Știri
Știri din categoria Externe

Scandalul Nvidia și înfrângerea republicanilor cresc riscul unei înăspriri a restricțiilor SUA–China pe cipuri avansate, într-un moment în care Donald Trump urmează să se întâlnească față în față cu Xi Jinping la forumul APEC din Shenzhen, potrivit Digi24, care citează Reuters. Miza economică și tehnologică a discuțiilor crește pe fondul acuzațiilor de spionaj și al presiunii politice interne din SUA pentru limitarea accesului Chinei la semiconductori de ultimă generație.
Trump pleacă în Asia în această săptămână, cu o oprire la Manila pentru întâlniri cu lideri din Asia de Sud-Est, înainte de a ajunge la Shenzhen pentru APEC. Acolo, el ar urma să discute cu Xi și să participe și la discuții trilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. În paralel, armistițiul fragil din războiul comercial SUA–China a fost prelungit până la începutul anului viitor, iar în decembrie sunt programate noi discuții Trump–Xi la summitul G20 de la Miami.
Potrivit materialului, analiști chinezi se tem că scandalul Nvidia – inclusiv acuzațiile că semiconductori supuși restricțiilor ar fi fost deturnați către clienți chinezi – ar putea duce la o atitudine mai dură a Washingtonului. În Congres, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a spus că se conturează un consens tot mai puternic pentru limitarea și mai strictă a accesului Chinei la cipuri avansate, iar democrații ar urma să apese pe această direcție după preluarea majorității în Camera Reprezentanților și Senat, în ianuarie.
China susține că SUA ar fi „inventat” povestea cu spionajul pentru a justifica un blocaj tehnologic. În același timp, Zhu Feng, de la Universitatea din Nanjing, avertizează că disputa ar putea accelera „decuplarea în domeniul IA” (separarea ecosistemelor tehnologice și a lanțurilor de aprovizionare în inteligență artificială) între cele două puteri, chiar dacă ele încearcă să coopereze pentru reducerea riscurilor asociate acestei tehnologii.
Un înalt oficial al administrației americane, citat sub condiția anonimatului, a spus că nu se așteaptă ca Trump să abordeze direct acuzațiile de spionaj în discuția cu Xi și că situația Nvidia „nu ar trebui să aibă, de fapt, nicio influență asupra vizitei”. În schimb, Trump ar putea încerca să se concentreze pe inițiative care să-i consolideze „moștenirea”, inclusiv idei precum acorduri de denuclearizare cu Beijingul și Moscova sau o nouă întâlnire cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, potrivit unor analiști citați.
De partea cealaltă, Beijingul are ca prioritate să se asigure că Trump nu aprobă un pachet de arme de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului, pe care China îl revendică. Trump a spus că reține livrarea armelor ca „monedă de schimb” în negocierile cu China.
Un element central al analizei este că, pe fondul exporturilor Chinei „la turație maximă”, pentru Beijing ar putea fi suficient să câștige timp. Jonathan Czin, de la Brookings Institution, spune că Xi are nevoie ca Trump să rămână reticent în a reveni la o atitudine mai competitivă față de China „cât mai mult timp posibil”, pentru ca Beijingul să se consolideze înaintea „următoarei runde” a confruntării.
În același timp, ambii lideri ar fi precauți în privința reaprinderii unui conflict comercial care, anul trecut, a amenințat să afecteze grav economia globală și piețele financiare, potrivit lui Kurt Tong, fost oficial al Departamentului de Stat. El se așteaptă ca armistițiul să fie prelungit și după expirarea din 10 ianuarie, iar Chim Lee, de la Economist Intelligence Unit, punctează că „amândoi au destul de multe de pierdut”.
În lipsa unor detalii concrete despre eventuale decizii la Shenzhen, direcția imediată rămâne politică: presiunea din Congres pentru restricții suplimentare pe cipuri și încercarea Beijingului de a amâna o înăsprire a poziției SUA, într-un context în care următorul președinte american ar putea fi mai puțin dispus la compromisuri.
Recomandate

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe , în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Financial Times. Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini. Ce teme ar putea fi puse pe masă Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare. În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace. De ce contează formatul „fără agendă” În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată. Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei. Context: divergențe anterioare privind formatul Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii. Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”. [...]

