Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a anulat trimiterea emisarilor SUA la negocieri cu Iranul și spune că nu ia în calcul, deocamdată, reluarea războiului, potrivit Digi24. Decizia menține incertitudinea asupra traseului diplomatic într-un conflict care a împins în sus prețurile la energie și a complicat perspectivele economice globale.
Trump a fost întrebat de un jurnalist de la Axios dacă anularea deplasării emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner în Pakistan, pentru discuții cu Iranul, înseamnă că Washingtonul ar urma să reia războiul. Răspunsul, citat de publicație, a fost că nu, iar președintele american a adăugat că „încă nu ne-am gândit la asta”.
Președintele SUA a spus, într-o discuție cu Fox News, că a oprit misiunea în timp ce echipa se pregătea să plece, invocând durata zborului și lipsa unui interes imediat în „situația actuală” a negocierilor. În relatarea Digi24, Trump a susținut că discuțiile pot fi purtate și la telefon și că iranienii „pot să-l sune când vor”.
După anularea deplasării, Trump a afirmat că Iranul „a oferit mult, dar nu suficient” și că ar fi primit o propunere îmbunătățită la scurt timp după decizie. Întrebat de Kit Maher de la CNN pentru detalii despre ofertă, Trump a repetat că propunerea nu este suficientă, fără a oferi elemente concrete.
În material se arată că Washingtonul și Teheranul sunt într-un impas, în condițiile în care Iranul a închis în mare parte Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece în mod normal o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), iar SUA blochează exporturile de petrol ale Iranului.
Conflictul, pentru care este menționat un armistițiu în vigoare, a început pe 28 februarie, cu atacuri aeriene americane și israeliene asupra Iranului, urmate de atacuri iraniene asupra Israelului, bazelor americane și statelor din Golf. Digi24 notează că războiul a dus la creșterea prețurilor la energie la maximele ultimilor ani, alimentând inflația și afectând perspectivele de creștere economică la nivel global.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a părăsit Pakistanul după discuții cu oficiali de rang înalt și urmează să revină la Islamabad după o vizită în Oman, înainte de o deplasare în Rusia, potrivit agenției oficiale Irna, citată în articol. Detaliile discuțiilor din Pakistan au fost descrise ca fiind sumare, iar Araghchi a spus că rămâne de văzut dacă SUA sunt „cu adevărat serioase” în privința diplomației.
Recomandate
Decizia lui Donald Trump de a anula deplasarea emisarilor săi pentru o nouă rundă de discuții indirecte cu Iranul blochează canalul diplomatic și mută presiunea negocierilor spre contacte la distanță, potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a anunțat sâmbătă că Steve Witkoff și Jared Kushner nu mai pleacă în Pakistan , unde ar fi trebuit să participe la a doua rundă de discuții indirecte cu Iranul. Informația este atribuită agenției EFE. Într-o declarație pentru Fox News, Trump și-a justificat decizia prin faptul că SUA „mențin o poziție de forță” și că deplasările diplomatice lungi, fără garanții de rezultat, sunt inutile. El a spus că iranienii „pot suna la Washington oricând doresc”, dar emisarii săi nu vor mai face un zbor de 18 ore „ca să stea degeaba”. „Le-am spus oamenilor mei acum puțin timp, când se pregăteau de plecare: «Nu, nu veți lua un zbor de 18 ore ca să mergeți acolo». Avem toate cărțile. Ei (iranienii) ne pot suna oricând doresc, dar voi nu veți mai face călătorii de 18 ore ca să stați degeaba și să vorbiți despre nimic.” Sincronizare care complică discuțiile Decizia lui Trump coincide cu plecarea din Islamabad a ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi. Potrivit unor surse diplomatice pakistaneze citate de EFE, Araghchi a părăsit capitala Pakistanului cu destinația Oman, după o zi de întâlniri cu autorități civile și militare pakistaneze. Știrile Pro TV notează că Araghchi, care anterior negase intenția de a se întâlni față în față cu emisarii de la Washington, a plecat fără să aștepte sosirea delegației americane, a cărei plecare era inițial programată pentru sâmbătă. Trump: anularea nu înseamnă reluarea războiului AFP, citând Axios, relatează că Trump a susținut că anularea deplasării nu semnifică o reluare a războiului împotriva Iranului. Întrebat dacă decizia înseamnă că va relua războiul, el a răspuns: „Nu. Nu înseamnă asta. Nu ne-am gândit încă la asta.” În lipsa altor detalii în material despre un calendar alternativ, rămâne neclar când și în ce format ar urma să fie reluate discuțiile indirecte. [...]
