Știri
Știri din categoria Externe

Administrația Trump pregătește o înăsprire a controalelor la export care poate lovi direct lanțul global al cipurilor AI, prin limitarea accesului Chinei la putere de calcul obținută „la distanță” din centre de date din țări terțe, potrivit Antena 3. Măsura vine cu câteva zile înaintea vizitei lui Donald Trump în China, unde urmează să se întâlnească cu Xi Jinping.
Noua reglementare vizează o „portiță” prin care companii chineze ar fi continuat să folosească cipuri americane avansate de inteligență artificială (AI), deși nu le pot cumpăra direct: le-ar fi închiriat prin centre de date din Asia de Sud-Est și din alte regiuni. În material se arată că subiectul a fost relatat de The New York Times.
Regulile anunțate luni ar urma să limiteze accesul la cipuri AI avansate prin intermediul centrelor de date din afara Chinei, atunci când acestea furnizează „volume semnificative de putere de calcul” către firme dintr-un grup de țări considerate cu risc ridicat, între care China, Rusia și Iranul.
În plus, centrele de date vor fi obligate să își verifice clienții. Potrivit comunicatului citat, prevederea intră în vigoare peste 90 de zile și ar urma să „submineze” capacitatea companiilor din aceste țări de a folosi cipuri americane pentru antrenarea unor modele AI avansate.
Administrația a mai precizat că va fi necesară o licență și pentru exportul de cipuri avansate către companii cu sediul în:
Motivul invocat este riscul de contrabandă, considerat mai ridicat decât în mod obișnuit în aceste jurisdicții.
Anunțul a avut efect rapid asupra burselor: acțiunile companiilor de cipuri au scăzut puternic luni dimineață. Conform datelor din articol, Nvidia a pierdut peste 2%, Intel peste 6%, iar Micron peste 7%. Indicele Philadelphia Semiconductor a coborât cu peste 5%, iar Nasdaq a deschis, de asemenea, în scădere.
Materialul descrie și tensiuni între instituții americane privind cât de dure ar trebui să fie regulile. Departamentul Comerțului, care supraveghează aceste reglementări, ar fi intrat în conflict cu alte instituții, iar anunțul de luni arată că reglementarea a fost „redactată de Departamentul Trezoreriei și de Consiliul de Securitate Națională și la indicația acestora”.
În articol sunt menționate poziții divergente: secretarul Trezoreriei Scott Bessent, secretarul de stat Marco Rubio și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer ar fi cerut reintroducerea unor restricții ample, în timp ce secretarul Comerțului, Howard Lutnick, ar fi susținut o variantă mai „suplă”, mai puțin împovărătoare pentru Nvidia și pentru centrele de date din străinătate.
Deși reglementarea este prezentată ca strictă, analiștii citați în articol avertizează că aplicarea va depinde de Departamentul Comerțului și rămâne de văzut cum va fi pusă în practică.
Rămâne deschisă și întrebarea privind reacția Beijingului. Potrivit articolului, Trump ajunge în China miercuri, iar pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme precum comerțul, neproliferarea nucleară și războiul din Iran. Un oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului a spus, într-o conferință telefonică, că administrația nu se așteaptă la contramăsuri chineze, iar un alt oficial a susținut că situația Nvidia nu va influența vizita, controalele la export fiind tratate drept chestiuni de securitate națională și „nenegociabile” cu China.
