Știri
Știri din categoria Externe
Decizia SUA de a nu mai trimite delegații la negocierile cu Iranul riscă să blocheze canalul diplomatic și să crească incertitudinea regională, după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul nu va mai expedia emisari pentru discuții, potrivit Agerpres.
Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că Iranul poate iniția contactul dacă dorește dialog, dar SUA nu vor mai trimite oameni „să călătorească 18 ore pentru o întâlnire”.
Totodată, președintele american a reiterat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară.
Mesajul transmis de Trump indică o schimbare de abordare: Washingtonul condiționează continuarea discuțiilor de inițiativa Teheranului, renunțând la deplasările delegațiilor americane pentru întâlniri.
Trump a menționat și Pakistanul, față de care și-a exprimat „respectul”, după ce Islamabadul a găzduit cea mai recentă rundă de negocieri americano-iraniene.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a revenit duminică în Pakistan după o scurtă vizită în Oman, țară care a jucat, de asemenea, un rol de mediator între Teheran și Washington.
În același timp, emisarii americani Jared Kushner (ginerele lui Trump) și Steve Witkoff își anulaseră deja călătoria la Islamabad, potrivit informațiilor transmise de Agerpres.
Recomandate
Iranul își coordonează poziția cu Rusia pe dosarul armistițiului și al negocierilor din Orientul Mijlociu , printr-o întâlnire programată luni, la Moscova, între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și președintele rus Vladimir Putin , potrivit News . Araghchi urmează să îi prezinte lui Putin un „bilanț” al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, conform ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenția iraniană Isna, într-o relatare preluată de AFP. Vizita la Moscova are loc în cadrul unui turneu pe care șeful diplomației iraniene l-a început vineri la Islamabad. În Rusia, el ar urma să discute cu „oficiali ruși” despre „situația cea mai recentă a negocierilor, a armistițiului și evoluțiile cu legătură cu acestea” și să prezinte un raport privind aceste negocieri, potrivit aceleiași surse. Întâlnirea indică o etapă de consultare la nivel înalt între Teheran și Moscova pe un dosar regional sensibil, în condițiile în care, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate concluzii anticipate sau decizii concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski , dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat Fox News , președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean. Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”. Negocieri blocate și presiune americană SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate. În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”. [...]
Blocarea Strâmtorii Ormuz menține presiunea pe prețul petrolului , iar șansele unor rezultate rapide din negocierile directe SUA–Iran par reduse, ceea ce prelungește volatilitatea pe piețele energetice, potrivit Adevărul . Conflictul, ajuns în a zecea săptămână, continuă fără semne clare de dezescaladare, iar miza economică imediată este traficul prin Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru comerțul global cu petrol. În acest context, Michael McCaul, fost președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, avertizează că așteptările privind un progres rapid ar trebui temperate. „Nu văd niciun progres major în viitorul apropiat.” De ce contează: Ormuz și reacția piețelor la orice semnal diplomatic Blocada Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din comerțul global cu petrol, iar piețele au reacționat puternic la evoluțiile diplomatice. Contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate au crescut cu aproximativ 13% într-o singură săptămână, cea mai mare creștere de la începutul conflictului. În același timp, simplele semnale privind posibile negocieri au dus temporar la scăderi de preț, însă anularea acestora a inversat tendința, alimentând din nou scumpirile. Publicația notează că această dinamică arată cât de sensibilă rămâne piața la riscul geopolitic și cum efectele se transmit către consumatori prin costuri mai mari la combustibili și energie. Blocajul diplomatic: neîncredere, negocieri anulate și lipsă de coordonare Un obstacol central rămâne lipsa de încredere între părți. McCaul subliniază dificultatea negocierilor cu Teheranul chiar și în prezența unor acorduri formale, exprimând scepticism față de un rezultat pozitiv pe termen scurt. În paralel, administrația