Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Trump caută un „plan B” după lovitura...

Trump caută un „plan B” după lovitura Curții Supreme – liderii lumii așteaptă următoarea mișcare

Donald Trump ținând un document important în biroul său.
EWQ $47.67 +0.01%

Donald Trump pregătește un „plan B” pentru a reintroduce tarifele anulate de Curtea Supremă, iar liderii și diplomații din întreaga lume se așteaptă la o nouă ofensivă comercială a Washingtonului, potrivit Politico. Deși instanța supremă a SUA a respins, cu 6 voturi la 3, tarifele „reciproce” impuse anul trecut în baza legii privind competențele economice de urgență, partenerii comerciali ai Americii nu cred că disputa se încheie aici.

Decizia afectează taxele generale de 15% aplicate majorității produselor din Uniunea Europeană și pe cele de 10% pentru exporturile britanice, dar nu atinge tarifele sectoriale pentru oțel, aluminiu și industria auto. În acest context, reacțiile externe au fost prudente, dominate de apeluri la stabilitate și previzibilitate.

Așteptarea unei contraofensive

Diplomați europeni și asiatici citați de Politico afirmă că administrația americană ar putea folosi alte baze legale pentru a reinstaura taxele, precum:

  • secțiunea 232, utilizată anterior pentru tarifele la oțel și aluminiu;
  • secțiunea 301, care permite sancționarea practicilor comerciale considerate incorecte;
  • Legea comerțului din 1974, ce ar putea fundamenta noi măsuri tarifare.

Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț din Parlamentul European, a declarat că este convins că administrația „caută acum un plan B”. Mesaje similare vin din Franța și Germania, unde oficialii și reprezentanții industriei avertizează că o taxă de 15% pentru importurile din UE ar putea fi reintrodusă rapid.

Incertitudine pentru parteneri și companii

Uniunea Europeană a cerut claritate privind pașii următori ai Washingtonului, iar Regatul Unit încearcă să evalueze impactul asupra poziției sale comerciale. Canada consideră că hotărârea confirmă caracterul „nejustificat” al tarifelor, însă admite că sectoare-cheie rămân vulnerabile.

Pentru mediul de afaceri, problema centrală rămâne incertitudinea: nu este clar dacă și cum vor fi rambursate miliardele plătite deja sub formă de taxe și nici ce cadru juridic va sta la baza unor eventuale noi măsuri. Astfel, deși decizia Curții Supreme este văzută ca un semnal că mecanismele de control instituțional funcționează, liderii mondiali „își țin respirația”, anticipând următoarea mutare a lui Donald Trump.

Tag-uri:politicouniunea europeanacomert internationaldonald trumpsectiunea 232tarife vamalecurtea suprema a sua
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăpolitico.eu
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump anunță un nou tarif global de 10% pentru comerțul internațional.
Externe20 feb. 2026

Trump anunță un tarif global de 10% după decizia Curții Supreme – ordin executiv în vigoare de săptămâna viitoare

Donald Trump a anunțat că va impune un tarif global de 10% pentru toate țările, după ce Curtea Supremă i-a blocat vechile taxe vamale , potrivit Axios . Măsura va fi introdusă prin ordin executiv și ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare. Președintele american a precizat că noul tarif va fi aplicat în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, o prevedere care permite impunerea unor taxe de până la 15% pentru o perioadă de maximum 150 de zile, fără aprobarea Congresului. Este pentru prima dată când această autoritate este folosită pentru un tarif global. Decizia vine după ce Curtea Supremă a stabilit că administrația nu poate utiliza Legea privind competențele economice de urgență pentru a introduce tarifele anunțate anterior. Noul mecanism ales de Trump este însă limitat atât ca durată, cât și ca nivel al taxei, ceea ce sugerează o soluție temporară. În același timp, administrația a transmis că va continua să folosească și alte instrumente legale, precum secțiunile 232 și 301, utilizate anterior pentru tarifele aplicate Chinei, oțelului și aluminiului. Negociatorul comercial Jamieson Greer a declarat că aceste măsuri sunt „foarte solide din punct de vedere juridic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a susținut că veniturile din tarife ar putea rămâne la un nivel similar în 2026. Anunțul arată că, în ciuda eșecului în instanță, Casa Albă nu renunță la strategia de majorare a taxelor vamale, ci încearcă să o adapteze în limitele impuse de lege. [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, fără sprijin european.
Externe19 feb. 2026

Marile puteri europene refuză prima reuniune a Board of Peace; Inițiativa lui Donald Trump pornește fără sprijinul UE și al Regatului Unit