Recomandate

Scandalul Nvidia și înfrângerea republicanilor cresc riscul unei înăspriri a restricțiilor SUA–China pe cipuri avansate , într-un moment în care Donald Trump urmează să se întâlnească față în față cu Xi Jinping la forumul APEC din Shenzhen, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza economică și tehnologică a discuțiilor crește pe fondul acuzațiilor de spionaj și al presiunii politice interne din SUA pentru limitarea accesului Chinei la semiconductori de ultimă generație. Trump pleacă în Asia în această săptămână, cu o oprire la Manila pentru întâlniri cu lideri din Asia de Sud-Est, înainte de a ajunge la Shenzhen pentru APEC. Acolo, el ar urma să discute cu Xi și să participe și la discuții trilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. În paralel, armistițiul fragil din războiul comercial SUA–China a fost prelungit până la începutul anului viitor, iar în decembrie sunt programate noi discuții Trump–Xi la summitul G20 de la Miami. De ce contează: cipurile devin din nou un subiect de „linie roșie” Potrivit materialului, analiști chinezi se tem că scandalul Nvidia – inclusiv acuzațiile că semiconductori supuși restricțiilor ar fi fost deturnați către clienți chinezi – ar putea duce la o atitudine mai dură a Washingtonului. În Congres, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că se conturează un consens tot mai puternic pentru limitarea și mai strictă a accesului Chinei la cipuri avansate, iar democrații ar urma să apese pe această direcție după preluarea majorității în Camera Reprezentanților și Senat, în ianuarie. China susține că SUA ar fi „inventat” povestea cu spionajul pentru a justifica un blocaj tehnologic. În același timp, Zhu Feng, de la Universitatea din Nanjing, avertizează că disputa ar putea accelera „decuplarea în domeniul IA” (separarea ecosistemelor tehnologice și a lanțurilor de aprovizionare în inteligență artificială) între cele două puteri, chiar dacă ele încearcă să coopereze pentru reducerea riscurilor asociate acestei tehnologii. Ce ar putea urmări fiecare parte la Shenzhen Un înalt oficial al administrației americane, citat sub condiția anonimatului, a spus că nu se așteaptă ca Trump să abordeze direct acuzațiile de spionaj în discuția cu Xi și că situația Nvidia „nu ar trebui să aibă, de fapt, nicio influență asupra vizitei”. În schimb, Trump ar putea încerca să se concentreze pe inițiative care să-i consolideze „moștenirea”, inclusiv idei precum acorduri de denuclearizare cu Beijingul și Moscova sau o nouă întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, potrivit unor analiști citați. De partea cealaltă, Beijingul are ca prioritate să se asigure că Trump nu aprobă un pachet de arme de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului, pe care China îl revendică. Trump a spus că reține livrarea armelor ca „monedă de schimb” în negocierile cu China. „Câștigarea de timp” și riscul revenirii tensiunilor comerciale Un element central al analizei este că, pe fondul exporturilor Chinei „la turație maximă”, pentru Beijing ar putea fi suficient să câștige timp. Jonathan Czin, de la Brookings Institution, spune că Xi are nevoie ca Trump să rămână reticent în a reveni la o atitudine mai competitivă față de China „cât mai mult timp posibil”, pentru ca Beijingul să se consolideze înaintea „următoarei runde” a confruntării. În același timp, ambii lideri ar fi precauți în privința reaprinderii unui conflict comercial care, anul trecut, a amenințat să afecteze grav economia globală și piețele financiare, potrivit lui Kurt Tong, fost oficial al Departamentului de Stat. El se așteaptă ca armistițiul să fie prelungit și după expirarea din 10 ianuarie, iar Chim Lee, de la Economist Intelligence Unit, punctează că „amândoi au destul de multe de pierdut”. În lipsa unor detalii concrete despre eventuale decizii la Shenzhen, direcția imediată rămâne politică: presiunea din Congres pentru restricții suplimentare pe cipuri și încercarea Beijingului de a amâna o înăsprire a poziției SUA, într-un context în care următorul președinte american ar putea fi mai puțin dispus la compromisuri. [...]

