Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump pregătește un „plan B” pentru a reintroduce tarifele anulate de Curtea Supremă, iar liderii și diplomații din întreaga lume se așteaptă la o nouă ofensivă comercială a Washingtonului, potrivit Politico. Deși instanța supremă a SUA a respins, cu 6 voturi la 3, tarifele „reciproce” impuse anul trecut în baza legii privind competențele economice de urgență, partenerii comerciali ai Americii nu cred că disputa se încheie aici.
Decizia afectează taxele generale de 15% aplicate majorității produselor din Uniunea Europeană și pe cele de 10% pentru exporturile britanice, dar nu atinge tarifele sectoriale pentru oțel, aluminiu și industria auto. În acest context, reacțiile externe au fost prudente, dominate de apeluri la stabilitate și previzibilitate.
Diplomați europeni și asiatici citați de Politico afirmă că administrația americană ar putea folosi alte baze legale pentru a reinstaura taxele, precum:
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț din Parlamentul European, a declarat că este convins că administrația „caută acum un plan B”. Mesaje similare vin din Franța și Germania, unde oficialii și reprezentanții industriei avertizează că o taxă de 15% pentru importurile din UE ar putea fi reintrodusă rapid.
Uniunea Europeană a cerut claritate privind pașii următori ai Washingtonului, iar Regatul Unit încearcă să evalueze impactul asupra poziției sale comerciale. Canada consideră că hotărârea confirmă caracterul „nejustificat” al tarifelor, însă admite că sectoare-cheie rămân vulnerabile.
Pentru mediul de afaceri, problema centrală rămâne incertitudinea: nu este clar dacă și cum vor fi rambursate miliardele plătite deja sub formă de taxe și nici ce cadru juridic va sta la baza unor eventuale noi măsuri. Astfel, deși decizia Curții Supreme este văzută ca un semnal că mecanismele de control instituțional funcționează, liderii mondiali „își țin respirația”, anticipând următoarea mutare a lui Donald Trump.
Recomandate
Volodimir Zelenski pune extinderea UE în centrul arhitecturii de securitate europene în scenariul în care SUA s-ar retrage din NATO, potrivit digi24.ro . Mesajul are o miză de reglementare și politică publică: ar muta discuția despre apărare de la NATO spre capacitatea instituțională a UE, inclusiv prin lărgirea blocului comunitar. Zelenski susține că UE, „în forma sa actuală”, nu ar fi suficientă pentru a garanta securitatea Europei fără sprijinul american și că, dacă Washingtonul ia în calcul ieșirea din alianță, securitatea europeană „se va baza exclusiv” pe Uniunea Europeană. Ce extindere propune și de ce Președintele ucrainean indică patru state europene din afara UE care, în opinia sa, ar întări semnificativ capacitatea de apărare a continentului: Marea Britanie Norvegia Turcia Ucraina El afirmă că aceste patru țări ar fi „puternice” și că, împreună, ar avea armate „mai puternice decât armata Rusiei”. În aceeași logică, Zelenski spune că fără Ucraina și Turcia Europa „nu poate face față Rusiei” și că, prin includerea celor patru, UE ar putea „prelua controlul asupra mărilor”, ar avea „un spațiu aerian sigur” și „cele mai mari forțe terestre”. Contextul: presiunea asupra NATO și prioritățile bugetare În postarea citată, Zelenski leagă urgența consolidării de apărare de perspectiva creșterii efectivelor armatei ruse la 2,5 milioane și cere ca Europa să se gândească la „modul de a-și păstra independența”. „Securitatea pe primul loc, economia pe al doilea. Nu invers.” În același timp, articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în ultimele săptămâni cu retragerea din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților Washingtonului de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din februarie. Trump a criticat frecvent NATO, acuzând statele membre că se bazează prea mult pe SUA pentru propria securitate. Ce urmează Declarațiile lui Zelenski nu reprezintă o decizie a UE, ci o poziționare politică într-un moment în care viitorul garanțiilor de securitate transatlantice este pus sub semnul întrebării. Dacă tema ar prinde tracțiune la nivel european, ar implica negocieri de aderare și recalibrarea rolului UE în apărare, însă articolul nu indică pași concreți sau un calendar. [...]