Peste 20 de state participă joi la prima reuniune a Board of Peace , inițiativa lansată de Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, unde vor fi anunțate angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari și contribuții cu mii de militari pentru o forță internațională de stabilizare. Potrivit Reuters , întâlnirea are loc joi, 19 februarie 2026, la Washington, iar președintele SUA va conduce prima parte a discuțiilor înainte de a pleca într-o vizită în statul Georgia. Casa Albă susține că fondurile promise vor sprijini reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, în timp ce statele membre ar fi convenit să trimită mii de membri ai unei forțe internaționale de stabilizare. Inițiativa, lansată oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos în ianuarie și susținută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, a fost extinsă ulterior de Trump pentru a aborda și alte conflicte globale. Totuși, potrivit The Guardian , mai mulți aliați europeni majori – inclusiv Regatul Unit, Germania și Franța – au refuzat să participe la prima reuniune, invocând lipsa de claritate privind mandatul și finanțarea organizației. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, iar Vaticanul a anunțat că nu se va alătura, cardinalul Pietro Parolin subliniind că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea ONU. Printre participanți se regăsesc state din Orientul Mijlociu precum Israel, Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Iordania, dar și țări din alte regiuni. Deși planul de pace pentru Gaza a contribuit la un armistițiu fragil în octombrie 2025, numeroși analiști avertizează că rămân întrebări esențiale: Cine va guverna efectiv Gaza; Cine va asigura securitatea pe teren; Cum vor fi deblocate și livrate efectiv fondurile promise. În paralel, ajutorul umanitar continuă să intre cu dificultate în teritoriu, iar formarea unei forțe internaționale depinde de condiții politice și de securitate încă neclarificate. Reuniunea de joi este așteptată să se concentreze exclusiv pe Gaza, însă miza reală va fi capacitatea Board of Peace de a transforma promisiunile financiare și politice în măsuri concrete pe teren. [...]

Donald Trump și Javier Milei discutând despre acorduri comerciale internaționale.
Externe18 feb. 2026

Înțelegerea SUA–Argentina complică ratificarea acordului UE–Mercosur – miza denumirilor protejate

Acordul SUA-Argentina pune în pericol protecția produselor europene în Mercosur , iar Bruxellesul riscă să piardă avantajul obținut după ani de negocieri, potrivit unei analize publicate de Politico . Înțelegerea bilaterală dintre președintele american Donald Trump și omologul său argentinian Javier Milei permite comercializarea în Argentina a unor produse americane sub denumiri similare unor mărci tradiționale europene , precum Gorgonzola, Fontina sau Roquefort, punând sub semnul întrebării sistemul european al indicațiilor geografice. Acordul UE–Mercosur , semnat la începutul acestui an de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede protejarea a peste 300 de produse agroalimentare europene în Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Printre acestea se numără brânzeturi, mezeluri și băuturi cu denumiri consacrate, care ar urma să fie ferite de imitații pe piețele sud-americane. Noua înțelegere Washington–Buenos Aires complică însă situația. Dacă acordul SUA–Argentina este ratificat înaintea celui european, produsele americane ar putea intra pe piața argentiniană sub aceleași denumiri, diminuând avantajul competitiv al producătorilor din UE. „Dacă Europa vrea să fie un actor geopolitic major, trebuie să decidă fără să piardă timp”, a avertizat eurodeputatul italian Stefano Bonaccini. Disputa are și o miză juridică. Potrivit specialiștilor citați de Politico, Argentina ar putea avea dificultăți în a respecta simultan obligațiile din două acorduri comerciale diferite, dacă acestea conțin prevederi contradictorii privind protecția denumirilor. Ordinea ratificării poate oferi un avantaj decisiv uneia dintre părți. În interiorul UE, acordul cu Mercosur este blocat de diviziuni politice. Deși statele membre și-au exprimat sprijinul, Parlamentul European a cerut o analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, procedură care ar putea întârzia aplicarea finală cu până la doi ani. Comisia ia în calcul aplicarea provizorie a tratatului imediat ce unul dintre statele Mercosur îl ratifică, iar Argentina și Uruguay sunt așteptate să voteze în următoarele săptămâni. Între timp, Comisia Europeană a transmis că protecția indicațiilor geografice trebuie „respectată pe deplin” și analizează impactul acordului americano-argentinian asupra intereselor comerciale ale Uniunii. Și în interiorul Mercosur apar semne de întrebare, Brazilia evaluând dacă înțelegerea încheiată de Milei respectă regulile blocului regional. Pentru susținătorii acordului european, situația este un semnal de alarmă: întârzierea ratificării poate costa influența UE în America Latină, într-un moment în care China își consolidează poziția în regiune. Pentru oponenți, episodul confirmă fragilitatea unui acord considerat insuficient de protector pentru fermierii europeni. [...]