Kremlinul încearcă să reducă miza politică a discuțiilor trilaterale Xi–Trump–Putin , respingând ideea că întâlnirea de joi de la summitul APEC ar putea semăna cu o „nouă Ialta”, pe fondul temerilor europene privind o posibilă redesenare a sferelor de influență, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat comparațiile cu conferința de la Ialta drept „exerciții de știință politică” fără legătură cu realitatea și a susținut că nici Rusia, nici China nu urmăresc „să decidă soarta lumii”. „Toate comparațiile cu Ialta sunt exerciții de știință politică, care nu au nimic de-a face cu realitatea.” „Nu vrem ca cineva să ne decidă soarta în locul nostru și nu vom încălca niciodată dreptul altora de a-și decide propriul destin.” Întâlnirea este prevăzută să aibă loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , la Shenzhen, în sud-estul Chinei, între președintele chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. De ce contează: temeri în Europa și Ucraina privind o „nouă Ialta” În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice, Europa și Ucraina și-au exprimat temeri că Rusia ar încerca să impună un fel de „nouă Ialta”, cu trimitere la conferința din 1945 în care liderii URSS, SUA și Marii Britanii au împărțit Europa în zone de influență, punând bazele Războiului Rece. Mesajul Kremlinului urmărește să contracareze această interpretare înaintea discuțiilor. Ce teme sunt vehiculate pentru agendă Ministerul de Externe chinez a anunțat că liderii ar urma să aibă „discuții aprofundate” despre „prezervarea păcii mondiale” și „promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri”, descrise drept importante istoric. Potrivit unor diplomați chinezi și americani, discuțiile trilaterale ar putea deschide și subiectul sensibil al controlului armelor nucleare. Posibilă întâlnire Trump–Putin, încă fără detalii Kremlinul a menționat și posibilitatea unei reuniuni bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, însă agenția oficială rusă TASS a precizat că detaliile unei potențiale întâlniri nu au fost încă finalizate. [...]

Donald Trump își leagă turneul asiatic de negocieri economice și de o discuție trilaterală cu Xi și Putin despre riscuri geopolitice care pot influența piețele , potrivit Digi24 . Președintele SUA a plecat luni în Asia, cu o agendă care combină acorduri economice cu teme de securitate – de la dosarul nuclear la războiul din Ucraina – într-un format de discuții care a stârnit deja îngrijorări la Kiev. Turneul începe la Manila, unde are loc Summitul ASEAN , și continuă în China, inclusiv în Shenzhen, descris în material drept un centru tehnologic. În paralel, este programată în China o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. Miza economică: acorduri și semnalul politic către regiune Digi24 notează că Trump își concentrează atenția asupra „acordurilor economice”, pe fondul adaptării administrației sale la „o nouă realitate politică la Washington”. În același timp, deplasarea oferă Casei Albe ocazia de a muta atenția de pe probleme interne, inclusiv cele legate de transportul aerian și efectele alegerilor intermediare din noiembrie, în urma cărora partidul lui Trump a pierdut ambele camere ale Congresului. Trilaterală SUA–China–Rusia: Ucraina și dosarul nuclear, în centrul discuțiilor Președintele SUA a spus că intenționează să abordeze războiul purtat de Rusia în Ucraina (menționat ca fiind „de aproape 5 ani”) în cadrul întâlnirii cu Xi și Putin, deși, potrivit materialului, oficiali ai administrației declaraseră anterior că Trump va discuta mai ales despre dezarmare nucleară și despre războiul din Iran, evitând subiectul Ucrainei. În declarațiile făcute înainte de plecare, Trump a indicat că va ridica tema Ucrainei și a oferit estimări privind pierderile Rusiei: „Vom discuta despre subiectul meu preferat, Ucraina. Ucraina pierde teritoriu. Rusia pierde 25.000 de soldaţi pe lună. Aşa că vom discuta despre asta.” Tot în timpul vizitei, Trump a menționat posibilitatea unei întâlniri cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în contextul încercărilor SUA de a relua dialogul cu Coreea de Nord privind programul nuclear. Reacția Ucrainei: teama de o „Yalta” modernă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de reuniune la vârf ar putea fi folosită pentru redesenarea sferelor de influență la nivel global. Materialul amintește comparațiile apărute în spațiul public cu Conferința de la Yalta din 1945. „Chiar nu vrem ca acest eveniment să se transforme într-un «Yalta 2, 3, 4», cu o redistribuire a influenţei”, a declarat Zelenski luna trecută. Detalii logistice: escală schimbată în Alaska și explicația Casei Albe După ore de zbor, Air Force One urma să facă o escală la Anchorage, însă a ajuns la Fairbanks pentru realimentare. Schimbarea a fost comunicată public abia după aterizare, iar Casa Albă a pus decizia pe seama condițiilor meteorologice extreme. În timpul escalei, un model mai vechi de Air Force One a oprit lângă avionul „oferit de Qatar”, cu care călătorea Trump, fără ca în material să fie raportată o apariție publică a președintelui în acel moment. Ce urmează Următoarele repere ale turneului sunt Summitul ASEAN de la Manila și deplasarea în China, unde este așteptată întâlnirea trilaterală cu Xi și Putin. Din informațiile prezentate, temele care pot genera efecte economice indirecte – prin percepția de risc și prin relațiile comerciale – sunt pachetul de discuții economice, dosarul nuclear și poziționarea SUA față de războiul din Ucraina. [...]

