Știri
Știri din categoria Externe

Administrația Trump încearcă să lege garanțiile de securitate pentru Ucraina de un plan de reconstrucție, printr-o întâlnire programată săptămâna aceasta la Berlin între emisarii săi și oficiali ucraineni și europeni, potrivit Digi24.
Steve Witkoff și Jared Kushner vor să discute, în cadrul întrevederii, atât despre garanții de securitate menite să descurajeze viitoare atacuri rusești, cât și despre un plan de redresare economică postbelică pentru Ucraina. Informațiile sunt atribuite de publicație unui oficial american și relatate inițial de Axios.
Miza întâlnirii de la Berlin este să contureze un cadru care să lege sprijinul de securitate de reconstrucția economică, într-un moment în care discuțiile despre „ziua de după” războiului capătă greutate diplomatică. În practică, un astfel de pachet poate influența atât angajamentele europene, cât și modul în care ar putea fi calibrate viitoare negocieri cu Rusia.
Trimișii lui Trump ar fi menținut contacte regulate cu oficiali ucraineni și europeni, în paralel cu discuții purtate cu Rusia, potrivit aceleiași surse citate.
Întrevederea este așteptată să aibă loc joi, la Berlin, la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers prezentat ca o inițiativă paralelă care ar putea ajuta la încheierea războiului.
În aceeași zi, Donald Trump urmează să se întâlnească în China cu Vladimir Putin și Xi Jinping, iar președintele american a spus că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina.
Potrivit oficialului american citat, întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China ar face parte dintr-un efort diplomatic coordonat. De asemenea, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent și șeful de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller – care îl însoțesc pe Trump în China – ar fi fost informați despre negocierile privind Ucraina.
Rămâne însă o întrebare-cheie: participarea directă a Europei la negocierile menite să pună capăt războiului. Witkoff și Kushner au susținut că Rusia ar fi acceptat ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, dar consilierul de politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat luni că nu s-a ajuns la un astfel de acord.
Recomandate

Kremlinul încearcă să reducă miza politică a discuțiilor trilaterale Xi–Trump–Putin , respingând ideea că întâlnirea de joi de la summitul APEC ar putea semăna cu o „nouă Ialta”, pe fondul temerilor europene privind o posibilă redesenare a sferelor de influență, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat comparațiile cu conferința de la Ialta drept „exerciții de știință politică” fără legătură cu realitatea și a susținut că nici Rusia, nici China nu urmăresc „să decidă soarta lumii”. „Toate comparațiile cu Ialta sunt exerciții de știință politică, care nu au nimic de-a face cu realitatea.” „Nu vrem ca cineva să ne decidă soarta în locul nostru și nu vom încălca niciodată dreptul altora de a-și decide propriul destin.” Întâlnirea este prevăzută să aibă loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , la Shenzhen, în sud-estul Chinei, între președintele chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. De ce contează: temeri în Europa și Ucraina privind o „nouă Ialta” În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice, Europa și Ucraina și-au exprimat temeri că Rusia ar încerca să impună un fel de „nouă Ialta”, cu trimitere la conferința din 1945 în care liderii URSS, SUA și Marii Britanii au împărțit Europa în zone de influență, punând bazele Războiului Rece. Mesajul Kremlinului urmărește să contracareze această interpretare înaintea discuțiilor. Ce teme sunt vehiculate pentru agendă Ministerul de Externe chinez a anunțat că liderii ar urma să aibă „discuții aprofundate” despre „prezervarea păcii mondiale” și „promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri”, descrise drept importante istoric. Potrivit unor diplomați chinezi și americani, discuțiile trilaterale ar putea deschide și subiectul sensibil al controlului armelor nucleare. Posibilă întâlnire Trump–Putin, încă fără detalii Kremlinul a menționat și posibilitatea unei reuniuni bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, însă agenția oficială rusă TASS a precizat că detaliile unei potențiale întâlniri nu au fost încă finalizate. [...]