Premierul britanic discută cu Donald Trump despre baze militare și legalitate.
Externe20 feb. 2026

Marea Britanie ar fi blocat accesul SUA la baze pentru un posibil atac asupra Iranului – temeri privind legalitatea

Premierul britanic Keir Starmer ar fi refuzat solicitarea lui Donald Trump de a permite folosirea bazelor militare britanice pentru un eventual atac asupra Iranului , invocând riscul încălcării dreptului internațional, potrivit relatărilor presei din Regatul Unit, citate de CNN . Conform publicației The Times , Londra ar fi blocat utilizarea bazei RAF Fairford din Anglia și a facilității Diego Garcia, teritoriu britanic din Oceanul Indian, pentru o posibilă lovitură preventivă americană asupra Iranului. Ambele locații sunt considerate puncte strategice pentru bombardierele grele ale SUA. Potrivit surselor citate, Guvernul britanic se teme că autorizarea folosirii bazelor ar putea fi interpretată drept complicitate la un act ilegal, în cazul în care operațiunea militară ar încălca dreptul internațional. Ministerul britanic al Apărării a refuzat să comenteze „chestiuni operaționale”, dar a transmis că susține soluțiile diplomatice și că prioritatea rămâne securitatea regională. În paralel, tensiunile dintre Washington și Londra s-au amplificat și în legătură cu statutul Insulelor Chagos , unde se află baza comună Diego Garcia . După ce anterior a sprijinit un acord prin care suveranitatea ar urma să fie transferată către Mauritius, Trump și-a retras public susținerea și a criticat poziția lui Starmer, sugerând că baza ar putea fi esențială într-o eventuală operațiune împotriva Iranului. CNN notează că, deși SUA ar putea lansa atacuri de la baze de pe teritoriul propriu, așa cum s-a întâmplat în 2025, folosirea unor baze mai apropiate de Iran ar permite rotații mai rapide și o campanie militară de durată. Analiștii citați de publicație estimează că o nouă ofensivă ar putea depăși modelul unei lovituri punctuale și s-ar putea întinde pe săptămâni. Casa Albă nu a oferit un comentariu oficial până la publicarea informației. [...]

Tineret pregătindu-se pentru antrenamente militare în contextul tensiunilor internaționale.
Externe20 feb. 2026

Teheranul își întărește retorica împotriva Washingtonului - Amenințări explicite privind infrastructura militară americană

Iranul amenință că va ataca bazele americane din Orientul Mijlociu în caz de agresiune , potrivit unei scrisori transmise Organizației Națiunilor Unite, într-un moment de tensiune accentuată cu Washingtonul, informează AGERPRES . Documentul, trimis joi secretarului general Antonio Guterres de ambasadorul iranian la ONU, avertizează că Teheranul va răspunde „decisiv și proporțional” oricărui atac militar, invocând dreptul la legitimă apărare prevăzut de articolul 51 din Carta ONU. În acest scenariu, susține partea iraniană, toate bazele, infrastructurile și activele americane din regiune ar deveni „ținte legitime”. Escaladarea retoricii vine în paralel cu reluarea contactelor diplomatice. Marți, în Elveția, cele două state au încheiat a doua rundă de discuții, fără semne clare de apropiere a pozițiilor. În același timp, liderul suprem iranian a avertizat într-un discurs că portavionul american aflat în Golful Persic ar putea fi scufundat, declarație care amplifică presiunea asupra dialogului fragil. În teren, Gardienii Revoluției desfășoară manevre militare în Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul global de petrol, mișcare interpretată drept demonstrație de forță. Zona este esențială pentru piețele energetice, iar orice incident ar putea avea efecte economice imediate. La Washington, președintele Donald Trump a anunțat joi că își acordă un termen de zece zile pentru a decide dacă un acord cu Iranul este posibil sau dacă va recurge la forță. El a avertizat că, în absența unei înțelegeri „pertinente”, se pot produce „lucruri rele”, fără a detalia opțiunile avute în vedere. Contextul actual indică un echilibru instabil: negocieri diplomatice în desfășurare, dar și mesaje publice dure, dublate de mișcări militare într-un punct nevralgic al securității energetice mondiale. [...]

Peisaj devastat de război, cu clădiri distruse și un soldat solitar.
Externe20 feb. 2026

Șefii serviciilor europene contestă optimismul SUA privind pacea în Ucraina – temeri că 2026 nu va aduce un acord

Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026 , în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters . Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva . Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa , care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA. De ce sunt pesimiști europenii Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate: înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski; transformarea Ucrainei într-un stat „neutru”, zonă tampon față de Occident; controlul complet asupra regiunii Donețk. Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor. Divergențe între Europa și Casa Albă Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren. La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri. Miza economică Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari. În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice. În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. [...]