Externe17 nov. 2026
Trump, Putin și Xi sunt așteptați la un summit trilateral la Shenzhen - Absența UE din format alimentează riscul unei „Ialta 2.0”, potrivit Reuters și WSJ
Summitul Trump–Putin–Xi programat la 19 noiembrie riscă să lase UE pe dinafară din decizii cu impact direct asupra economiei și securității europene , într-un moment în care marile puteri au, fiecare din motive diferite, interesul unei Uniuni mai slabe, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Întâlnirea trilaterală, descrisă ca prima în acest format, ar urma să aibă loc la Shenzhen (China) , pe fundalul summitului APEC . Contextul intern al celor trei lideri este tensionat: pentru Vladimir Putin, războiul din Ucraina „nu merge deloc bine”, în China economia a încetinit și consumul este slab, iar Donald Trump vine după o înfrângere a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, cu democrații câștigând ambele camere ale Congresului. De ce contează pentru Europa: riscul unei „Ialta 2.0” fără europeni la masă În jurul summitului a apărut deja comparația cu o „Ialta 2.0”, adică o negociere între marile puteri care poate redesena sfere de influență fără participarea statelor mai mici. Analiza notează că, spre deosebire de 1945, când Occidentul avea doi reprezentanți (SUA și Marea Britanie), „din ecuația summitului de la Shenzhen Europa lipsește”. Potrivit Reuters, Putin și Trump ar fi cei care insistă pentru acest format, în timp ce Xi Jinping este mai prudent. În același timp, publicația arată că summitul a creat anxietate în capitalele țărilor mai mici, de la Kiev la Taipei și Tokyo. Interesele divergente ale celor trei, dar un punct comun: o UE mai slabă Deși Trump, Putin și Xi „vor o nouă ordine mondială”, fiecare ar urmări una diferită, iar interesele Rusiei și Chinei se ciocnesc cu cele ale SUA. Totuși, analiza subliniază un numitor comun: toți trei ar fi interesați de o Uniune Europeană slăbită, lipsită de unitate și cu puteri mai mici. În cazul Rusiei, miza ar fi reducerea consensului în UE privind sprijinul pentru Ucraina și importurile de gaze rusești. Textul menționează și evaluarea El Pais, potrivit căreia Moscova caută să semene discordie și haos în societățile europene pentru a le face „entități conflictuale și ineficiente”. Pentru SUA, analiza invocă noua strategie de securitate națională a Washingtonului, care ar prefera o Europă ca „un grup de națiuni suverane aliniate”, precum și sprijinul exprimat de persoane influente din anturajul lui Trump pentru politicieni europeni care vor o Comisie Europeană cu puteri restrânse. În cazul Chinei, interesul este descris ca mai puțin explicit: Beijingul ar avea nevoie de UE ca piață importantă pentru exporturi și nu și-ar dori un declin economic european, dar, în același timp, nu ar urmări o UE „unită și puternică”, care i s-ar putea opune eficient în strategia de dominație industrială. Analiza indică inclusiv folosirea investițiilor și a relațiilor bilaterale cu state membre pentru a exploata diviziuni interne. Ce urmează și ce rămâne incert Summitul este prezentat ca fiind programat pentru 19 noiembrie, însă analiza notează că șansele unei „mari înțelegeri” sunt considerate mici de către specialiști. Agenda posibilă ar acoperi teme de la Iran la inteligența artificială și Ucraina, dar există semnale contradictorii: potrivit The Wall Street Journal, inițiativa ar fi venit de la Putin și ar fi avut inițial legătură cu Ucraina, în timp ce Casa Albă ar indica discuții despre arme nucleare și denuclearizare. Pentru UE, mesajul central al analizei este că riscul nu ține doar de rezultatul concret al întâlnirii, ci de faptul că marile puteri pot încerca să negocieze direct dosare care afectează Europa, în timp ce fiecare are stimulente să încurajeze fragmentarea deciziei europene. [...]