Donald Trump își leagă turneul asiatic de negocieri economice și de o discuție trilaterală cu Xi și Putin despre riscuri geopolitice care pot influența piețele , potrivit Digi24 . Președintele SUA a plecat luni în Asia, cu o agendă care combină acorduri economice cu teme de securitate – de la dosarul nuclear la războiul din Ucraina – într-un format de discuții care a stârnit deja îngrijorări la Kiev. Turneul începe la Manila, unde are loc Summitul ASEAN , și continuă în China, inclusiv în Shenzhen, descris în material drept un centru tehnologic. În paralel, este programată în China o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. Miza economică: acorduri și semnalul politic către regiune Digi24 notează că Trump își concentrează atenția asupra „acordurilor economice”, pe fondul adaptării administrației sale la „o nouă realitate politică la Washington”. În același timp, deplasarea oferă Casei Albe ocazia de a muta atenția de pe probleme interne, inclusiv cele legate de transportul aerian și efectele alegerilor intermediare din noiembrie, în urma cărora partidul lui Trump a pierdut ambele camere ale Congresului. Trilaterală SUA–China–Rusia: Ucraina și dosarul nuclear, în centrul discuțiilor Președintele SUA a spus că intenționează să abordeze războiul purtat de Rusia în Ucraina (menționat ca fiind „de aproape 5 ani”) în cadrul întâlnirii cu Xi și Putin, deși, potrivit materialului, oficiali ai administrației declaraseră anterior că Trump va discuta mai ales despre dezarmare nucleară și despre războiul din Iran, evitând subiectul Ucrainei. În declarațiile făcute înainte de plecare, Trump a indicat că va ridica tema Ucrainei și a oferit estimări privind pierderile Rusiei: „Vom discuta despre subiectul meu preferat, Ucraina. Ucraina pierde teritoriu. Rusia pierde 25.000 de soldaţi pe lună. Aşa că vom discuta despre asta.” Tot în timpul vizitei, Trump a menționat posibilitatea unei întâlniri cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în contextul încercărilor SUA de a relua dialogul cu Coreea de Nord privind programul nuclear. Reacția Ucrainei: teama de o „Yalta” modernă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de reuniune la vârf ar putea fi folosită pentru redesenarea sferelor de influență la nivel global. Materialul amintește comparațiile apărute în spațiul public cu Conferința de la Yalta din 1945. „Chiar nu vrem ca acest eveniment să se transforme într-un «Yalta 2, 3, 4», cu o redistribuire a influenţei”, a declarat Zelenski luna trecută. Detalii logistice: escală schimbată în Alaska și explicația Casei Albe După ore de zbor, Air Force One urma să facă o escală la Anchorage, însă a ajuns la Fairbanks pentru realimentare. Schimbarea a fost comunicată public abia după aterizare, iar Casa Albă a pus decizia pe seama condițiilor meteorologice extreme. În timpul escalei, un model mai vechi de Air Force One a oprit lângă avionul „oferit de Qatar”, cu care călătorea Trump, fără ca în material să fie raportată o apariție publică a președintelui în acel moment. Ce urmează Următoarele repere ale turneului sunt Summitul ASEAN de la Manila și deplasarea în China, unde este așteptată întâlnirea trilaterală cu Xi și Putin. Din informațiile prezentate, temele care pot genera efecte economice indirecte – prin percepția de risc și prin relațiile comerciale – sunt pachetul de discuții economice, dosarul nuclear și poziționarea SUA față de războiul din Ucraina. [...]