Blocada din Strâmtoarea Ormuz riscă să se prelungească , după ce Iranul nu ar putea redeschide ruta pentru navigație fiindcă nu este în măsură să localizeze și să îndepărteze toate minele pe care le-a amplasat acolo, potrivit digi24.ro . Miza este una cu impact economic direct: perturbarea continuă a aprovizionării globale cu energie. Informația este atribuită unor oficiali americani citați de The New York Times, care susțin că rutele „aparent sigure” printre minele instalate de Garda Revoluționară Islamică sunt limitate, din cauza modului „neglijent” în care ar fi fost minată strâmtoarea. De ce contează: risc operațional ridicat pe o rută critică pentru energie Potrivit aceleiași surse, problema nu este doar existența minelor, ci și imposibilitatea de a le gestiona complet după amplasare. Articolul notează că atât SUA, cât și Iranul nu ar avea capacitățile necesare pentru a îndepărta minele nautice, iar unele dintre ele ar putea pluti, ceea ce complică identificarea și neutralizarea. În plus, nu este clar dacă Iranul a documentat fiecare mină amplasată în canalul navigabil, ceea ce crește riscul ca zona să rămână periculoasă chiar și dacă se încearcă reluarea traficului. Cum s-a ajuns aici: minare „haotică” și pierderea capacității de intervenție În conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026, Gardienii Revoluției Islamice ar fi folosit zeci de ambarcațiuni mici pentru a planta mine „în mod haotic”, adesea fără înregistrarea precisă a locațiilor, mai arată materialul. O parte dintre mine s-ar fi deplasat din cauza curenților, iar altele ar fi fost amplasate în zone greu accesibile. După loviturile americane care ar fi distrus cel puțin 16 nave iraniene de minare, capacitatea Iranului de a gestiona aceste arme ar fi fost „grav afectată”. Ce urmează: presiune politică și promisiunea SUA că vor redeschide ruta SUA au susținut că strâmtoarea a fost deja deschisă miercuri, negând informațiile că Iranul bloca o mare parte din trafic și percepea o taxă de trecere. Totuși, articolul indică faptul că, în ultimele zile, președintele Donald Trump a părut să recunoască blocarea efectivă a traficului, prin postări în care a amenințat Iranul. Teheranul s-a angajat să continue blocarea traficului până când Israelul va înceta să atace Hezbollah, condiție despre care SUA spun că a rezultat dintr-o „neînțelegere legitimă” și insistă că nu au acceptat includerea Libanului în armistițiu. În acest context, Trump a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide „destul de curând”, cu sau fără ajutorul Iranului, în timp ce blocada continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. „Nu va fi ușor. Aș spune asta: îl vom deschide destul de curând.” [...]
Favoritul Péter Magyar nu garantează o schimbare de linie a Ungariei față de Ucraina , ceea ce menține incertitudinea pentru Bruxelles înaintea alegerilor de duminică, 12 aprilie, potrivit stirileprotv.ro . Miza pentru UE este una de reglementare și decizie politică: dacă Budapesta își păstrează pozițiile, pot rămâne blocate sau întârziate dosare europene legate de sprijinul pentru Kiev. Magyar, liderul partidului Tisza și cotat ca favorit în sondaje, „sună” în multe puncte similar cu Viktor Orbán, notează analiza citată. El s-a opus accelerării aderării Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme către Kiev și a indicat că ar supune aderarea Ucrainei la UE unui referendum – scenariu care, în practică, ar putea deraia procesul. Un exemplu concret invocat este votul partidului Tisza împotriva împrumutului de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina în Parlamentul European, deși Ungaria nu era obligată să contribuie financiar. În plus, Magyar a criticat ceea ce numește erodarea drepturilor minorității maghiare din Ucraina și a declarat la final de martie că „nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”. Bruxelles: speranță de „reset”, dar pregătire pentru continuitate Liderii UE, tot mai frustrați de blocajele puse de Orbán în sprijinul pentru Kiev, ar fi sperat ca o victorie a lui Magyar să reducă tensiunile, inclusiv în relația cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuși, aceeași sursă arată că Bruxelles-ul rămâne într-o poziție ambiguă: își dorește schimbare, dar se pregătește pentru continuitate. Eurodeputata Verzilor Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, descrie situația drept o „enigmă” pentru UE, în condițiile în care prioritățile