Deținerile de până la 62 de milioane de dolari (aprox. 279 milioane lei) în acțiuni Nvidia raportate în portofoliul lui Donald Trump ridică din nou miza riscului de conflict de interese , în condițiile în care administrația sa a luat decizii cu impact direct asupra companiei și asupra exporturilor de cipuri către China, potrivit Antena 3 . La sfârșitul lunii august, Trump ar fi deținut acțiuni Nvidia în valoare de până la 62 de milioane de dolari, conform unei analize The Washington Post asupra declarațiilor sale financiare. În același timp, administrația a permis companiei să vândă unele dintre cele mai avansate cipuri în China și a amânat impunerea unor restricții asupra unei firme suspectate că redirecționa cipuri Nvidia către această țară. Publicația notează că Trump a raportat operațiuni care indică o creștere semnificativă a investițiilor în Nvidia, după ce la sfârșitul lui 2024 ar fi deținut acțiuni evaluate între 615.000 și 1,3 milioane de dolari. Valoarea reală ar putea fi mai mare, întrucât acțiunile Nvidia s-au apreciat între sfârșitul lui 2025 și sfârșitul lunii august, iar declarațiile nu includ tranzacțiile din ultimele două luni din cauza întârzierilor de raportare. Ce spune Casa Albă și unde apare vulnerabilitatea de etică Casa Albă susține că președintele nu alege și nu tranzacționează individual acțiuni, portofoliul fiind administrat de instituții financiare independente, iar activele fiind păstrate într-un trust administrat de copiii săi. Trump a respins apelurile de a renunța la acțiunile deținute. În același timp, articolul arată că președintele nu intră sub incidența legii federale care interzice oficialilor din executiv să participe la decizii guvernamentale ce le afectează propriile interese financiare. În schimb, secretarul Comerțului, Howard Lutnick , este supus acestor reguli. Democrații și organizațiile care monitorizează etica guvernamentală ar putea analiza mai atent tranzacțiile președintelui și interesele lui Lutnick după ce vor prelua controlul asupra Congresului anul viitor. Experții în etică citați avertizează însă că, în acest moment, nu există dovezi că ar fi fost încălcate legile privind conflictele de interese. Decizii privind China care pot influența direct Nvidia Materialul descrie o relație în care Nvidia a beneficiat de decizii favorabile, pe fondul dezbaterii din SUA despre limitarea accesului Chinei la cipuri avansate pentru inteligență artificială. Printre elementele menționate: în decembrie, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde cipurile H200 unor clienți aprobați din China, în schimbul transferării către guvernul american a 25% din veniturile obținute; Departamentul Comerțului a fost criticat pentru că nu a impus restricții companiei Megaspeed, din Singapore, suspectată că redirecționa cipuri Nvidia către China; secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că alte agenții doreau de luni de zile măsuri, dar responsabilitatea deciziei revenea