Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Donald Trump respinge, pentru moment, inițierea negocierilor pentru un armistițiu cu Iranul, în ciuda tentativelor de mediere venite din partea unor aliați din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax, care citează informații publicate de Reuters, Casa Albă preferă să continue operațiunile militare pentru a slăbi capacitățile Teheranului.
Diplomații din regiune au încercat să deschidă un canal de comunicare între Washington și Teheran pentru a discuta un posibil armistițiu. Omanul, stat care a mai mediat în trecut discuții între cele două țări, ar fi încercat de mai multe ori să faciliteze reluarea dialogului, însă administrația americană ar fi transmis clar că nu este interesată de negocieri în acest moment.
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a confirmat poziția președintelui american, explicând că prioritatea actuală este continuarea campaniei militare. Potrivit acestuia, Donald Trump nu este interesat de discuții de pace în această etapă a conflictului și consideră că operațiunile trebuie să continue pentru a reduce semnificativ capacitățile militare ale Iranului.
Un alt oficial american a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului, denumită „Epic Fury”, continuă fără întrerupere. Acesta a precizat că președintele Trump crede că presiunea militară trebuie menținută până când regimul de la Teheran va fi suficient de slăbit pentru a accepta eventuale negocieri în condițiile Washingtonului. În același timp, liderul american ar fi sugerat că o eventuală nouă conducere iraniană ar putea fi dispusă să discute în viitor, însă momentul actual nu este considerat potrivit pentru un armistițiu.
Nici Iranul nu pare dispus să accepte o încetare a focului în condițiile actuale. Două surse iraniene de rang înalt au declarat pentru Reuters că Teheranul nu va lua în calcul un armistițiu atât timp cât atacurile americane și israeliene continuă. Această poziție sugerează că ambele părți se pregătesc pentru un conflict de durată.
Războiul are deja consecințe majore asupra regiunii și asupra pieței energetice globale. Confruntările au provocat moartea a peste 2.000 de persoane, majoritatea în Iran, iar blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a generat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie. Prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar întreruperea transportului a dus la creșteri rapide ale prețului energiei pe piețele internaționale.
Recomandate
Ministrul de externe al Iranului îl ironizează pe Donald Trump , după ce liderul american a cerut mai multor state să se alăture unei operațiuni pentru menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Potrivit Mediafax , șeful diplomației iraniene, Abbas Araqchi , a afirmat că Statele Unite sunt nevoite să „se milogească” de alte state, inclusiv de China, pentru a asigura securitatea acestei căi maritime strategice. Declarația vine după ce Donald Trump a transmis mai multe mesaje publice în care a anunțat că Washingtonul trimite nave de război pentru a menține navigația liberă prin strâmtoare și a cerut altor state să participe la această operațiune. Printre țările invitate să se alăture inițiativei se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie. Reacția dură a Teheranului Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Abbas Araqchi a criticat dur strategia americană din regiune și a susținut că sistemul de securitate promovat de SUA în Orientul Mijlociu s-a dovedit ineficient. Oficialul iranian a declarat că: „umbrela de securitate” creată de Washington ar fi devenit „plină de găuri”; această strategie nu ar fi prevenit tensiunile, ci dimpotrivă ar fi alimentat crizele din regiune; Statele Unite ar fi ajuns în situația de a solicita sprijin internațional pentru a menține deschisă strâmtoarea. Araqchi a făcut apel și la statele din regiune să îndepărteze forțele militare străine de pe teritoriile lor, susținând că principalele preocupări ale acestora ar fi legate de apărarea Israelului. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, fiind tranzitată zilnic de o parte semnificativă din exporturile mondiale de energie. Orice blocaj în această zonă ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice și asupra economiei globale. În mesajele sale publice, Donald Trump a insistat că menținerea deschisă a strâmtorii trebuie să fie un efort comun al statelor care depind de această rută pentru aprovizionarea cu petrol. Președintele american a sugerat că aceste țări ar trebui să contribuie direct la securizarea traficului maritim, în timp ce Statele Unite ar urma să ofere sprijin militar și coordonare. Schimbul de declarații dintre Washington și Teheran reflectă tensiunile tot mai mari din regiune, în contextul conflictelor și operațiunilor militare recente din Orientul Mijlociu. [...]