Consolidarea Ministerului Securității Statului (MSS) sub Xi Jinping ridică riscurile de spionaj economic pentru companiile de tehnologie , într-un moment în care competiția SUA–China pe inteligență artificială se mută tot mai mult în zona protejării secretelor comerciale, potrivit Digi24 . MSS, una dintre cele mai opace instituții ale regimului de la Beijing, a revenit în prim-plan după scandalul care a dus la demisia lui Jensen Huang de la conducerea Nvidia. Autoritățile americane suspectează că agenția chineză ar fi recrutat-o pe Alice Huang, o femeie de afaceri care a avut o relație cu fostul director general, pentru a obține informații despre acesta, relatează CNBC. Financial Times și The New York Times, citând surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane, susțin la rândul lor că MSS ar fi urmărit obținerea de date despre Jensen Huang. Huang a recunoscut relația extraconjugală, însă nu este clar dacă au fost transmise informații confidențiale. Acuzațiile de spionaj nu au fost demonstrate public, notează News.ro. De ce contează: tehnologia americană, țintă în cursa pentru inteligența artificială În evaluarea prezentată de Digi24, sectorul tehnologic american a devenit o țintă importantă a operațiunilor de informații atribuite Chinei, pe măsură ce Beijingul încearcă să reducă decalajul față de Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale. Matt Pearl, director al programului pentru tehnologii strategice de la Center for Strategic and International Studies, a declarat anterior pentru CNBC că interesul autorităților chineze pentru companiile americane din acest sector se intensifică. Un exemplu de metodă invocată în articol: anul trecut, publicația Universității Stanford a relatat că un presupus agent MSS s-ar fi prezentat ani la rând drept student pentru a obține informații sensibile. Experți citați acolo au susținut că serviciul chinez ar folosi inclusiv civili pentru a colecta discret cunoștințe tehnologice și date despre inovațiile americane. Un serviciu mai influent și mai vizibil, dar tot fără transparență MSS a fost înființat în 1983 și coordonează structuri de informații la nivel național și provincial, însă funcționează într-un regim de secretizare accentuat, fără un site administrativ oficial destinat publicului. Influența politică a ministerului ar fi crescut sub Xi Jinping, pe fondul accentului pus de Beijing pe securitatea națională și combaterea „infiltrării străine”, potrivit cercetătoarei Sheena Chestnut Greitens (Universitatea Texas din Austin), citată de Digi24. Din 2023, instituția și-a intensificat comunicarea publică, inclusiv printr-un cont pe WeChat, folosit pentru mesaje legate de securitatea națională. În septembrie, ministrul securității statului, Chen Yixin, a publicat un articol despre necesitatea îmbunătățirii guvernanței inteligenței artificiale și prevenirea riscurilor asociate. Indicatori de escaladare: intruziuni informatice și sancțiuni Datele companiei americane de securitate cibernetică CrowdStrike indică o intensificare a activităților atribuite Chinei. Un raport publicat în iunie arată că entitățile chineze au fost responsabile pentru peste jumătate dintre intruziunile informatice sponsorizate de state și îndreptate împotriva companiilor tehnologice în cele 12 luni încheiate la 31 martie, în special asupra activelor legate de inteligența artificială. Aceste incidente nu au fost însă atribuite în mod necesar MSS. În paralel, autoritățile americane au impus în ultimii ani sancțiuni unor persoane și entități chineze suspectate de legături cu MSS, în urma unor atacuri informatice. În acest context, cazul Nvidia amplifică preocupările Washingtonului privind protejarea tehnologiilor strategice și a informațiilor comerciale sensibile în competiția cu Beijingul, mai arată articolul. [...]