Donald Trump a blocat o rundă de discuții SUA–Iran în Pakistan , invocând lipsa de progres din partea Teheranului, potrivit Digi24 . Decizia mută negocierile într-un format mai puțin angajant, cu potențial de a încetini orice înțelegere și de a prelungi incertitudinea regională. Trump a declarat pentru Axios că a anulat vizita emisarului Steve Witkoff și a lui Jared Kushner la Islamabad „din cauza poziției Iranului” în cadrul negocierilor de pace. În aceeași logică, președintele american a sugerat că discuțiile pot continua la distanță, fără deplasarea delegației. „Nu văd ce interes avem ca ei să facă un zbor de 18 ore în situaţia actuală (a negocierilor). Este (un zbor) prea lung. Ne putem la fel de bine descurca la telefon.” Ce semnal transmite Washingtonul Din informațiile prezentate, anularea deplasării indică o recalibrare tactică: administrația americană păstrează canalul de comunicare deschis, dar reduce miza unei întâlniri față în față, pe fondul nemulțumirii față de poziția iraniană. Trump a mai spus că decizia nu ar semnala o reluare a conflictului cu Iranul și că nu s-a luat în calcul un scenariu de escaladare, potrivit relatărilor citate în material. Ce urmează În lipsa vizitei la Islamabad, contactele ar urma să continue telefonic, conform declarațiilor lui Trump. Materialul nu oferă un calendar pentru o nouă rundă de discuții în format fizic și nici detalii despre eventuale condiții suplimentare puse de una dintre părți. [...]
Posibilele negocieri SUA–Iran, mediate de Pakistan, au început să influențeze piețele și logistica energetică , pe fondul blocării Strâmtorii Hormuz și al volatilității petrolului, potrivit Reuters . Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a ajuns la Islamabad pentru discuții cu oficiali pakistanezi despre propuneri de reluare a tratativelor cu Statele Unite. În paralel, Casa Albă a anunțat că emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner urmează să plece sâmbătă dimineață spre Pakistan pentru potențiale discuții cu Araqchi. Rămâne neclar dacă o întâlnire va avea loc în acest weekend sau ulterior, iar surse pakistaneze au spus că Araqchi nu era programat să se vadă cu negociatorii americani la Islamabad. Blocajul din Hormuz: exporturi oprite și prețuri la pompă ridicate Reuters descrie un impas costisitor: Iranul blochează Strâmtoarea Hormuz , exporturile iraniene de petrol sunt oprite, iar prețurile benzinei în SUA au urcat la maximele ultimilor ani. În acest context, doar cinci nave au traversat strâmtoarea, un indicator al perturbării severe a traficului maritim într-unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii. Pe partea europeană, agenția de siguranță a aviației din UE lucrează la ghiduri care să ajute statele membre să introducă combustibilul Jet A în operațiuni care folosesc în mod curent Jet A‑1, pe fondul unor penurii legate de blocada din Hormuz. Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, că va oferi îndrumări companiilor aeriene pentru situații precum alocarea sloturilor aeroportuare și drepturile pasagerilor în eventualitatea unor lipsuri de combustibil. Semnale politice care mișcă bursele, dar nu schimbă încă realitatea din teren Optimismul legat de o posibilă reluare a negocierilor a susținut piețele americane: S&P 500 și Nasdaq au închis la maxime istorice, în timp ce prețul petrolului a rămas volatil. La închiderea ședinței, indicii au avut următoarele evoluții: Dow Jones Industrial Average: -79,61 puncte (-0,16%), la 49.230,71 S&P 500: +56,68 puncte (+0,80%), la 7.165,08 Nasdaq Composite: +398,09 puncte (+1,63%), la 24.836,60 În același timp, luptele au continuat în sudul Libanului. Hezbollah a catalogat drept „lipsită de sens” prelungirea armistițiului mediat de SUA, iar armata israeliană a anunțat că a ucis șase membri înarmați ai Hezbollah și a descris un schimb de focuri la Bint Jbeil ca o încălcare a încetării focului. Ce urmărește Washingtonul și ce urmează Donald Trump a declarat că Iranul „face o ofertă” care ar viza cerințele SUA, dar a spus că nu știe încă detaliile. Potrivit relatării, Trump insistă ca orice înțelegere să includă renunțarea Iranului la uraniul îmbogățit și libertatea traficului petrolier prin Strâmtoarea Hormuz. El a mai afirmat că SUA vor menține o blocadă asupra porturilor Iranului până la atingerea unui acord. Pe termen scurt, miza practică este dacă discuțiile mediate de Pakistan se concretizează într-un canal de negociere funcțional. Până atunci, blocajul din Hormuz rămâne factorul dominant pentru energie și transport, iar piețele par să tranzacționeze mai degrabă speranța unui progres decât un rezultat deja obținut. [...]
