Știri
Știri din categoria Externe
Revenirea Qatarului ca mediator în războiul SUA–Iran poate debloca exporturile globale de GNL (gaz natural lichefiat), după ce Teheranul a afectat direct infrastructura energetică a emiratului și a blocat practic tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Reuters.
O echipă de negociere din Qatar a ajuns vineri la Teheran, în coordonare cu Statele Unite, pentru a încerca să ajute la obținerea unui acord care să pună capăt războiului și să rezolve „chestiunile rămase în suspensie”, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu discuțiile. Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.
Reangajarea Doha are loc în pofida faptului că Iranul a lovit Qatarul cu sute de rachete și drone, vizând inclusiv infrastructura civilă și instalația de producție de GNL de la Ras Laffan. Atacul a redus cu aproximativ 17% capacitatea de export de GNL a Qatarului, iar țara oprise deja producția de GNL la 2 martie, după loviturile iraniene.
Înainte de război, circa 20% din comerțul global cu GNL tranzita Strâmtoarea Hormuz, în principal din Qatar. Reuters notează că „închiderea efectivă” a strâmtorii de către Iran a tăiat practic aproape toată capacitatea de export de GNL a emiratului.
Deși Pakistanul este mediatorul oficial de la începutul luptelor, reintrarea Qatarului în ecuație reflectă rolul său tradițional de aliat al SUA în regiune și canal de comunicare de încredere între Washington și Teheran.
Secretarul de stat american Marco Rubio a spus joi că există „semne bune”, dar a evitat să fie „prea optimist”, indicând că următoarele zile vor fi relevante pentru direcția discuțiilor. Întrebat vineri despre echipa qatareză aflată în Iran, Rubio a afirmat că Pakistanul rămâne principalul interlocutor și că a făcut o treabă „admirabilă”, adăugând că SUA discută și cu alte state interesate, în special din Golf.
Un armistițiu „șubred” este în vigoare în războiul declanșat de lovituri americano-israeliene asupra Iranului la 28 februarie, însă nu s-a ajuns la un progres major. Reuters menționează drept factori care complică negocierile blocada SUA asupra porturilor iraniene și controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Hormuz.
Potrivit unei surse iraniene de rang înalt citate de Reuters, nu există încă un acord, deși diferențele s-au redus. Printre principalele puncte rămase se numără îmbogățirea uraniului de către Iran și controlul asupra strâmtorii.
Qatar este aliat major non-NATO al SUA și găzduiește baza aeriană Al Udeid, cea mai mare instalație militară americană din Orientul Mijlociu.
Recomandate
SUA condiționează reluarea medierii în războiul Rusia–Ucraina de apariția unei „oportunități” reale de progres, în condițiile în care, în acest moment, negocierile de pace nu au loc, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus, vineri, la summitul miniștrilor de externe ai NATO din Suedia, că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze discuțiile dacă „se schimbă condițiile”, dar a precizat că în prezent nu există negocieri active. În același timp, el a descris implicarea anterioară a SUA drept una cerută de ambele părți, pe fondul percepției că Washingtonul ar fi „singurul” intermediar acceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev. „Ne-am implicat, bine? Pentru că ni s-a spus că suntem singurii care pot face asta. Eram singurii cu care rușii și ucrainenii ar fi putut vorbi. Așa că ne-am implicat. Din păcate, nu au fost fructuoase.… Suntem pregătiți să continuăm să jucăm acest rol.” Linia roșie: fără „întâlniri simbolice” fără rezultat Mesajul central al lui Rubio este că administrația Trump ar evita un format de negocieri care consumă timp fără rezultate concrete. Oficialul a vorbit despre frustrarea legată de eforturile diplomatice anterioare și a indicat că SUA nu vor intra într-un „ciclu nesfârșit” de reuniuni fără substanță. „Suntem mai mult decât fericiți să facem acest lucru dacă se va ivi oportunitatea de a avea discuții constructive și productive. De asemenea, nu suntem interesați să ne implicăm într-un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc la nimic.” De ce contează: Washingtonul vede diplomația ca singura ieșire „realistă” Rubio a susținut că, în viziunea sa, nici Rusia, nici Ucraina nu vor obține o victorie militară decisivă „în sensul tradițional” al termenului, ceea ce ar face o soluție negociată singura cale realistă de încheiere a războiului. El a adăugat că președintele Donald Trump ar fi „foarte interesat” ca SUA să joace un rol în obținerea unei astfel de soluții, potrivit Anadolu , citată de Mediafax. Totodată, Rubio a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina „rămâne intact”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre formă sau calendar. [...]
SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]
SUA pregătesc o recalibrare a rolului în NATO , iar mesajul transmis de secretarul de stat Marco Rubio înaintea reuniunii miniștrilor de externe de la Helsingborg indică faptul că Washingtonul vrea o alianță „echilibrată”, cu așteptări mai bine definite între membri, potrivit Mediafax . Rubio a spus că întâlnirea din Suedia este gândită ca etapă de pregătire pentru summitul liderilor NATO de la Ankara, programat în acest an, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. În acest context, oficialul american a insistat că alianța trebuie să aducă beneficii tuturor membrilor și să existe o înțelegere „clară a așteptărilor”. Ce se discută la reuniunea din Suedia și de ce contează Miniștrii de externe ai NATO se reunesc pentru un summit de două zile, pe fondul anunțului administrației președintelui american Donald Trump că intenționează să reducă treptat implicarea SUA în securitatea europeană, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Agenda discuțiilor vizează, conform informațiilor din articol: planurile SUA de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în cazul unui conflict militar; situația stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”. Context regional: avertismentul privind Strâmtoarea Ormuz Separat de subiectul NATO, Rubio a făcut referire și la tensiunile din regiunea Golfului, afirmând că o eventuală taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz de către Iran ar fi „inacceptabilă”, potrivit articolului. [...]
Repoziționarea trupelor americane din Europa este prezentată de Washington ca o decizie operațională, nu ca o sancțiune pentru aliați , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat Marco Rubio făcute la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia . Rubio a spus că mutările de trupe „cu baza în Europa” nu urmăresc să „pedepsească” aliații pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul, ci țin de „angajamentele globale” ale SUA și de nevoia de a reevalua permanent unde sunt amplasate forțele americane. „Statele Unite au în continuare angajamente la nivel mondial (...) Nu este vorba de o măsură punitivă, ci pur și simplu de un proces continuu.” Ce semnal transmite Washingtonul către NATO Pe fondul tensiunilor legate de războiul cu Iranul, Rubio a recunoscut că președintele Donald Trump este „dezamăgit” de alianța transatlantică și de răspunsul unor aliați la operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, dar a indicat că această nemulțumire „va trebui abordată”, fără a sugera o măsură imediată în cadrul reuniunii. „Opiniile președintelui (...) dezamăgirea față de unii dintre aliații noștri din NATO (...) vor trebui abordate, dar nu vor fi rezolvate sau abordate astăzi.” Contextul din Orientul Mijlociu: negocieri și Strâmtoarea Ormuz În același cadru, Rubio a afirmat că există „unele progrese minore” în negocierile pentru încetarea războiului din Iran, insistând însă că nu vrea să „exagereze” evoluțiile. Totodată, el a reiterat poziția SUA că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare și a invocat Strâmtoarea Ormuz, unde, potrivit lui Rubio, Teheranul ar încerca să convingă Omanul să se alăture unui sistem de taxare a navelor care tranzitează această rută. „Nicio țară din lume nu ar trebui să accepte” acest plan. Informațiile despre declarațiile lui Rubio sunt atribuite de Digi24 publicației The Times of Israel , care a relatat despre intervenția oficialului american la reuniunea NATO. [...]
