Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Trump: „Am vorbit cu Putin. Vreau ca el...

Trump: „Am vorbit cu Putin. Vreau ca el să încheie războiul” – reacții după noile bombardamente în Ucraina

Donald Trump discutând despre negocierile de pace în contextul războiului din Ucraina.

Donald Trump afirmă că a discutat cu Vladimir Putin și că liderul rus „și-a ținut promisiunea” de a opri temporar atacurile în Ucraina, declarând că obiectivul său este ca Rusia să pună capăt războiului, relatează Digi24. Declarațiile vin în contextul în care Trump mediază discuții de pace între Moscova și Kiev, programate pentru 5 februarie la Abu Dhabi, alături de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner.

Potrivit fostului președinte, Putin ar fi respectat o înțelegere informală privind încetarea atacurilor timp de o săptămână, într-o perioadă în care Ucraina se confruntă cu temperaturi extreme. Cu toate acestea, în noaptea de dinaintea conferinței, Rusia a reluat bombardamentele asupra Kievului și altor orașe, lansând ceea ce presa ucraineană a descris drept „cel mai puternic atac aerian de la începutul anului”. Trump a reiterat că, în opinia sa, „acest război nu ar fi început niciodată dacă el ar fi rămas la putere”.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că președintele „nu a fost surprins” de reînceperea atacurilor și a reafirmat că administrația actuală a SUA nu atribuie vina exclusiv Rusiei pentru conflict. Acest punct de vedere contrastează cu poziția oficială a majorității statelor occidentale, care consideră Federația Rusă responsabilă pentru declanșarea invaziei în februarie 2022.

Reuniunea de la Abu Dhabi, intermediată neoficial de echipa lui Trump, urmează să reunească delegații din partea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Este de așteptat ca în cadrul discuțiilor să se abordeze atât oprirea focului, cât și posibile garanții de securitate pentru ambele părți. Nu este clar în ce măsură aceste demersuri au sprijinul administrației Biden.

Pe rețelele sociale, Trump a fost atât criticat, cât și susținut, în funcție de percepțiile față de relația sa cu Vladimir Putin. De menționat că reluarea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene a lăsat sute de mii de oameni fără căldură, într-un context climatic dificil.

Tag-uri:rusiaabu dhabirazboi in ucrainadonald trumpvladimir putinnegocieri de paceucraina
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Negocieri între Ucraina și Rusia pentru pace la Abu Dhabi, cu oficiali la masă.
Externe05 feb. 2026

Ucraina și Rusia continuă discuțiile mediate de SUA la Abu Dhabi - întâlnirea de miercuri a fost considerată substanțială și productivă

Ucraina și Rusia reiau joi negocierile mediate de SUA la Abu Dhabi , după o primă zi descrisă drept „productivă”, potrivit Digi24 . Miza imediată rămâne găsirea unor „măsuri concrete” care să ducă la o pace durabilă, însă discuțiile se desfășoară pe fondul continuării luptelor și al unor divergențe majore între pozițiile Kievului și ale Moscovei. Negociatorul principal al Kievului, Rustem Umerov, a transmis că prima zi a fost „substanţială şi productivă”, iar un oficial american, sub protecția anonimatului, a caracterizat la rândul său discuțiile drept productive și a spus că ele continuă joi dimineață. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că ar fi folosit armistițiul energetic susținut de SUA, anunțat săptămâna trecută, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a intensifica atacurile. „Lucrările au fost substanţiale şi productive, axate pe măsuri concrete şi soluţii practice”, a scris Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, pe X, potrivit AFP, preluată de News.ro. În centrul negocierilor se află tocmai „concesiile dureroase” pe care fiecare parte încearcă să le evite, dar pe care un compromis le-ar putea impune. Conform relatării, cele mai sensibile puncte sunt legate de teritorii și de controlul unor obiective strategice, iar administrația Trump face presiuni asupra ambelor părți să ajungă la o înțelegere, deși distanța dintre poziții rămâne mare. Principalele teme care blochează un acord, așa cum reies din informațiile prezentate, sunt: cererile Moscovei ca Ucraina să renunțe la teritorii pe care le mai controlează în Donețk și să-și retragă trupele din întreaga regiune Donețk, inclusiv din orașe fortificate; soarta centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată într-o zonă ocupată de Rusia; linia de înghețare a conflictului: Ucraina spune că războiul ar trebui înghețat pe liniile actuale ale frontului și respinge o retragere unilaterală. Pe teren, presiunea militară continuă să influențeze negocierile. Digi24 notează că Zelenski a cerut partenerilor să exercite „mai multă presiune” asupra Moscovei și a spus că este esențial ca discuțiile să ducă la „o pace reală”, nu la o nouă fereastră de oportunitate pentru Rusia de a continua războiul. În același timp, el a afirmat că Ucraina se așteaptă ca discuțiile să ducă „în curând” la un nou schimb de prizonieri, un posibil rezultat concret într-un proces în care concesiile teritoriale rămân, politic și social, cele mai greu de acceptat. [...]