Avertismentul lui Garry Kasparov pune presiune pe strategia occidentală față de Rusia și Iran , prin ideea că tratarea separată a celor două conflicte duce la decizii incoerente și la costuri politice mai mari pentru aliați, potrivit Mediafax . Fostul campion mondial la șah și activist politic susține, într-un interviu acordat emisiunii „On The Record” de la TVP World, că una dintre cele mai grave erori ale lui Donald Trump a fost separarea dosarelor Iran și Ucraina, deși, în opinia sa, ele sunt „profund interconectate” prin sprijinul acordat de Rusia regimului de la Teheran. Miza: o strategie unitară, nu două crize paralele Kasparov afirmă că administrația Trump nu ar fi avut „nici un proces diplomatic coerent și nici o strategie clară de război” în relația cu Iranul. El pune accent pe lipsa unor obiective stabile, susținând că justificările s-ar fi schimbat succesiv – de la schimbarea regimului, la programul nuclear și apoi la petrol – fără un mesaj consistent către public și aliați. „Nu știu dacă putem folosi cuvântul ‘proces’ pentru aceste discuții, pentru că proces înseamnă că există un element de strategie.” În această logică, Kasparov consideră că problema nu este doar gestionarea Iranului, ci incapacitatea de a înțelege „tabloul strategic mai larg”, în care Rusia și Iranul funcționează ca părți ale aceleiași confruntări. Efecte asupra relației SUA–Europa, în lectura lui Kasparov Kasparov leagă confuzia strategică de deteriorarea relațiilor cu partenerii europeni, despre care spune că ar fi fost „alienati” de Washington. În opinia sa, fără o justificare și o direcție clară, sprijinul aliaților devine greu de obținut. „Trebuie să prezinți cazul publicului american și aliaților tăi. Altfel, nu te poți aștepta la sprijin.” „Europa este deja în război” și implicațiile pentru securitate și apărare Kasparov susține că Europa se află deja într-un conflict cu Rusia, chiar dacă mulți lideri evită să o spună explicit, și indică o schimbare de atitudine în state precum Germania sau Polonia, care ar accepta tot mai mult că securitatea, producția de apărare și o confruntare pe termen lung cu Rusia sunt inevitabile. „Nimeni nu vrea un război mare. Dar suntem în război. Europa este în război.” Obiectivul Kremlinului, potrivit lui Kasparov: distrugerea statului ucrainean În analiza sa, Kasparov spune că miza Rusiei este una maximală, iar pauzele temporare sau negocierile nu ar schimba obiectivul strategic. „Putin vrea să câștige războiul. Putin vrea să distrugă statalitatea ucraineană.” El folosește și o metaforă pentru a argumenta împotriva ideii de compromis cu Moscova: „ Vladimir Putin va încerca să extindă războiul. Este ca un cancer. Nu negociezi cu cancerul. Îl elimini.” În ansamblu, mesajul lui Kasparov este că separarea conflictelor Iran–Ucraina produce o politică externă fragmentată, care slăbește coordonarea occidentală și complică, în special pentru Europa, pregătirea pentru o confruntare de durată cu Rusia. [...]