lui Magyar în cazul unei victorii nu sunt pe deplin previzibile. Fondurile UE înghețate, posibilă pârghie de negociere Un element care ar putea influența poziționarea viitorului guvern este interesul pentru deblocarea fondurilor europene înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Tisza ar vrea să înceapă negocierile cu Comisia Europeană „din prima zi”, însă programul partidului este descris ca vag în privința angajamentelor ulterioare față de Bruxelles, mizând mai ales pe promisiuni generale de cooperare mai bună. Unii diplomați și oficiali ucraineni citați în material cred că Magyar ar putea deveni mai flexibil dacă ajunge la putere, dar sunt puține garanții. O persoană familiarizată cu viziunea Tisza indică faptul că o eventuală retragere a veto-ului Ungariei pe dosare precum împrumutul UE pentru Ucraina ar depinde, în final, de opinia publică. Context intern: sentiment anti-ucrainean și spațiu limitat de manevră Materialul citează un sondaj din toamna lui 2025 realizat de think tank-ul Policy Solutions: 64% dintre maghiari se opun aderării Ucrainei la UE, iar 74% cred că guvernul ungar nu ar trebui să trimită ajutor financiar la Kiev. În acest context, directorul Policy Solutions, András Biró-Nagy, spune că Magyar nu are o marjă mare de manevră pe tema Ucrainei, pe fondul unei campanii anti-Ucraina derulate în ultimii ani. În paralel, Magyar a încercat să atace relația lui Orbán cu Rusia, acuzând guvernul de „trădare pur și simplu” în raport cu Kremlinul, dar fără să transforme Ucraina într-un subiect central de campanie. Ce urmează Alegerile din 12 aprilie sunt urmărite la Bruxelles nu doar ca un test politic intern, ci ca un posibil punct de inflexiune în capacitatea UE de a avansa decizii privind Ucraina. Din datele prezentate, scenariul unei schimbări rapide de linie la Budapesta rămâne incert, iar instituțiile europene par să ia în calcul că o eventuală alternanță la putere nu va aduce automat o repoziționare pe dosarele sensibile. [...]
Posibilele livrări de sisteme chinezești de apărare aeriană către Iran riscă să declanșeze noi măsuri comerciale americane , într-un moment în care Washingtonul a legat explicit tarifele de sprijinul militar pentru Teheran, potrivit jpost.com , care citează un material CNN bazat pe evaluări ale serviciilor de informații ale SUA. Informațiile invocate de CNN indică faptul că Beijingul s-ar pregăti să transfere către Iran, „în următoarele săptămâni”, sisteme antiaeriene portabile de tip MANPADS (rachete antiaeriene lansate de pe umăr). Acestea sunt descrise ca o amenințare asimetrică pentru aeronave militare americane care zboară la joasă altitudine, mai ales dacă încetarea focului s-ar prăbuși. Două dintre sursele citate de CNN susțin că există semne că livrările ar putea fi rutate prin țări terțe, pentru a ascunde originea reală a transporturilor. În același timp, evaluarea menționată în material sugerează că Iranul ar putea folosi armistițiul pentru a-și reface anumite capabilități, cu sprijinul unor parteneri externi. Tarifele, folosite ca instrument de presiune Pe acest fundal, președintele SUA Donald Trump a anunțat, la începutul săptămânii, că importurile din țările care furnizează arme Iranului vor fi taxate imediat cu tarife de 50%, „fără excepții”. Anunțul a venit la câteva ore după ce Trump a fost de acord cu un armistițiu de două săptămâni cu Teheranul. Miza economică și de reglementare este directă: dacă Washingtonul consideră credibile informațiile privind livrările, tarifele pot deveni un instrument rapid de sancționare comercială, cu efecte asupra fluxurilor de import din țările vizate. Reacția Chinei și contextul diplomatic Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că „China nu a furnizat niciodată arme vreunei părți din conflict” și că informația este „neadevărată”. Reprezentantul a cerut SUA „să se abțină de la acuzații nefondate” și de la „senzaționalism”. În același context, Beijingul a anunțat recent că ar fi avut un rol în facilitarea armistițiului care a oprit războiul dintre Iran și Statele Unite, iar Donald Trump este programat să viziteze China la începutul lunii viitoare pentru discuții cu președintele Xi Jinping. Ce urmează depinde de două elemente care, în acest moment, rămân neconfirmate public: dacă livrările descrise de serviciile de informații americane se materializează și dacă SUA vor aplica efectiv tarifele anunțate în cazul unor astfel de transferuri. [...]