Kremlinul confirmă un summit Trump–Xi–Putin pe 19 noiembrie, dar Beijingul nu îl validează încă , o incertitudine care poate limita din start miza politică și, implicit, predictibilitatea pentru piețele sensibile la riscuri geopolitice, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, în sudul Chinei. Kremlinul a transmis că „s-a ajuns la un acord” pentru o reuniune trilaterală între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, declarație făcută de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov . În același timp, Beijingul nu a confirmat oficial organizarea întâlnirii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor ajustări de format sau agendă până în ultimul moment. Ce teme sunt avansate și de ce contează Casa Albă , care a oficializat vineri seară organizarea întâlnirii, indică drept posibile subiecte proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Un oficial american, sub protecția anonimatului, a spus că președintele SUA intenționează să ridice și „problema Iranului” în cadrul reuniunii. Olivia Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a indicat că Trump vrea să abordeze reducerea numărului de arme nucleare la nivel mondial, argumentând că proliferarea este „extrem de periculoasă”. Ucraina, lăsată în afara formatului trilateral Potrivit aceleiași prezentări a poziției americane, Washingtonul urmează o „cale complet separată” de negocieri cu Kievul și Moscova, iar Beijingul „nu face parte propriu-zis din acest proces”. În consecință, oficialul american a sugerat că nu ar fi oportună abordarea chestiunii Ucrainei în cadrul reuniunii trilaterale. Din perspectiva riscului geopolitic, mesajul indică o delimitare a dosarelor: discuțiile cu China ar urma să se concentreze pe teme de securitate globală (nuclear, Iran/Orientul Mijlociu), în timp ce Ucraina rămâne gestionată pe un canal separat. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Aderarea Ucrainei la UE riscă să fie amânată de veto-uri și de temeri economice , pe fondul războiului prelungit și al opoziției tot mai vizibile din unele state membre, potrivit Digi24 . Miza pentru Bruxelles nu mai este doar „când”, ci și „în ce formă” poate fi integrată Ucraina, într-un proces care cere unanimitatea celor 27 de țări ale Uniunii. În discuții cu diplomați și oficiali europeni, Reuters notează că, deși unii lideri susțin o aderare rapidă, evaluările din interiorul UE sunt mai prudente, iar calendarul ar putea depăși așteptările Kievului. Un exemplu invocat este schimbarea de atitudine în Polonia, unde o parte dintre fermieri se tem de presiunea pe prețuri și de concurența cerealelor ucrainene. Unanimitatea din UE transformă opoziția internă într-un blocaj potențial Extinderea Uniunii presupune ani de negocieri și reforme, însă în cazul Ucrainei dificultățile sunt amplificate de incertitudinea războiului, problemele de corupție și dimensiunea țării, arată materialul. În plus, aprobarea finală cere acordul tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate opri procesul. În Franța este menționată inclusiv posibilitatea unui referendum privind aderarea Ucrainei, iar apropierea unor alegeri naționale în mai multe state ar putea face guvernele mai reticente să susțină public extinderea. Rezervele se văd și în opinia publică: un sondaj al fundației germane Bertelsmann Stiftung, citat în articol, indică 47% dintre cetățenii UE favorabili aderării Ucrainei „în următorii ani”, în scădere de la 69% în martie 2022. În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, iar în Germania procentul a ajuns la 59%. Costurile și agricultura, combustibil pentru partidele populiste Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor aderării Ucrainei, care ar depinde de negocierile privind accesul pe piața comună și de eventuale perioade de tranziție. În acest vid de cifre, tema este folosită politic, inclusiv de formațiuni de extremă dreaptă. Marine Le Pen a avertizat că Franța ar avea de pierdut printr-o concurență agricolă „acerbă și neloială” și prin reducerea ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene. În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD) a depus o moțiune în parlament prin care cere guvernului să excludă aderarea Ucrainei la UE. Materialul mai arată că dimensiunea Ucrainei ar complica și echilibrul instituțional al Uniunii: cu o populație de aproximativ 40 de milioane înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din UE, cu influență politică sporită într-un sistem în care unele decizii se iau prin unanimitate. Bruxelles-ul discută variante de „integrare graduală”, nu aderare imediată Pe fondul temerilor legate de impactul extinderii, sunt analizate formule alternative care să apropie Ucraina de UE înainte de statutul de membru deplin. Cancelarul german Friedrich Merz a propus un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot; Kievul consideră însă formula nedreaptă. Comisia Europeană a sugerat, la rândul ei, o integrare graduală în programe și sectoare economice ale Uniunii – energie, transporturi, sector digital și apărare – pentru țările care îndeplinesc criteriile. În paralel, executivul european ia în calcul limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață la produse agricole „sensibile”, inclusiv din Ucraina, tocmai pentru a reduce opoziția internă din statele membre. Pentru Kiev, aderarea rămâne o ancoră geopolitică majoră, mai ales în contextul în care, potrivit articolului, Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO. Pentru UE, însă, dosarul se mută tot mai mult din zona declarațiilor politice în cea a compromisurilor: cum gestionează costurile, agricultura și regulile de decizie, fără să blocheze complet perspectiva integrării. [...]