Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump ia în calcul retragerea parțială a trupelor SUA din Italia și Spania, o mișcare care ar putea slăbi capacitatea de reacție rapidă a NATO în Europa, potrivit Mediafax. Președintele american a spus joi că o decizie ar urma să fie luată „foarte curând”, fără să ofere detalii despre amploarea sau calendarul unei eventuale retrageri.
Declarațiile vin la scurt timp după ce Trump a invocat posibilitatea reducerii efectivelor americane și în Germania, pe fondul tensiunilor dintre Washington și mai mulți aliați europeni legate de războiul din Iran, relatează Le Figaro.
Italia, Spania și Germania găzduiesc baze importante ale armatei americane, folosite pentru operațiuni aeriene, navale și logistice, dar și ca puncte-cheie pentru desfășurări militare în alte regiuni. În acest context, o reducere a efectivelor ar însemna o schimbare semnificativă a posturii militare a SUA în Europa și ar putea afecta capacitatea de reacție rapidă a alianței NATO.
Trump a legat public discuția despre retrageri de nemulțumirile față de nivelul de implicare al unor aliați în conflictul cu Iranul, sugerând o recalibrare a prezenței militare americane în Europa.
În Germania, tema a fost alimentată de un schimb dur de replici cu cancelarul Friedrich Merz, care afirmase că „americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Merz nu a răspuns direct amenințărilor privind retragerea militară, dar a cerut menținerea unui „parteneriat transatlantic de încredere” în cadrul NATO.
Potrivit unor informații anterioare menționate de Mediafax, Washingtonul ar analiza și alte pârghii de presiune asupra aliaților occidentali, între care:
Deocamdată, nu există detalii oficiale despre dimensiunea sau calendarul unei eventuale retrageri din Italia și Spania, iar Trump nu a precizat ce criterii ar sta la baza deciziei.
Recomandate
Serviciile militare lituaniene avertizează asupra unui risc de „steag fals” în care Rusia ar putea lovi infrastructură critică din statele baltice folosind drone prezentate drept ucrainene, un scenariu care ar complica atribuirea atacului și ar ridica miza de securitate pentru NATO , potrivit Antena 3 . Informația, publicată inițial de 15min.lt și preluată de The Moscow Times, a fost confirmată de ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas. Acesta a spus că Moscova ar lua în calcul „atacuri cinetice neconvenționale” asupra unor obiective strategice din regiunea baltică, cu accent pe infrastructura critică, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a putea nega implicarea. „Avem informații conform cărora Rusia ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri cinetice neconvenționale împotriva infrastructurii critice din regiunea baltică. Este foarte probabil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană.” De ce contează: atribuirea atacului și riscul de escaladare Unghiul principal al avertismentului este operațional: folosirea unor drone „ucrainene” într-o posibilă operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului real al atacului pe teritoriul NATO. Kaunas a indicat că o astfel de dronă ar putea fi asamblată din fragmente ale altor drone ucrainene și a numit scenariul „cel mai realist” dintre cele luate în calcul. Ministrul a precizat că, deocamdată, nu a fost detectată o acumulare de trupe rusești în apropierea frontierei cu Lituania. Totodată, rapoartele serviciilor de informații sugerează că Kremlinul s-ar putea pregăti pentru un astfel de atac, însă „nu există încă dovezi” că a fost luată o decizie. Ce măsuri ia Lituania Potrivit lui Kaunas, autoritățile au întărit securitatea la anumite instalații de infrastructură critică, iar armata și agențiile de securitate monitorizează situația în funcție de nivelul de amenințare. „Monitorizăm situația în funcție de nivelul de amenințare.” Context: incidente repetate cu drone în spațiul aerian NATO În material se arată că, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, drone militare au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO. În unele cazuri, drone ucrainene au ajuns în statele baltice după ce ar fi fost direcționate greșit de sistemele rusești de război electronic, iar unii oficiali din mai multe țări susțin că Moscova ar putea direcționa deliberat drone în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei și Finlandei. [...]