Evacuarea lui Donald Trump din Hotelul Hilton readuce în prim-plan riscurile de securitate ale evenimentelor oficiale , într-o locație cu istoric sensibil: același hotel din Washington este cunoscut și ca „Hotelul Reagan”, după tentativa de asasinat asupra fostului președinte american , potrivit Libertatea . Hotelul unde a avut loc incidentul în care Donald Trump a fost evacuat după ce un profesor a tras focuri de armă în timpul unui eveniment oficial al Casei Albe este asociat, istoric, cu atentatul din 1981 asupra lui Ronald Reagan. Publicația notează că această asociere a făcut ca locul să fie mai cunoscut pentru tentativa de asasinat decât pentru Cina Corespondenților de la Casa Albă, organizată acolo anual. De ce contează: o locație „cu precedent” pentru securitatea demnitarilor Pe 30 martie 1981, Ronald Reagan a fost grav rănit într-un atentat la Washington, D.C., după ce un glonț ricoșat din limuzina prezidențială l-a lovit în torace, provocându-i fractura unei coaste și perforarea unui plămân. Reagan a fost transportat la Spitalul Universitar George Washington și externat pe 11 aprilie. În același atac au fost răniți secretarul de presă al Casei Albe, James Brady, un agent al Serviciului Secret și un ofițer de poliție. Brady a suferit leziuni cerebrale grave și a rămas invalid până la moartea sa, în 2014. Context: autorul atentatului din 1981 și consecințele pe termen lung Autorul atacului din 1981, John Hinckley Jr., a fost declarat nevinovat din cauza nebuniei în 1982 și a fost internat într-un spital de maximă securitate până la externarea sa, în 2016. Incidentul este consemnat și astăzi printr-o placă memorială amplasată pe fațada hotelului, mai arată articolul. [...]
Incidentul armat de la Cina Corespondenților a dus la evacuarea de urgență a președintelui SUA și la reprogramarea evenimentului , un test operațional pentru dispozitivele de securitate ale Serviciului Secret la un eveniment cu oficiali de rang înalt, potrivit HotNews . Un bărbat înarmat a tras câteva focuri de armă sâmbătă, în hotelul Washington Hilton, unde avea loc cina Asociației Corespondenților acreditați la Casa Albă. Donald Trump, prima doamnă Melania Trump, vicepreședintele JD Vance și alți oficiali americani au fost evacuați. HotNews publică o cronologie a incidentului , pe baza informațiilor Reuters. Cum a fost depășit punctul de control și ce arme avea suspectul În jurul orei 20:35, ora Coastei de Est a SUA (03:35, duminică, în România), invitații s-au ferit la pământ după ce s-au auzit focuri de armă, iar agenții Serviciului Secret l-au escortat pe Trump și pe membrii cabinetului său din sala de bal. Primarul Washingtonului, Muriel Bowser, și șeful interimar al poliției, Jeffery Carroll, au declarat că suspectul a trecut cu forța de un punct de control al Serviciului Secret din holul hotelului. Carroll a spus că bărbatul era înarmat cu o pușcă, un pistol și mai multe cuțite și că a fost interceptat de membrii Serviciului Secret în momentul în care a forțat trecerea. Un agent al Serviciului Secret a fost rănit și transportat la un spital local. Suspectul a fost, de asemenea, dus la spital pentru evaluare. Ce au spus autoritățile și Trump: suspect „reținut”, eveniment reprogramat Carroll a afirmat că forțele de ordine au schimbat focuri de armă cu individul, dar că „suspectul în acest caz nu a fost lovit de gloanțe”, fiind „doborât la pământ și încătușat”. Trump a publicat pe Truth Social o imagine cu atacatorul imediat după ce a fost încătușat. La 21:17, ora Coastei de Est (04:17 în România), Trump a avut primele declarații după incident, spunând că forțele de ordine „au acționat rapid și cu curaj” și că „autorul atacului a fost reținut”. Tot el a indicat că a recomandat continuarea evenimentului. Aproximativ 20 de minute mai târziu, Trump a anunțat că forțele de ordine le-au cerut lui și celorlalți oficiali să părăsească incinta și că se conformează; evenimentul urma să fie reprogramat „în termen de 30 de zile”. Încadrarea juridică și primele concluzii ale anchetei În jurul orei 22:30, ora Coastei de Est (05:30 în România), Trump a susținut o conferință de presă la Casa Albă, alături de directorul FBI și de procurorul general interimar al SUA. Potrivit declarațiilor, informațiile preliminare indicau că suspectul ar fi acționat singur. La 23:13, ora Coastei de Est (06:13 în România), Jeanine Pirro, procurorul general al Statelor Unite pentru Districtul Columbia, a declarat că suspectul este acuzat de utilizarea unei arme de foc în timpul unei infracțiuni violente și de atac asupra unui ofițer federal cu o armă periculoasă. Pentru context suplimentar, HotNews a publicat și materiale separate despre incident, inclusiv un video despre atac și un articol despre identitatea bărbatului care a deschis focul . [...]