FMI condiționează o nouă tranșă de 1,6 miliarde de dolari pentru Ucraina de garanții ferme de finanțare externă , pe fondul prelungirii războiului și al creșterii necesarului bugetar, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Negocierile dintre Fondul Monetar Internațional și autoritățile de la Kiev au avansat, iar discuțiile continuă în format virtual, cu obiectivul de a ajunge la un acord la nivelul experților. Totuși, FMI avertizează că banii nu pot fi eliberați până când partenerii internaționali ai Ucrainei nu oferă angajamente suficiente privind finanțarea țării. De ce contează condiția FMI Miza este credibilitatea planului de finanțare al Ucrainei într-un context în care războiul declanșat de Rusia se prelungește, iar perspectivele unei încheieri rapide rămân incerte. FMI trebuie să se asigure că Ucraina are resursele necesare pentru a-și acoperi nevoile în perioada următoare și analizează, în același timp, disponibilitatea aliaților occidentali de a continua sprijinul financiar. Reprezentanții FMI și cei ai Kievului poartă discuții cu partenerii internaționali tocmai pentru obținerea acestor garanții, notează materialul. Presiunea pe buget: deficit mare și economie în contracție Potrivit estimărilor prezentate anterior de oficialii ucraineni și citate de Reuters, Ucraina ar avea un deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de dolari în 2027 (aprox. 322 miliarde lei). În paralel, economia este afectată de atacurile asupra infrastructurii energetice și a sectoarelor generatoare de venituri bugetare. Mediafax relatează că PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 0,7% în trimestrul al treilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, iar banca centrală anticipează o contracție de 0,4% pentru întregul an. Inflația ar urma să ajungă la 12,5%, în timp ce exporturile sunt afectate de dificultățile prin porturile de la Marea Neagră și de problemele din agricultură și siderurgie. Unde se încadrează tranșa de 1,6 miliarde de dolari Finanțarea discutată acum face parte dintr-un program de asistență pe patru ani , în valoare de aproximativ 8,1 miliarde de dolari (aprox. 37,3 miliarde lei), aprobat de FMI în februarie 2026. În iulie, Fondul a autorizat deja o tranșă de aproximativ 690 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei), ceea ce a ridicat la 2,2 miliarde de dolari (aprox. 10,1 miliarde lei) suma totală acordată prin acest program. Noua evaluare reunește a doua și a treia analiză a programului și ar putea permite accesarea unei finanțări suplimentare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari (aprox. 7,4 miliarde lei). Un acord la nivelul experților nu înseamnă însă transfer imediat: este necesară și aprobarea Consiliului Executiv al FMI. [...]

Administrația Trump pregătește o înăsprire a controalelor la export care poate lovi direct lanțul global al cipurilor AI , prin limitarea accesului Chinei la putere de calcul obținută „la distanță” din centre de date din țări terțe, potrivit Antena 3 . Măsura vine cu câteva zile înaintea vizitei lui Donald Trump în China, unde urmează să se întâlnească cu Xi Jinping. Noua reglementare vizează o „portiță” prin care companii chineze ar fi continuat să folosească cipuri americane avansate de inteligență artificială (AI), deși nu le pot cumpăra direct: le-ar fi închiriat prin centre de date din Asia de Sud-Est și din alte regiuni. În material se arată că subiectul a fost relatat de The New York Times. Ce se schimbă: restricții pentru centrele de date și verificarea clienților Regulile anunțate luni ar urma să limiteze accesul la cipuri AI avansate prin intermediul centrelor de date din afara Chinei, atunci când acestea furnizează „volume semnificative de putere de calcul” către firme dintr-un grup de țări considerate cu risc ridicat, între care China, Rusia și Iranul. În plus, centrele de date vor fi obligate să își verifice clienții. Potrivit comunicatului citat, prevederea intră în vigoare peste 90 de zile și ar urma să „submineze” capacitatea companiilor din aceste țări de a folosi cipuri americane pentru antrenarea unor modele AI avansate. Licențe și pentru exporturi către țări cu risc mai mare de contrabandă Administrația a mai precizat că va fi necesară o licență și pentru exportul de cipuri avansate către companii cu sediul în: Indonezia Malaezia Singapore Thailanda Brazilia Motivul invocat este riscul de contrabandă, considerat mai ridicat decât în mod obișnuit în aceste jurisdicții. Reacție imediată în piață: scăderi pe acțiunile producătorilor de cipuri Anunțul a avut efect rapid asupra burselor: acțiunile companiilor de cipuri au scăzut puternic luni dimineață. Conform datelor din articol, Nvidia a pierdut peste 2%, Intel peste 6%, iar Micron peste 7%. Indicele Philadelphia Semiconductor a coborât cu peste 5%, iar Nasdaq a deschis, de asemenea, în scădere. Context politic și de reglementare: dispute în interiorul administrației Materialul descrie și tensiuni între instituții americane privind cât de dure ar trebui să fie regulile. Departamentul Comerțului , care supraveghează aceste reglementări, ar fi intrat în conflict cu alte instituții, iar anunțul de luni arată că reglementarea a fost „redactată de Departamentul Trezoreriei și de Consiliul de Securitate Națională și la indicația acestora”. În articol sunt menționate poziții divergente: secretarul Trezoreriei Scott Bessent, secretarul de stat Marco Rubio și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer ar fi cerut reintroducerea unor restricții ample, în timp ce secretarul Comerțului, Howard Lutnick, ar fi susținut o variantă mai „suplă”, mai puțin împovărătoare pentru Nvidia și pentru centrele de date din străinătate. Ce rămâne incert: aplicarea efectivă și reacția Chinei Deși reglementarea este prezentată ca strictă, analiștii citați în articol avertizează că aplicarea va depinde de Departamentul Comerțului și rămâne de văzut cum va fi pusă în practică. Rămâne deschisă și întrebarea privind reacția Beijingului. Potrivit articolului, Trump ajunge în China miercuri, iar pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme precum comerțul, neproliferarea nucleară și războiul din Iran. Un oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului a spus, într-o conferință telefonică, că administrația nu se așteaptă la contramăsuri chineze, iar un alt oficial a susținut că situația Nvidia nu va influența vizita, controalele la export fiind tratate drept chestiuni de securitate națională și „nenegociabile” cu China. [...]