Zelenski discută despre pierderile militare și nevoile armatei ucrainene.
Externe05 feb. 2026

Zelenski estimează 800.000 de soldați necesari pentru cucerirea estului Ucrainei - o miză majoră pentru forțele Moscovei în conflictul actual

Volodimir Zelenski spune că Rusia ar avea nevoie de încă 800.000 de soldați pentru a cuceri militar estul Ucrainei, într-o estimare făcută pe fondul discuțiilor diplomatice care încearcă să oprească războiul, potrivit Digi24 , care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost date într-un interviu preînregistrat pentru postul France 2 și difuzat miercuri. În același context, președintele Ucrainei a prezentat și bilanțul oficial al pierderilor militare ucrainene, afirmând că „numărul oficial al soldaților uciși pe câmpul de luptă – fie profesioniști, fie recruți – este de 55.000”. Zelenski a adăugat că există, pe lângă acest bilanț, un „număr mare de persoane” considerate oficial dispărute. Estimarea privind costul uman al unei ofensive ruse în est este formulată în termeni direcți și include o proiecție de timp și ritm operațional. „Pentru a cuceri estul Ucrainei i-ar costa încă 800.000 de cadavre. Le va trebui cel puţin doi ani, cu un avans foarte lent. În opinia mea, nu vor rezista atât de mult.” Declarațiile vin în momentul în care, la Abu Dhabi , s-a deschis o nouă rundă de negocieri „în prezenţa americanilor”, menită să găsească o cale de încetare a războiului. La scurt timp după debut, Kremlinul a reiterat cereri către Ucraina, inclusiv retragerea din regiunea Donețk, ceea ce, potrivit sursei, alimentează îndoielile privind șansele de succes ale demersului diplomatic aflat în derulare de luni de zile. Zelenski a legat, totodată, perspectiva negocierilor de rolul Washingtonului și de pârghiile economice și militare ale SUA, insistând că „nu poate exista niciun compromis” privind suveranitatea Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că „ Putin se teme doar de Trump ” și a argumentat că președintele american ar putea menține presiunea asupra Moscovei prin sancțiuni, economie și transferuri de armament către Ucraina, fără implicarea directă a armatei americane. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Externe05 feb. 2026

Negocierile între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi includ o condiție distinctivă a Rusiei - acest aspect influențează direct dinamica discuțiilor

Negocierile dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite, au fost marcate de o nouă condiție impusă de Rusia, considerată imposibil de acceptat de către Kiev . Potrivit Digi24 , Rusia a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas și ca anexarea acesteia să fie recunoscută la nivel mondial. Această cerință a fost descrisă ca fiind parte a unui „mare acord” propus de Moscova. În cadrul discuțiilor, emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord pentru un schimb de prizonieri, un aspect pozitiv în contextul negocierilor tensionate. Acordul prevede schimbul a 314 prizonieri, câte 157 din fiecare parte, fiind primul de acest fel în ultimele cinci luni. Witkoff a subliniat că, deși este un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt conflictului. Negocierile au loc într-un context dificil, în care Ucraina a acuzat Rusia de utilizarea armistițiului pentru a-și reface stocurile de muniție. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea ca discuțiile să conducă la o pace reală și a cerut partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Moscovei pentru a preveni continuarea conflictului. O altă propunere venită din partea Statelor Unite a fost dislocarea de forțe neutre în Donbas și crearea unei „zone demilitarizate”, însă Moscova a respins această opțiune. În aceste condiții, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să contribuie la încheierea războiului. [...]

Parada militară cu rachete nucleare în fața clădirilor istorice din Moscova.
Externe05 feb. 2026

Rusia și SUA au convenit să prelungească ultimul tratat nuclear - acord realizat cu doar câteva ore înainte de expirare oficială

Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare , în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul . Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei. „Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”. Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin . Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască. În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord: SUA vor un cadru trilateral (SUA–Rusia–China) pentru limitarea armelor nucleare. China susține că arsenalul său este „incomparabil mai mic” decât al SUA și Rusiei și nu acceptă, „în acest stadiu”, negocieri de dezarmare. În același timp, China își extinde arsenalul mai rapid decât orice alt stat, adăugând aproximativ 100 de focoase pe an din 2023, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), menționat de publicație. Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”. New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial. [...]

Emmanuel Bonne discutând despre relațiile diplomatice cu Rusia.
Externe05 feb. 2026

Emmanuel Bonne, consilier al lui Macron, s-a întâlnit la Kremlin cu Iuri Ușakov - Parisul invocă discuții tehnice pe tema Ucrainei

Emmanuel Bonne , principalul diplomat al lui Macron, a discutat la Kremlin despre Ucraina , potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc marți și, conform unei persoane informate și a doi diplomați, a fost cu Iuri Ușakov, unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin. Miza demersului este relansarea unui dialog diplomatic între Franța și Rusia, într-un moment în care dosarul ucrainean rămâne blocat, iar canalele directe de comunicare dintre europeni și Moscova sunt limitate. O sursă citată de Reuters a indicat că scopul vizitei a fost „dialogarea pe teme-cheie”, cu Ucraina drept subiect principal. Președinția franceză nu a confirmat și nici nu a infirmat întâlnirea, dar a transmis că discuțiile se poartă „la nivel tehnic”, cu informarea prealabilă a Kievului și a aliaților europeni. „Așa cum a spus președintele Macron, marți, discuțiile există la nivel tehnic, în deplină transparență și în consultare cu președintele Zelenski și cu principalii colegi europeni. Liderul francez a mai spus că este important ca europenii să își restabilească propriile canale de comunicare”. Contextul mai larg este efortul de mediere al Statelor Unite. Emmanuel Macron declarase încă din decembrie că liderii europeni ar putea fi nevoiți să reia discuțiile directe cu Vladimir Putin dacă inițiativa americană de a intermedia o pace între Rusia și Ucraina eșuează, ceea ce explică interesul Parisului de a menține sau reconstrui un canal de dialog cu Moscova. În paralel, miercuri a început la Abu Dhabi a doua rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA, care urmează să continue și joi. Prima rundă avusese loc cu 11 zile înainte, iar după încheierea ei presa rusă de stat a relatat că „se iau în considerare diverși parametri ai unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas”, în timp ce Volodimir Zelenski a vorbit despre „parametrii pentru încheierea războiului” — indicii că discuțiile rămân sensibile, iar dialogul diplomatic franco-rus se înscrie într-o arhitectură mai amplă de consultări. [...]