Departamentului Comerțului. Un fost oficial a declarat pentru The Washington Post că Trump i-ar fi cerut de trei ori lui Lutnick să restricționeze exporturile celor mai puternice cipuri Nvidia, cel mai recent la începutul acestei luni, iar Lutnick s-ar fi opus, invocând riscul unui război comercial cu China. O altă persoană familiarizată cu poziția sa a spus că Lutnick ar fi susținut ideea de a face China dependentă de tehnologia americană pentru inteligență artificială, strategie promovată și de Jensen Huang. Nvidia a afirmat că acuzațiile privind redirecționarea de cipuri de către Megaspeed au fost investigate și infirmate anul trecut. Interesele lui Lutnick și expunerea Cantor Fitzgerald pe Nvidia Potrivit The New York Times, Cantor Fitzgerald, compania de pe Wall Street condusă timp de decenii de Lutnick și administrată acum de fiii săi, a făcut afaceri cu firme din Asia de Sud-Est care operează centre de date și deservesc clienți chinezi, inclusiv Bitdeer, care construiește un centru de date în Malaezia. Cantor ar deține o participație la companie prin investiția sa în Tether, o firmă de criptomonede, iar aceste afaceri ar putea fi afectate de noile reguli privind exporturile. Lutnick nu ar deține direct acțiuni Nvidia, potrivit declarațiilor sale financiare, și a promis că își va vinde participația la Cantor Fitzgerald și că nu se va implica în decizii care ar putea afecta firma. Vânzarea participației ar fi fost finalizată în octombrie 2025, iar controlul asupra firmei ar fi fost preluat de trusturi controlate de fiul său Brandon și de alte entități. Cantor a raportat, într-un document depus în august la autoritățile americane de reglementare, că avea aproximativ 1,8 milioane de acțiuni Nvidia la sfârșitul lunii iunie, evaluate atunci la circa 362 de milioane de dolari (aprox. 1,63 miliarde lei). Compania a susținut însă că deținerile sunt, în principal, pentru a deservi clienți care vor să parieze pe evoluția prețului fără să cumpere efectiv acțiunile, prin tranzacții de tip „swap” (contracte derivate prin care două părți își schimbă fluxuri financiare, în funcție de un activ de referință). Context: demisia lui Jensen Huang și presiunea politică pe Nvidia În același material este menționată demisia lui Jensen Huang, anunțată joi, după apariția unor informații privind relații extraconjugale. Scott Bessent a spus la Fox News că Nvidia ar trebui să caute „în afara” companiei următorul director executiv și a cerut companiei să explice dacă a permis ca cele mai avansate cipuri de inteligență artificială să ajungă în China, considerând acest subiect mai important decât scandalul personal. Pentru piețe și pentru industria de semiconductori, combinația dintre expunerea financiară a unor decidenți, politica de export către China și schimbarea de leadership la Nvidia poate amplifica volatilitatea și presiunea de reglementare, însă articolul subliniază că, deocamdată, nu sunt prezentate dovezi de încălcare a legii. [...]