Un posibil avariat grav al Podului Crimeei ar putea lovi direct logistica militară rusă și fluxurile comerciale din zonă , după ce imagini apărute online ar indica un prăbușire parțială a construcției, potrivit Bild . Publicația notează că Ucraina ar fi reluat atacurile asupra așa-numitului Pod al Crimeei, o infrastructură cu importanță strategică pentru Rusia, care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Conform lui Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne, atacul ar fi fost executat cu o rachetă de croazieră de tip FP-5 „Flamingo”. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au confirmat atacuri asupra podului și au anunțat blocarea (închiderea) acestuia, însă, la momentul relatării, nu confirmaseră un eventual prăbușire, mai scrie publicația. Bild precizează că fotografiile care circulă ar „urma să arate” un colaps parțial, ceea ce indică faptul că autenticitatea și amploarea avariilor nu sunt încă validate independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe aprovizionarea Crimeei și pe transportul maritim Dacă informația despre prăbușire se confirmă, consecința imediată ar fi agravarea problemelor de aprovizionare pentru Crimeea, într-un context în care ruta a fost deja folosită mai restrictiv din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit articolului. Podul a funcționat mult timp și ca rută de aprovizionare pentru armata rusă, pentru transportul de trupe, combustibil și echipamente către Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei. În plus, materialul subliniază o potențială lovitură și pentru traficul comercial: imaginile ar indica și blocarea conexiunii maritime de sub pod, o rută importantă pentru navele care tranzitează între Marea Azov și Marea Neagră. Context: țintă militară și simbol politic Pentru Moscova, podul are și o încărcătură simbolică ridicată, fiind un proiect de prestigiu inaugurat personal de Vladimir Putin . Ucraina consideră construcția un obiectiv ridicat ilegal și, implicit, o țintă militară legitimă, mai notează Bild. [...]

Deținerile de până la 62 de milioane de dolari (aprox. 279 milioane lei) în acțiuni Nvidia raportate în portofoliul lui Donald Trump ridică din nou miza riscului de conflict de interese , în condițiile în care administrația sa a luat decizii cu impact direct asupra companiei și asupra exporturilor de cipuri către China, potrivit Antena 3 . La sfârșitul lunii august, Trump ar fi deținut acțiuni Nvidia în valoare de până la 62 de milioane de dolari, conform unei analize The Washington Post asupra declarațiilor sale financiare. În același timp, administrația a permis companiei să vândă unele dintre cele mai avansate cipuri în China și a amânat impunerea unor restricții asupra unei firme suspectate că redirecționa cipuri Nvidia către această țară. Publicația notează că Trump a raportat operațiuni care indică o creștere semnificativă a investițiilor în Nvidia, după ce la sfârșitul lui 2024 ar fi deținut acțiuni evaluate între 615.000 și 1,3 milioane de dolari. Valoarea reală ar putea fi mai mare, întrucât acțiunile Nvidia s-au apreciat între sfârșitul lui 2025 și sfârșitul lunii august, iar declarațiile nu includ tranzacțiile din ultimele două luni din cauza întârzierilor de raportare. Ce spune Casa Albă și unde apare vulnerabilitatea de etică Casa Albă susține că președintele nu alege și nu tranzacționează individual acțiuni, portofoliul fiind administrat de instituții financiare independente, iar activele fiind păstrate într-un trust administrat de copiii săi. Trump a respins apelurile de a renunța la acțiunile deținute. În același timp, articolul arată că președintele nu intră sub incidența legii federale care interzice oficialilor din executiv să participe la decizii guvernamentale ce le afectează propriile interese financiare. În schimb, secretarul Comerțului, Howard Lutnick , este supus acestor reguli. Democrații și organizațiile care monitorizează etica guvernamentală ar putea analiza mai atent tranzacțiile