Kievul își aliniază public poziția cu Japonia în disputa pentru Kurile, acuzând Rusia că încearcă să normalizeze o ocupație ilegală prin vizita lui Vladimir Putin pe insulele contestate, potrivit Kyiv Post. Mesajul are o miză de politică externă și de securitate: Ucraina leagă explicit „manualul imperial” al Moscovei din Asia de cel folosit în războiul din Europa și își consolidează parteneriatul cu Tokyo într-un moment în care depinde de sprijin extern.

Putin a vizitat Insulele Kurile pentru prima dată joi, 13 august, reaprinzând disputa teritorială veche de decenii dintre Rusia și Japonia. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a spus într-o postare pe X că vizita pe insula Etorofu (Iturup, în rusă) arată „lipsă totală de respect” față de Japonia și reprezintă o încercare deliberată de „intimidare”, „escaladare a tensiunilor” și „normalizare a ocupației ilegale”.

De ce contează: Kurilele au și valoare strategică, nu doar simbolică

Insulele, cunoscute în Japonia drept „Teritoriile de Nord”, au fost ocupate de fosta Uniune Sovietică spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial și au rămas un punct de fricțiune major. Disputa a împiedicat Rusia și Japonia să semneze formal un tratat de pace care să încheie războiul, în pofida negocierilor repetate din ultimele șapte decenii.

Dincolo de simbolism, Kyiv Post notează că arhipelagul are relevanță militară și economică:

• strâmtoarea dintre insule „nu îngheață niciodată”, ceea ce oferă Flotei ruse din Pacific acces la ape deschise pe tot parcursul anului;
• zona are resurse piscicole și minerale rare folosite în industria aeronautică, un sector vizat de sancțiuni europene asupra exporturilor rusești de pește și minerale.

Context: sancțiuni, proiecte înghețate și escaladare de retorică

Vizita lui Putin este doar a doua a unui lider rus pe insule, după deplasarea lui Dmitri Medvedev din 2010. Medvedev a reacționat tot pe X, afirmând că insulele „au fost, sunt și vor rămâne pământ rusesc” și avertizând asupra unor „consecințe monstruoase” pentru cei care nu acceptă acest lucru.

După invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Japonia s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, iar Rusia s-a retras din negocierile pentru tratatul de pace și a înghețat proiecte economice comune legate de insule.

Poziția Ucrainei și legătura cu cooperarea cu Japonia

Poziția Kievului nu este nouă: în 2022, președintele Volodîmîr Zelenski a semnat un decret prin care recunoaște insulele ca teritoriu japonez aflat sub ocupație rusă temporară.

În paralel, cooperarea Ucraina–Japonia continuă prin a cincea fază a „Emergency Recovery Programme”, cu un buget de aproximativ 38,5 milioane de dolari (aprox. 173 milioane lei), care acoperă infrastructura, sistemele de apă, sectorul maritim, sănătatea și agricultura. Publicația mai arată că, în această săptămână, oficiali ucraineni au avut întâlniri cu ambasadorul Japoniei la Kiev, Masashi Nakagome, inclusiv pe tema unui posibil rol al Japoniei în inițiativa „Drone Deal” și a cooperării de securitate înainte de iarnă.

Sybiha a susținut că „nicio vizită” și „nicio trecere a timpului” nu pot legitima ocupația, iar Nakagome a avertizat, într-o declarație oficială, că „Ucraina de azi poate fi Asia de Est de mâine”, reiterând sprijinul Japoniei pentru Kiev.