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
Semnalele privind o posibilă redeschidere a Strâmtorii Ormuz pun în joc riscuri și oportunități pentru piața petrolului , însă escaladarea din Liban și atacurile revendicate asupra navelor comerciale mențin prima de risc ridicată, potrivit Mediafax , care citează AP. Președintele SUA Donald Trump spune că un acord ar putea fi anunțat „chiar în această săptămână”, iar Iranul afirmă că discuțiile mediate de Oman au ajuns în „etapa finală”. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol, iar o eventuală reluare a traficului ar putea reduce presiunea asupra piețelor energetice. În același timp, negocierile rămân complicate, deoarece Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar întări influența Teheranului asupra acestei rute strategice. Escaladarea din sudul Libanului complică eforturile diplomatice Pe teren, tensiunile cresc după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către Hezbollah, grupare susținută de Iran. Ulterior, Israelul a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului. Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine. Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în negocieri privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah. Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua. Atacuri revendicate asupra petrolierelor și semnale mixte din SUA În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul în Marea Roșie și altul în Golful Aden. Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat. Centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat, în schimb, că o navă din Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță. Atacurile vin după ce houthii au anunțat în iulie o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută importantă pentru comerțul internațional. Separat, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor pentru trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv compania aeriană Fly Baghdad Airlines . Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că decizia a fost luată în urma unei proceduri de apel și „nu reprezintă o schimbare a politicii” Washingtonului față de Iran. În ansamblu, semnalele despre Ormuz pot tempera o parte din presiunea pe energie, dar succesiunea de incidente din Liban, Golful Persic și Marea Roșie indică o volatilitate care poate reveni rapid în prețuri și în costurile de transport maritim, dacă negocierile se blochează sau apar noi atacuri. [...]
Evitarea unei controverse publice de către noul șef al diplomației britanice riscă să devină un factor de fricțiune în relația Londra–Washington , într-un moment în care cele două părți au pe agendă dosare sensibile precum Strâmtoarea Ormuz , Ucraina și Gaza, potrivit G4Media . Noul ministru de externe al Marii Britanii, Ed Miliband , s-a întâlnit miercuri la Washington cu secretarul de stat american Marco Rubio . În timpul strângerii de mână și al fotografiilor, jurnaliștii l-au întrebat dacă își menține afirmația din 2016 despre Donald Trump, pe care îl descrisese drept „un idiot, un rasist și un misogin”. Miliband nu a răspuns la întrebare și a spus doar că „așteptăm cu nerăbdare întrevederea”, relatează dpa, preluată de Agerpres. Ce era pe agenda discuțiilor Întrevederea Miliband–Rubio urma să vizeze, conform informațiilor citate, trei teme majore: eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz; războiul din Ucraina; situația din Fâșia Gaza. De ce contează episodul pentru relația bilaterală În același context, ambasadorul SUA la Londra, Warren Stephens, a declarat recent că speră ca șeful diplomației britanice „și-a schimbat între timp părerea” despre Trump și a spus că va colabora cu Miliband în noul său rol, în pofida unor dezacorduri pe teme de mediu. Miliband a fost anterior ministru al energiei, poziție din care a promovat politici de „emisii nete zero” (reducerea emisiilor astfel încât bilanțul final să fie zero) și tranziția către surse regenerabile. În opoziție, Trump este prezentat ca susținător al combustibililor fosili, inclusiv al petrolului din Marea Nordului, și critic al „morilor de vânt”. Potrivit unor surse ale presei citate în material, Casa Albă ar fi fost îngrijorată de decizia premierului britanic Andy Burnham de a-l numi pe Miliband la conducerea Foreign Office. [...]
UE a promis Spaniei asistență financiară de urgență pentru întărirea frontierei externe din Ceuta , pe fondul presiunii migratorii fără precedent din exclava spaniolă, potrivit Agerpres , care citează declarațiile comisarului european pentru migrație, Magnus Brunner , după o reuniune a UE pe tema migrației. Brunner a spus că sprijinul oferit de Uniunea Europeană include „asistență financiară de urgență” și vizează consolidarea protecției frontierelor externe în Ceuta. Contextul este criza de săptămâna trecută, când circa 70.000 de persoane au trecut frontiera din Maroc în exclava spaniolă. Comisarul european a pus evenimentele pe seama rețelelor criminale de trafic de persoane și a dezinformării din social media. De ce contează: presiune operațională și decizie rapidă la nivelul UE În evaluarea comisarului, episodul din Ceuta a testat capacitatea UE de a reacționa rapid și de a funcționa pe baza solidarității între statele membre, dar și „reziliența” în fața dezinformării. El a susținut că Europa „a reușit la acest test”. „Acest episod ne-a pus la încercare: pe de o parte în termeni de rapiditate a acțiunii, pe de altă în materie de solidaritate, dar și în capacitatea noastră de a rezista dezinformării.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă valoarea ajutorului financiar, calendarul alocării sau măsurile concrete care vor fi finanțate în Ceuta; comisarul a indicat însă că sprijinul este de urgență și este legat direct de întărirea protecției frontierei externe. [...]