Donald Trump spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă „în curând”, o declarație care țintește direct riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global , în condițiile în care navigația rămâne „sever restricționată” de Iran, potrivit agerpres.ro . Președintele SUA a afirmat că Washingtonul va „deschide” Golful „cu sau fără ei”, referindu-se la iranieni. Declarațiile au fost făcute în fața reporterilor, înainte ca Trump să se îmbarce în Air Force One pentru o deplasare în Virginia. „Vom deschide Golful cu sau fără ei – sau strâmtoarea, cum o numesc ei.” Trump a susținut că redeschiderea „se va întâmpla destul de repede” și a indicat că, dacă nu se va produce de la sine, SUA „vor putea să obțină acest lucru”. În același timp, el a argumentat că strâmtoarea „se va deschide automat” deoarece, altfel, Iranul „nu face bani”. Ce contează pentru economie și lanțurile de aprovizionare Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept o cale maritimă „vitală pentru comerțul global”. În acest context, mesajul Casei Albe are o miză economică: semnalizează intenția SUA de a reduce riscul ca restricțiile impuse de Iran să afecteze fluxurile comerciale care depind de această rută. „Alte țări vor ajuta”, fără detalii Trump a sugerat că și alte state ar urma să se implice, fără să numească vreunul. „Alte țări folosesc strâmtoarea. Așadar, avem și alte țări care vor veni, și ele vor ajuta.” Materialul nu oferă detalii despre un calendar, măsuri concrete sau un mecanism internațional prin care ar urma să fie schimbată situația din teren, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți și în ce termen. [...]
Keir Starmer leagă menținerea SUA în NATO de securitatea rutelor energetice , pe fondul tensiunilor din Golf și al blocajului din Strâmtoarea Ormuz, potrivit mediafax.ro . Mesajul premierului britanic vine în contextul în care Donald Trump a reluat amenințările privind o posibilă retragere a Washingtonului din alianță. Starmer a vorbit la finalul unei vizite cu mai multe opriri în state din Golf, unde a discutat despre armistițiul provizoriu și despre opțiuni pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca vitală din punct de vedere comercial. În Qatar, el a respins ideea ieșirii SUA din NATO și a susținut că alianța rămâne în interesul american și european. Presiune pentru cheltuieli mai mari, dar cu SUA în interiorul alianței În același timp, premierul britanic s-a declarat de acord cu solicitările lui Trump ca statele europene să aloce mai mult pentru apărare, insistând însă că soluția nu este slăbirea NATO, ci întărirea contribuției europene în cadrul ei. „Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult. Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.” Starmer a mai spus că NATO este o alianță defensivă care „timp de decenii” a crescut siguranța membrilor și a pledat pentru o coordonare strategică mai strânsă între aliați. Strâmtoarea Ormuz, în centrul discuțiilor cu Trump Potrivit informațiilor citate, Starmer și Trump au discutat joi seară, iar o parte importantă a convorbirii a vizat modul în care poate fi asigurată trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transportul de petrol și gaze, dar și pentru alte mărfuri. În material se arată că Iranul a blocat practic strâmtoarea după atacurile SUA și Israelului. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri statele europene din NATO pentru implicarea redusă în atacurile asupra Iranului și a inclus, în acest context, o amenințare privind retragerea completă a SUA din alianță. De ce contează Miza imediată este dublă: pe de o parte, coeziunea NATO într-un moment în care Washingtonul pune presiune pe aliați; pe de altă parte, securitatea unei rute comerciale esențiale pentru fluxurile globale de energie, cu efecte potențiale în lanț asupra prețurilor și aprovizionării, dacă blocajul persistă. [...]