președintelui și interesele lui Lutnick după ce vor prelua controlul asupra Congresului anul viitor. Experții în etică citați avertizează însă că, în acest moment, nu există dovezi că ar fi fost încălcate legile privind conflictele de interese. Decizii privind China care pot influența direct Nvidia Materialul descrie o relație în care Nvidia a beneficiat de decizii favorabile, pe fondul dezbaterii din SUA despre limitarea accesului Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială. Printre elementele menționate: în decembrie, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde cipurile H200 unor clienți aprobați din China, în schimbul transferării către guvernul american a 25% din veniturile obținute; Departamentul Comerțului a fost criticat pentru că nu a impus restricții companiei Megaspeed, din Singapore, suspectată că redirecționa cipuri Nvidia către China; secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că alte agenții doreau de luni de zile măsuri, dar responsabilitatea deciziei revenea Departamentului Comerțului. Un fost oficial a declarat pentru The Washington Post că Trump i-ar fi cerut de trei ori lui Lutnick să restricționeze exporturile celor mai puternice cipuri Nvidia, cel mai recent la începutul acestei luni, iar Lutnick s-ar fi opus, invocând riscul unui război comercial cu China. O altă persoană familiarizată cu poziția sa a spus că Lutnick ar fi susținut ideea de a face China dependentă de tehnologia americană pentru inteligență artificială, strategie promovată și de Jensen Huang. Nvidia a afirmat că acuzațiile privind redirecționarea de cipuri de către Megaspeed au fost investigate și infirmate anul trecut. Interesele lui Lutnick și expunerea Cantor Fitzgerald pe Nvidia Potrivit The New York Times, Cantor Fitzgerald, compania de pe Wall Street condusă timp de decenii de Lutnick și administrată acum de fiii săi, a făcut afaceri cu firme din Asia de Sud-Est care operează centre de date și deservesc clienți chinezi, inclusiv Bitdeer, care construiește un centru de date în Malaezia. Cantor ar deține o participație la companie prin investiția sa în Tether, o firmă de criptomonede, iar aceste afaceri ar putea fi afectate de noile reguli privind exporturile. Lutnick nu ar deține direct acțiuni Nvidia, potrivit declarațiilor sale financiare, și a promis că își va vinde participația la Cantor Fitzgerald și că nu se va implica în decizii care ar putea afecta firma. Vânzarea participației ar fi fost finalizată în octombrie 2025, iar controlul asupra firmei ar fi fost preluat de trusturi controlate de fiul său Brandon și de alte entități. Cantor a raportat, într-un document depus în august la autoritățile americane de reglementare, că avea aproximativ 1,8 milioane de acțiuni Nvidia la sfârșitul lunii iunie, evaluate atunci la circa 362 de milioane de dolari (aprox. 1,63 miliarde lei). Compania a susținut însă că deținerile sunt, în principal, pentru a deservi clienți care vor să parieze pe evoluția prețului fără să cumpere efectiv acțiunile, prin tranzacții de tip „swap” (contracte derivate prin care două părți își schimbă fluxuri financiare, în funcție de un activ de referință). Context: demisia lui Jensen Huang și presiunea politică pe Nvidia În același material este menționată demisia lui Jensen Huang, anunțată joi, după apariția unor informații privind relații extraconjugale. Scott Bessent a spus la Fox News că Nvidia ar trebui să caute „în afara” companiei următorul director executiv și a cerut companiei să explice dacă a permis ca cele mai avansate cipuri de inteligență artificială să ajungă în China, considerând acest subiect mai important decât scandalul personal. Pentru piețe și pentru industria de semiconductori, combinația dintre expunerea financiară a unor decidenți, politica de export către China și schimbarea de leadership la Nvidia poate amplifica volatilitatea și presiunea de reglementare, însă articolul subliniază că, deocamdată, nu sunt prezentate dovezi de încălcare a legii. [...]