Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice, iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters.
Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice.
Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză:
„Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters.
Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave.
„Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.”
Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu.
Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care:
Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters.
În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii.
Recomandate
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este folosită ca instrument diplomatic pentru a calma tensiunile Washington–Londra , pe fondul războiului din Iran și al criticilor președintelui Donald Trump la adresa guvernului britanic, potrivit CNN . Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni în Statele Unite pentru o vizită de patru zile, organizată în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În prima zi, cei doi s-au întâlnit la Casa Albă cu președintele Donald Trump și cu prima doamnă, Melania Trump, pentru un ceai, după care au participat la o recepție de tip „garden party” la reședința ambasadorului britanic din Washington, DC. Miza vizitei depășește protocolul, în condițiile în care relațiile SUA–Marea Britanie sunt descrise ca fiind tensionate din cauza războiului din Iran. CNN notează că Trump a criticat refuzul premierului Keir Starmer de a sprijini militar SUA, iar guvernul britanic speră ca turneul regelui să contribuie la detensionarea relației bilaterale, chiar dacă monarhul trebuie să rămână deasupra politicii. Discurs în Congres, pe fondul unui incident de securitate Vizita are loc și pe fondul unui atac armat la o gală de presă din Washington, DC , produs sâmbătă. CNN relatează că regele este așteptat să facă o referire scurtă la incident în discursul programat marți, în fața unei sesiuni comune a Congresului. În același timp, programul include o primire ceremonială completă la Casa Albă, planificată pentru marți dimineață, după întâlnirea informală din prima zi. Semnale publice despre „relația specială” Deputatul ambasadorului britanic în SUA, James Roscoe, a declarat pentru CNN că vizita subliniază dorința regelui de a „întări și stabiliza” relațiile bilaterale. Într-o formulare citată de publicație, Roscoe a descris începutul relației SUA–Marea Britanie drept „accidentat”, dar a susținut că, în timp, aceasta a devenit „cea mai importantă relație” din ultimii 250 de ani. Un alt reper de context menționat de CNN: este prima dată când un monarh britanic în exercițiu vizitează Casa Albă din 2007, când regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu președintele George W. Bush. [...]
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]
Autoritățile fiscale din Ungaria au blocat transferuri externe suspectate de spălare de bani , într-un semnal de înăsprire a controlului asupra fluxurilor financiare înaintea schimbării de guvern, relatează HotNews . Peter Magyar , câștigătorul alegerilor, spune că măsura vizează persoane din „cercul” lui Antal Rogan , consilier de rang înalt al premierului în exercițiu Viktor Orban. Magyar, care urmează să fie învestit ca premier pe 9 mai, a afirmat pe rețelele sociale că autoritatea fiscală NAV a „suspendat mai multe transferuri” în valoare de „miliarde de forinți”, sub suspiciunea de spălare de bani. El nu a prezentat probe și nu a numit persoanele vizate. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor prezentate, poliția ungară a indicat existența unei anchete în curs privind suspiciuni de ascundere de fonduri sau alte active dobândite ilegal. În același timp, acuzațiile punctuale lansate de Magyar despre transferurile blocate și despre persoanele implicate nu sunt susținute public, în acest moment, de dovezi sau identificări. Magyar a mai susținut că au fost înghețate și alte conturi bancare ale unor oameni cu legături cu guvernul în exercițiu, fără a oferi detalii sau documente. Miza pentru bănci: conformitate și raportarea tranzacțiilor suspecte În mesajul video, premierul ales a cerut șefului NAV să sesizeze poliția cu privire la „fluxurile de bani suspecte” și a solicitat băncilor să își întărească departamentele de conformitate (structurile interne care verifică respectarea legislației și detectează riscuri precum spălarea banilor) și să raporteze activitățile suspecte. „Permiteți-mi să semnalez acum că oricine – fie că este vorba despre o autoritate sau despre o bancă – care nu acționează în conformitate cu litera și spiritul legii va trebui să se confrunte cu sistemul judiciar ungar”, a spus premierul ales. Context: Rogan, sancțiuni SUA și schimbarea de putere Antal Rogan (54 de ani), membru Fidesz și unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Viktor Orban, a fost plasat în ianuarie 2025 sub sancțiuni de administrația Biden, pe fondul unor acuzații de corupție, potrivit Reuters. Fidesz a respins acuzațiile, iar sancțiunile au fost ulterior ridicate de administrația Trump. Orban a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, după 16 ani la putere. Magyar a declarat în repetate rânduri că se teme că aliații lui Orban ar putea folosi finalul de mandat pentru a ascunde ceea ce el descrie drept corupție pe scară largă în perioada guvernării Fidesz. [...]