Kievul respinge acuzațiile Moscovei și susține că a lovit o țintă militară , într-un episod care riscă să amplifice presiunea diplomatică la ONU și să complice orice demers de negociere, potrivit Agerpres . Statul Major General ucrainean a calificat drept „manipulare” acuzațiile Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi atacat un cămin studențesc în orașul ocupat Starobilsk , din regiunea Lugansk. Kievul afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, a vizat un „cartier general” al unității de drone „Rubicon”, descrisă ca unitate de elită de dirijare a dronelor, localizat „în zona orașului Starobilsk”. În mesajul publicat pe Facebook, Statul Major General susține că Ucraina lovește infrastructuri și instalații militare „utilizate în scopuri militare”, cu respectarea normelor dreptului internațional umanitar. Două versiuni asupra țintei și a victimelor Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că forțele ucrainene ar fi lovit căminul studențesc al Colegiului Pedagogic din Starobilsk „noaptea, în timp ce studenții dormeau”, și a avertizat că Ministerul Apărării rus va pregăti un răspuns. Autoritățile ruse au transmis un bilanț preluat de agențiile internaționale: șase persoane ucise, 15 dispărute și aproximativ 40 rănite în urma atacului în regiunea Lugansk, controlată de Moscova. Autoritățile proruse din Lugansk au mai afirmat că, în momentul atacului, în clădire se aflau 86 de tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Miza de reglementare: Consiliul de Securitate al ONU Ministerul rus de Externe a acuzat Kievul că agravează situația și subminează eforturile diplomatice de soluționare a conflictului și a anunțat că va cere convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Separat, publicația ucraineană Tribune a relatat că în Starobilsk s-au auzit explozii în cursul nopții, iar localnici au vorbit pe rețelele de socializare despre un atac cu drone și o lovitură asupra unei baze militare. Informațiile din teren nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
Publicarea unui nou lot de documente declasificate despre fenomene aeriene neidentificate (UAP) mută discuția în zona de transparență și control instituțional , după ce Pentagonul a lansat încă șapte fișiere (text, video și audio) care fuseseră încadrate anterior la „secrete”, potrivit HotNews . Setul vine după publicarea, pe 8 mai, a 162 de documente despre observații de OZN-uri și posibile întâlniri cu viață extraterestră. În noua tranșă apar materiale care acoperă atât episoade istorice (inclusiv din perioada Războiului Rece), cât și observații raportate în proximitatea unor obiective militare sensibile. Ce include noul set: astronauți, CIA și o bază nucleară Printre documentele declasificate se află un interviu medical cu astronauții misiunii Apollo 12 (Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean), care au relatat că au observat „fulgere de lumină” sau „dâre luminoase” în întuneric, în timp ce încercau să adoarmă. NASA a concluzionat însă că fenomenele ar fi fost legate de vedere, posibil afectată de expunerea la raze cosmice. În același lot apare și un raport de colectare de informații al CIA din fosta URSS, despre un incident din vara lui 1973: un agent ar fi observat „un obiect aerian neidentificat, luminos și de culoare verde strălucitor”, descris ca formând „cercuri concentrice” timp de câteva minute înainte de a se disipa. Miza operațională: observații lângă Sandia, un nod al programului nuclear Cea mai consistentă piesă din lot este un dosar de 116 pagini despre programul de arme speciale al forțelor armate (succesorul proiectului Manhattan) și al forțelor aeriene, cu observații și investigații din perioada 1948–1950 la baza Sandia (New Mexico) — descrisă ca principala instalație de dezvoltare a armelor nucleare americane de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până în 1971. Documentul menționează 209 observații de „sfere verzi, discuri și bile de foc” raportate în apropierea bazei. Potrivit Pentagonului, martorii au raportat UAP care efectuau manevre, „pierzându-se din vedere, dispărând sau explodând”. Interes public masiv și critici politice Departamentul de Război susține că site-ul war.gov/ufo, unde sunt catalogate materialele declasificate pe 8 mai, a depășit deja un miliard de vizualizări. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, afirmă într-un comunicat anexat că datele indică „niveluri fără precedent de interes” și un „efort istoric de transparență” al administrației Trump. În paralel, inițiativa este criticată de voci care consideră că materialele nu aduc informații noi despre posibila existență a vieții extraterestre și pot funcționa ca o distragere într-un context politic tensionat pentru Casa Albă, pe fondul războiului cu Iranul și al sondajelor nefavorabile republicanilor înaintea alegerilor legislative din noiembrie. [...]