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]
Iranul a intensificat atacurile cu rachete și drone asupra statelor din Golf , lovind baze militare, infrastructură energetică și zone civile în cadrul operațiunii numite „True Promise 4”. Potrivit relatărilor citate de CNN , ofensiva aeriană s-a extins în perioada 14-15 martie 2026 și a vizat mai multe țări din regiune, pe fondul conflictului declanșat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie. Campania militară a ajuns în a treia săptămână , iar toate statele vizate au anunțat că au interceptat o parte dintre rachetele și dronele lansate. Atacuri în mai multe state din Golf Arabia Saudită a declarat că sistemele sale de apărare au interceptat și distrus 10 drone îndreptate spre capitala Riyadh și provincia estică. În plus, apărarea aeriană saudită a doborât șase rachete balistice care vizau regiunea al-Kharj, unde se află baza aeriană Prince Sultan, utilizată de forțe americane. În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că au interceptat nouă rachete balistice și 33 de drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, Emiratele susțin că au neutralizat 294 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și aproximativ 1.600 de drone . Atacurile au provocat cel puțin șase morți și peste 140 de răniți , printre victime aflându-se cetățeni din mai multe țări. Qatar a raportat interceptarea a patru rachete balistice și mai multe drone , iar în Kuweit două drone au lovit baza aeriană Ahmed Al-Jaber, unde sunt staționați militari americani, rănind trei soldați. Bahrain a transmis că, de la începutul conflictului, a interceptat 125 de rachete și 203 drone , unele atacuri provocând incendii la depozite de combustibil și victime civile. IRGC revendică atacurile Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că atacurile fac parte din valul 52 al operațiunii „True Promise 4” , care ar fi vizat baze militare americane și instalații asociate cu operațiunile SUA și Israel în regiune. Potrivit declarațiilor IRGC, printre țintele lovite s-ar număra: baza aeriană Al-Harir din Erbil (Irak) baza Ali Al Salem și Camp Arifjan din Kuweit baza Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite Iranul susține că a folosit inclusiv rachete hipersonice Fattah și rachete balistice Ghadr. Impact regional și economic Escaladarea conflictului a afectat puternic transportul aerian și maritim din regiune. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut drastic, iar Iranul a declarat că nu va permite exportul de petrol către Statele Unite și aliații acestora atât timp cât conflictul continuă. Potrivit UK Maritime Trade Operations, cel puțin 17 nave comerciale au fost vizate sau afectate în zona Golfului Persic de la începutul ostilităților. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat pe 11 martie Rezoluția 2817 , care condamnă atacurile Iranului asupra statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului. Opinie: conflictul riscă să devină o criză regională majoră Extinderea atacurilor asupra mai multor state din Golf indică o escaladare care depășește cadrul confruntării inițiale dintre Iran, Israel și Statele Unite. Implicarea directă a bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din regiune crește riscul transformării conflictului într-un război regional cu efecte globale, mai ales asupra pieței petrolului și transportului maritim. Dacă atacurile continuă, presiunea asupra aliaților occidentali și asupra statelor din Golf de a răspunde militar ar putea amplifica rapid tensiunile și ar putea destabiliza una dintre cele mai importante zone energetice ale lumii. [...]
Diferențele de obiective dintre SUA și Israel devin vizibile în războiul cu Iranul , la două săptămâni de la declanșarea operațiunii militare comune, în timp ce Washingtonul și Ierusalimul par să aibă viziuni diferite despre cum ar trebui să se încheie conflictul. Potrivit The New York Times , tensiunile politice dintre președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu devin tot mai evidente pe măsură ce campania militară continuă. Războiul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat lovituri aeriene surpriză asupra unor obiective iraniene, vizând în special infrastructura nucleară și sistemele de rachete ale Teheranului. În primele două săptămâni, aviația celor două state a reușit să domine spațiul aerian iranian și să provoace pagube importante capacităților militare ale Iranului. Totuși, diferențele de abordare dintre liderii celor două state devin tot mai clare. În prima sa conferință de presă de la începutul războiului, Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „zdrobește” Iranul și că operațiunea a produs „realizări uriașe” împotriva infrastructurii nucleare și de rachete. Retorica premierului israelian s-a moderat însă față de primele zile ale conflictului. Dacă inițial vorbea despre eliminarea „amenințării existențiale”, acum obiectivul este descris mai degrabă ca reducerea capacităților Iranului, cu speranța că populația iraniană va schimba regimul politic. În același timp, Donald Trump a transmis mesaje contradictorii privind finalul conflictului. Într-un interviu pentru CBS News a afirmat că războiul este „aproape încheiat”, sugerând că luptele ar putea înceta curând. Ulterior, la Fox News Radio, a spus că schimbarea regimului de la Teheran „se va întâmpla”, dar probabil nu imediat. Un punct major de tensiune între aliați a apărut după atacurile israeliene din 8 martie asupra a aproximativ 30 de depozite de combustibil din Iran, o operațiune despre care Axios a relatat că a depășit așteptările Washingtonului. Loviturile au generat coloane uriașe de fum deasupra Teheranului și au atras reacții prudente din partea unor politicieni americani. Senatorul Lindsey Graham, aliat apropiat al lui Trump, a avertizat Israelul să fie atent la țintele energetice, argumentând că industria petrolieră a Iranului ar putea fi necesară pentru reconstrucția economică după eventualul colaps al regimului. În Israel însă, unele voci cer măsuri și mai dure. Liderul opoziției, Yair Lapid, a susținut că infrastructura petrolieră iraniană de pe insula Kharg - responsabilă pentru aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului - ar trebui distrusă complet pentru a paraliza economia țării. Analizele citate de presa americană arată că problema centrală a alianței este lipsa unui obiectiv final comun. Israelul urmărește slăbirea rețelelor militare regionale ale Iranului și eliminarea amenințărilor pe termen lung, inclusiv a grupărilor proxy. Statele Unite au vorbit, pe rând, despre oprirea programului nuclear, capitularea Iranului sau chiar schimbarea regimului, fără a defini clar condițiile de încheiere a conflictului. Această incertitudine creează o situație în care operațiunile militare continuă, dar fără o strategie comună clară privind momentul și condițiile în care războiul ar trebui declarat încheiat. [...]