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
Statele Unite își consolidează influența energetică în Balcani prin acorduri de miliarde , inclusiv contracte pe termen lung pentru export de gaz natural lichefiat (GNL) și sprijin pentru infrastructură regională, potrivit Stirile Pro TV . Miza economică și de securitate este reducerea dependenței de gazul rusesc în sudul Europei, într-un moment în care Washingtonul își extinde prezența în regiune. Informația vine în contextul unor acorduri semnate marți de SUA și companii americane cu state balcanice, „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de publicație. În paralel cu energia, pachetul include și proiecte legate de inteligența artificială (IA), cu investiții anunțate la scară foarte mare. Contracte de GNL și proiecte de infrastructură: efect direct asupra pieței regionale La Tirana, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a semnat un acord pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În același material este citată o declarație a acesteia, publicată pe X: „Acest angajament consolidează securitatea energetică - şi securitatea naţională - în întreaga regiune” Tot marți, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a participat la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , la Dubrovnik (Croația), unde a vorbit despre o „nouă eră de cooperare” cu Europa de Sud, Centrală și de Est, potrivit News.ro, citată de Știrile Pro TV. Conductă Krk–Bosnia și investiții anunțate: reducerea dependenței de gazul rusesc Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un acord între Bosnia și Herțegovina și Croația privind construirea unei conducte care să transporte gaz natural american de la terminalul de GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Proiectul ar urma să fie finanțat și condus de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat că va investi aproximativ 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în această inițiativă. Conform articolului, proiectul este prezentat ca o soluție de diversificare a surselor de energie ale Bosniei și de reducere a dependenței de gazul rusesc. Energie nucleară și un pariu major pe IA: centru de date de 1 GW, cu termene după 2027 Pe lângă gaz, Croația și SUA au emis o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul de investiții american Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru un proiect de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Planurile menționează o instalație cu o capacitate de 1 gigawatt pentru calcul IA și servicii de tip cloud (servicii informatice livrate prin internet), cu începerea construcției „provizoriu în 2027” și lansarea operațiunilor până în 2029, condiționat de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice. [...]
Emmanuel Macron avertizează că Andorra riscă să piardă fereastra de acces la piața unică a UE dacă nu ratifică acordul de asociere negociat cu Bruxelles-ul, potrivit economica.net . Într-un discurs adresat locuitorilor Andorrei, în timpul unei vizite, președintele Franței a transmis că un refuz sau o amânare („nu” sau „nu acum”) ar putea închide definitiv posibilitatea reluării discuțiilor în condiții similare. „Dacă în final spuneţi ‘nu’, sau ‘nu acum’, se va renegocia, se va face o negociere mai bună, atunci uşa nu se va redeschide”, a spus Macron. Macron a invocat și riscul unei reacții negative din partea instituțiilor europene și a celor implicați în negocieri, sugerând o oboseală politică față de un eventual blocaj. „Vă spun cu toată sinceritatea, Comisia Europeană şi toţi oamenii care s-au implicat de-a lungul anilor pentru a ajunge la acest acord vor spune ‘ne este lehamite de aceşti oameni’”, a adăugat şeful statului francez. De ce contează: acces la piața comună fără statut de membru UE Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar permite Andorrei să participe la piața comună europeană fără a deveni stat membru al UE, conform informațiilor din articol. În acest context, mesajul lui Macron pune presiune pe decizia de ratificare, prin ideea că o eventuală respingere ar putea reduce semnificativ șansele de a obține ulterior un aranjament comparabil. [...]
