de ridicată”. Ce cere Moscova și ce semnal transmite către SUA Pe fondul acestor afirmații, Putin a cerut din nou ca Ucraina să-și retragă armata din Donețk și să cedeze regiunea Rusiei. Separat, el i-a transmis un mesaj președintelui american Donald Trump, solicitând reluarea discuțiilor ruso-americane de la Anchorage. Înaintea acestor declarații, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus că războiul din Ucraina a devenit „războiul lui Trump”, mai arată articolul. [...]
Folosirea rachetei Oreșnik a fost un test operațional pentru lovituri viitoare , nu o „utilizare în luptă” în sensul clasic, potrivit declarațiilor făcute de Vladimir Putin și relatate de Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru evoluția războiului: indică faptul că Moscova ar folosi atacurile pentru a calibra arme și proceduri, inclusiv pentru ținte din zone populate. Putin a spus că racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Kiev pe 24 mai „pentru a evalua rezultatele în vederea unor lansări viitoare”, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Liderul rus a susținut că a fost ales un loc unde „era mai ușor să observăm rezultatele” și a invocat inclusiv observații făcute cu drone pentru a măsura efectele loviturii. „Voi dezvălui un secret militar de stat de mare importanță. Pur și simplu am lovit acolo unde era mai ușor să observăm rezultatele.” Tot el a afirmat că „nu a avut loc nicio utilizare în luptă a rachetei Oreșnik, în adevăratul sens al cuvântului, pe teritoriul Ucrainei”, deși, în același timp, a legat atacul de o decizie privind „utilizarea viitoare” a rachetei „în format complet” asupra unor ținte desemnate, inclusiv în zone populate. Context: utilizări cunoscute și escaladarea atacurilor aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia ar fi folosit racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în trei ocazii cunoscute: prima dată în noiembrie 2024, asupra orașului Dnipro, apoi la începutul lunii ianuarie, asupra regiunii Liov, iar ulterior asupra regiunii Kiev pe 24 mai. În paralel, Digi24 notează că Rusia lovește regulat infrastructura civilă din orașe ucrainene. În noaptea de 2 iunie, Rusia a lansat „unul dintre cele mai ample atacuri aeriene” de la începutul războiului, cu rachete și drone, asupra mai multor orașe, inclusiv Kiev. Oficialii ucraineni au raportat atunci cel puțin 23 de morți (inclusiv doi copii) și 130 de răniți. De ce contează: semnal despre modul de operare și riscul pentru zonele populate Dincolo de componenta de propagandă, declarațiile lui Putin conturează o logică operațională: loviturile sunt folosite pentru a observa efecte, a „calcula” parametri și a decide utilizări ulterioare ale rachetei. În același material este reamintit că atacarea intenționată a civililor sau a obiectivelor civile constituie crimă de război conform Convențiilor de la Geneva și dreptului internațional umanitar. Ce urmează rămâne incert: sursa nu indică o decizie concretă privind noi lansări, dar afirmațiile despre „utilizarea viitoare” și referirea explicită la ținte din zone populate sugerează că Rusia își păstrează opțiunea de a extinde folosirea acestui tip de armament. [...]
Tensiunile diplomatice dintre Slovacia și Ungaria au fost reaprinse după o declarație a premierului ungar Peter Magyar care a pus sub semnul întrebării actualele granițe ale Ungariei, potrivit Antena 3 . Reacția Bratislavei vine într-un moment în care stabilitatea relațiilor regionale contează direct pentru cooperarea politică și funcționarea formatelor de coordonare din Europa Centrală. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a criticat afirmația lui Magyar — „Ungaria are granițe cu ea însăși” — calificând-o drept „absurdă” și „o negare a istoriei”, relatează Agerpres, care citează agenția slovacă TASR. Blanar a respins explicit orice punere sub semnul întrebării a granițelor, integrității teritoriale sau suveranității Slovaciei. „Resping o astfel de viziune a «istoriei». Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele voastre, și prin urmare și ale noastre, au fost stabilite în mod clar prin negocierile de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reafirmate după Al Doilea Război Mondial, în care Ungaria, în treacăt fie spus, a fost de partea puterilor învinse.” De ce contează: riscul de blocaj în cooperarea regională Șeful diplomației slovace a avertizat că, pentru ca „relațiile prietenești și constructive” dintre Slovacia și Ungaria să continue, acestea trebuie să fie ferite de „tonuri false de iredentism” și de „distorsionarea istoriei”. În context, „iredentism” se referă la revendicări sau sugestii privind revizuirea frontierelor pe criterii istorice sau etnice. În plan regional, astfel de dispute pot complica dialogul politic și coordonarea în Grupul de la Vișegrad (V4) , format din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, menționat în material ca fiind afectat în ultimii ani de întreruperi ale dialogului chiar între aliați importanți. Ce a spus Peter Magyar și contextul Tratatului de la Trianon Declarația premierului ungar a fost făcută joi, în cadrul unei ceremonii care a marcat semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon. Documentul a stabilit granițele Ungariei (stat succesor al Imperiului Austro-Ungar) cu Austria, Regatul Iugoslaviei, România și Cehoslovacia. Potrivit articolului, delegația ungară a semnat tratatul „sub protest”, iar revizuirea frontierelor a devenit ulterior un obiectiv al politicii externe a Ungariei. La același eveniment, Peter Magyar a mai spus că „relațiile bune cu țările vecine sunt esențiale”, amintind că în ultimii ani dialogul a fost întrerupt inclusiv cu parteneri din V4. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au forțat Rusia să trateze apărarea aeriană ca prioritate operațională internă , după ce lovituri recente au ajuns „adânc” pe teritoriul rus și au afectat inclusiv Sankt Petersburg, chiar înaintea principalului forum economic al țării, potrivit NPR . Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia își va întări apărarea aeriană pentru a contracara atacurile cu drone ale Ucrainei și a recunoscut că unele lovituri reușesc să treacă de sistemele existente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu șefi ai unor agenții internaționale de presă, pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit anual de Kremlin ca vitrină pentru investiții. „Din păcate, unele dintre ele trec. Rusia are un sistem de apărare aeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl întărim și o vom face.” Înainte de deschiderea forumului, un atac cu drone a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit și o bază navală din apropiere, notează materialul. Efectele au fost și logistice: zboruri întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au întrerupt internetul mobil pentru a încerca să prevină atacuri cu drone. Impact operațional: vulnerabilități în orașe și perturbări în transport Episodul din Sankt Petersburg este prezentat ca un „lovitură stânjenitoare” pentru Putin, în contextul în care Kremlinul a încercat să proiecteze războiul ca pe un eveniment îndepărtat, fără impact asupra vieții cotidiene din Rusia. În același timp, atacurile indică o capacitate în creștere a Kievului de a lovi ținte în interiorul Rusiei și expun vulnerabilitatea orașelor, inclusiv prin măsuri de urgență care afectează comunicațiile și mobilitatea. Materialul amintește și alte episoade recente: parada de Ziua Victoriei din 9 mai ar fi fost redusă de teama unor lovituri ucrainene, iar un atac masiv cu drone asupra suburbiilor Moscovei, la câteva zile după, a ucis trei persoane și a evidențiat vulnerabilitatea capitalei. Context: forumul economic, negocieri și mesajul despre economie Pe lângă componenta militară, Putin a folosit apariția publică pentru a vorbi despre disponibilitatea Rusiei de a accepta un „compromis” privind Ucraina, în linie cu înțelegerile la care spune că s-a ajuns la summitul cu președintele SUA, Donald Trump, în Anchorage (Alaska). El a insistat însă că Moscova vrea o soluție „cuprinzătoare”, nu un armistițiu temporar, și a afirmat că „nu este nevoie” de suspendarea ostilităților pentru a începe negocierile. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus negocieri față în față într-o scrisoare publică adresată direct lui Putin. La Washington, Trump a spus că „ar fi grozav” dacă cei doi s-ar întâlni, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Putin nu văzuse încă scrisoarea și a repetat ideea că Zelenski poate veni la Moscova dacă vrea discuții. În plan economic, Putin a descris forumul din Sankt Petersburg drept o platformă de prezentare a economiei ruse și de atragere a investițiilor, în condițiile în care lideri și companii occidentale au evitat evenimentul după invazia din 2022. Totodată, el a recunoscut presiunea inflației și a spus că banca centrală a menținut dobânda-cheie la 14,5%, pe care a numit-o „o decizie dificilă”, justificată prin nevoia de a evita derapaje majore ale prețurilor. [...]
Disputa Bratislava–Budapesta riscă să complice cooperarea regională , după ce Slovacia a respins public orice interpretare care ar pune sub semnul întrebării frontierele stabilite prin Tratatul de la Trianon , pe fondul unor declarații făcute de premierul ungar Péter Magyar, potrivit Mediafax . Controversa a pornit de la discursul lui Péter Magyar rostit joi, în Piața Kossuth din Budapesta, cu ocazia Zilei Unității Naționale, sărbătoare legată de Tratatul de la Trianon (1920). Premierul Ungariei a afirmat că „Ungaria este poate singura țară din lume care se învecinează cu ea însăși”, referindu-se la comunitățile maghiare rămase în afara granițelor actuale după Trianon. În același context, el a spus că Budapesta are nevoie de relații bune cu țările din regiune și că dialogul cu unii aliați s-a deteriorat în ultimii ani. Reacția Slovaciei a venit printr-un mesaj publicat oficial joi de Ministerul slovac al Afacerilor Externe , în care ministrul Juraj Blanár a catalogat declarația drept „absurdă” și „negatoare a istoriei”. „Resping această interpretare a istoriei. Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele dumneavoastră și, implicit, ale noastre au fost stabilite prin tratatele de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reconfirmate după cel de-al Doilea Război Mondial (...)”, a transmis Juraj Blanár. Linia roșie trasată de Bratislava: frontierele și suveranitatea Potrivit ministrului slovac, Bratislava respinge orice punere la îndoială a frontierelor actuale și a suveranității țării, invocând și memoria Insurecției Naționale Slovace și opțiunea acesteia pentru coaliția antifascistă. Blanár a avertizat, totodată, că relațiile dintre cele două state pot rămâne constructive doar dacă sunt evitate „accentele false de iredentism” (adică revendicări sau sugestii privind modificarea granițelor pe criterii istorice sau etnice) și contestarea istoriei. De ce revine tensiunea: Trianon, un subiect recurent în regiune Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a stabilit noile frontiere ale Ungariei după destrămarea Imperiului Austro-Ungar. În urma tratatului, milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei, inclusiv în Slovacia, România și Serbia. Ziua Unității Naționale este marcată anual în Ungaria pe 4 iunie și este dedicată comunităților maghiare din afara granițelor actuale, iar declarațiile legate de Trianon generează periodic tensiuni diplomatice între Budapesta și unele state vecine. [...]