Donald Trump este criticată pentru lipsa de transparență față de Congres, ceea ce alimentează speculațiile privind existența unor negocieri informale sau, dimpotrivă, a unei strategii insuficient conturate. Pe canalul regional, ministrul iranian de externe a discutat în Pakistan, văzut ca posibil intermediar, însă deplasarea unei delegații americane anunțate inițial (inclusiv Jared Kushner) a fost ulterior anulată. Decizia de a renunța la deplasarea delegației în Pakistan a complicat suplimentar tabloul, Trump invocând disfuncționalități interne în conducerea iraniană și dificultatea dialogului în absența unui interlocutor clar. În aceeași zi, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi s-a întâlnit la Islamabad cu oficiali pakistanezi fără participarea americană, un semn de lipsă de coordonare diplomatică. Ce urmează: risc de „șoc energetic” și incertitudine prelungită Analiștii descriu un scenariu economic în două etape: mai întâi, prețuri mai mari la energie, cu impact direct în costurile combustibililor și ale electricității; apoi, o posibilă scădere a cererii pe fondul prețurilor ridicate, care ar putea împinge economia către încetinire. Pe fondul acestor riscuri, SUA își mențin prezența militară în regiune, iar Trump a autorizat intervenții împotriva navelor suspectate că ar încerca să mineze Strâmtoarea Ormuz, ceea ce menține deschisă perspectiva unei escaladări. Chiar dacă o eventuală redeschidere a strâmtorii ar reduce presiunea imediată pe piața petrolului, sursa subliniază că aceasta nu ar garanta o dezescaladare reală, iar o viitoare rundă de discuții ar putea viza mai degrabă programul nuclear iranian și controlul rutei maritime. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan după atacul de la Casa Albă ridică miza politică a incidentului, tratându-l ca o problemă de securitate a democrațiilor aliate , nu doar ca un episod de violență internă în SUA, potrivit Mediafax . Președintele României a transmis un mesaj de solidaritate față de Statele Unite după atacul armat produs în timpul Cinei Corespondenților de la Casa Albă. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a condamnat ferm incidentul și a susținut că acesta reprezintă „un asalt nu doar asupra președintelui Trump și a echipei sale, ci asupra democrației”. Totodată, șeful statului a lăudat intervenția rapidă a forțelor de ordine și și-a exprimat ușurarea că președintele Trump, Prima Doamnă și ceilalți participanți sunt în siguranță. „Suntem ușurați că Președintele, Prima Doamnă și toți cei prezenți sunt în siguranță. Acțiunea rapidă a ofițerilor de aplicare a legii reflectă puterea instituțiilor americane.” În final, Nicușor Dan a condamnat violența politică și a reiterat poziționarea României ca aliat NATO și partener al SUA. „Violența politică nu își are locul în societățile noastre. România, un aliat puternic în cadrul NATO și un prieten al poporului american, își transmite întreaga solidaritate.” [...]
Reacția șefei diplomației UE ridică presiunea pe securitatea evenimentelor politice din SUA după incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă, unde Donald Trump a fost evacuat , potrivit Digi24 . Kaja Kallas , șefa politicii externe a Uniunii Europene, a condamnat violența politică și a spus că „nu are ce căuta într-o democrație”. Ea a precizat că este „ușurată” că participanții la gală, inclusiv președintele SUA, au fost puși în siguranță, conform Agerpres. În mesajul publicat pe platforma X, Kallas a legat direct incidentul de rolul presei și de funcția publică a evenimentului. „Un eveniment menit să onoreze o presă liberă nu ar trebui să se transforme niciodată într-o scenă a fricii.” Ce s-a întâmplat la Washington Donald Trump a fost evacuat de la o gală a presei organizată la Washington, după ce s-au auzit focuri de armă. Atacatorul a fost arestat înainte de a intra în sala de bal a hotelului Hilton, unde avea loc cina corespondenților de la Casa Albă. De ce contează: efecte operaționale imediate Dincolo de dimensiunea politică, incidentul și reacțiile la nivel înalt readuc în prim-plan riscurile operaționale pentru evenimentele publice cu miză politică majoră, în special cele care implică lideri de stat și infrastructură privată (hoteluri, organizatori, furnizori de securitate). În astfel de cazuri, consecințele tipice sunt întărirea protocoalelor de acces și revizuirea dispozitivelor de protecție, deși Digi24 nu oferă detalii despre măsuri concrete anunțate după acest episod. [...]
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]