Summitul Trump–Putin–Xi programat la 19 noiembrie riscă să lase UE pe dinafară din decizii cu impact direct asupra economiei și securității europene , într-un moment în care marile puteri au, fiecare din motive diferite, interesul unei Uniuni mai slabe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Întâlnirea trilaterală, descrisă ca prima în acest format, ar urma să aibă loc la Shenzhen (China) , pe fundalul summitului APEC . Contextul intern al celor trei lideri este tensionat: pentru Vladimir Putin, războiul din Ucraina „nu merge deloc bine”, în China economia a încetinit și consumul este slab, iar Donald Trump vine după o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, cu democrații câștigând ambele camere ale Congresului. De ce contează pentru Europa: riscul unei „Ialta 2.0” fără europeni la masă În jurul summitului a apărut deja comparația cu o „Ialta 2.0”, adică o negociere între marile puteri care poate redesena sfere de influență fără participarea statelor mai mici. Analiza notează că, spre deosebire de 1945, când Occidentul avea doi reprezentanți (SUA și Marea Britanie), „din ecuația summitului de la Shenzhen Europa lipsește”. Potrivit Reuters, Putin și Trump ar fi cei care insistă pentru acest format, în timp ce Xi Jinping este mai prudent. În același timp, publicația arată că summitul a creat anxietate în capitalele țărilor mai mici, de la Kiev la Taipei și Tokyo. Interesele divergente ale celor trei, dar un punct comun: o UE mai slabă Deși Trump, Putin și Xi „vor o nouă ordine mondială”, fiecare ar urmări una diferită, iar interesele Rusiei și Chinei se ciocnesc cu cele ale SUA. Totuși, analiza subliniază un numitor comun: toți trei ar fi interesați de o Uniune Europeană slăbită, lipsită de unitate și cu puteri mai mici. În cazul Rusiei, miza ar fi reducerea consensului în UE privind sprijinul pentru Ucraina și importurile de gaze rusești. Textul menționează și evaluarea El Pais, potrivit căreia Moscova caută să semene discordie și haos în societățile europene pentru a le face „entități conflictuale și ineficiente”. Pentru SUA, analiza invocă noua strategie de securitate națională a Washingtonului, care ar prefera o Europă ca „un grup de națiuni suverane aliniate”, precum și sprijinul exprimat de persoane influente din anturajul lui Trump pentru politicieni europeni care vor o Comisie Europeană cu puteri restrânse. În cazul Chinei, interesul este descris ca mai puțin explicit: Beijingul ar avea nevoie de UE ca piață importantă pentru exporturi și nu și-ar dori un declin economic european, dar, în același timp, nu ar urmări o UE „unită și puternică”, care i s-ar putea opune eficient în strategia de dominație industrială. Analiza indică inclusiv folosirea investițiilor și a relațiilor bilaterale cu state membre pentru a exploata diviziuni interne. Ce urmează și ce rămâne incert Summitul este prezentat ca fiind programat pentru 19 noiembrie, însă analiza notează că șansele unei „mari înțelegeri” sunt considerate mici de către specialiști. Agenda posibilă ar acoperi teme de la Iran la inteligența artificială și Ucraina, dar există semnale contradictorii: potrivit The Wall Street Journal, inițiativa ar fi venit de la Putin și ar fi avut inițial legătură cu Ucraina, în timp ce Casa Albă ar indica discuții despre arme nucleare și denuclearizare. Pentru UE, mesajul central al analizei este că riscul nu ține doar de rezultatul concret al întâlnirii, ci de faptul că marile puteri pot încerca să negocieze direct dosare care afectează Europa, în timp ce fiecare are stimulente să încurajeze fragmentarea deciziei europene. [...]

Donald Trump a cerut public reinstalarea lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, dar consiliul companiei ar refuza pe fondul unei investigații de securitate națională , potrivit Tom's Hardware . Fostul președinte american ar fi făcut declarațiile luni, la Casa Albă, în fața jurnaliștilor, înaintea unei deplasări în Asia. Întrebat despre revenirea lui Huang, Trump a spus că nu ar avea obiecții și că „mulți oameni” cer întoarcerea acestuia. Miza: guvernanța Nvidia, sub presiunea unei anchete de securitate Elementul cu impact pentru piață este că, dincolo de susținerea politică, decizia pare blocată de o investigație în curs, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii uneia dintre cele mai importante companii din industria cipurilor pentru inteligență artificială. Publicația notează că Trump a susținut că Huang „nu a pus în pericol securitatea națională” și că nu ar fi știut că o persoană menționată în context, Alice Huang , executiv la Megaspeed, era suspectată că ar fi un „activ” al serviciilor de informații chineze. Contextul acuzațiilor menționate în articol Tom’s Hardware leagă cazul de un material anterior despre suspiciunile privind Alice Huang, indicată drept posibilă țintă într-o operațiune de tip „honeypot” (atragerea unei persoane într-o relație pentru a obține informații). Trimiterea din articol este către acest material: Tom's Hardware . În lipsa unor detalii suplimentare în textul citat despre stadiul anchetei sau despre o decizie formală a consiliului, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea închide subiectul conducerii Nvidia. [...]