Donald Trump afirmă că „multe țări” vor trimite nave de război alături de SUA pentru a menține Strâmtoarea Hormuz deschisă, potrivit Biziday . Președintele american nu a indicat ce state ar participa efectiv și nici un calendar pentru o astfel de acțiune, spunând doar că speră ca „China, Franța, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie și alte state afectate de blocada Iranului” să trimită nave în zonă. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa de socializare și leagă eventualul demers naval de „încercarea Iranului de a închide Strâmtoarea Hormuz”, o rută maritimă esențială pentru transporturile de petrol și gaze din Golf. În aceeași postare, Trump a susținut că a „distrus deja 100% din capacitatea militară a Iranului”, dar a adăugat că Teheranul ar putea totuși să provoace incidente punctuale, prin drone, mine sau rachete cu rază scurtă, de-a lungul căii navigabile. Totodată, el a afirmat că, „între timp”, Statele Unite „vor bombarda țărmul” și vor îndepărta „încontinuu” bărcile și navele iraniene, susținând că Strâmtoarea Hormuz va fi „în curând” deschisă, sigură și liberă, fără a oferi detalii suplimentare despre modul de implementare sau despre sprijinul concret al altor state. [...]
Presa internațională susține că liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , ar fi fost transportat în secret la Moscova pentru o intervenție chirurgicală , după ce ar fi fost rănit grav în timpul atacurilor aeriene din conflictul cu Statele Unite și Israel. Informația provine dintr-un articol publicat de tabloidul britanic The Sun , care citează surse neconfirmate din presa arabă. Potrivit publicației kuweitiene Al-Jarida, citată de articol, liderul iranian ar fi fost scos din țară în secret și transportat la Moscova cu un avion militar rusesc , după ce președintele rus Vladimir Putin ar fi oferit personal ajutor medical. Intervenția chirurgicală ar fi avut loc într-o locație de maximă securitate din Rusia, descrisă drept unul dintre palatele prezidențiale. Răni grave și speculații privind starea de sănătate Sursele citate susțin că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit în timpul primelor bombardamente din conflictul declanșat la finalul lunii februarie. Presa menționează că liderul iranian ar fi suferit leziuni severe la picioare și organe interne , iar unele informații indică faptul că ar fi fost internat anterior în stare critică într-un spital universitar din Teheran. În același timp, în spațiul public circulă numeroase zvonuri privind starea sa reală , inclusiv speculații că ar fi în comă sau chiar că ar fi murit. Aceste afirmații nu au fost confirmate oficial. Reacțiile oficiale și incertitudinea informațiilor Autoritățile iraniene resping aceste speculații și susțin că liderul suprem se află în viață și controlează situația din țară. Ministrul iranian de externe a declarat că Mojtaba Khamenei este „în stare bună de sănătate” și continuă să conducă statul. În același timp, oficiali occidentali și lideri politici au alimentat incertitudinea. Președintele american Donald Trump a declarat că nu există dovezi clare privind situația liderului iranian, afirmând: „Nu știu dacă este chiar în viață”. În lipsa unor imagini recente sau apariții publice ale lui Mojtaba Khamenei, zvonurile privind starea sa de sănătate continuă să circule, iar situația rămâne neclară. Contextul conflictului regional Speculațiile privind starea liderului iranian apar în contextul unui conflict militar intens în Orientul Mijlociu, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Bombardamentele au provocat distrugeri în Teheran și în alte zone ale țării, iar tensiunile au dus la atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și asupra unor state din Golful Persic. Criza a generat îngrijorări la nivel internațional și a influențat inclusiv piețele energetice. [...]
