Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Curtea Supremă a SUA blochează utilizarea...

Curtea Supremă a SUA blochează utilizarea IEEPA pentru impunerea tarifelor de către Donald Trump - decizie majoră asupra puterii executive în politică comercială

Donald Trump discutând despre politica comercială în fața microfonului.

Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele impuse de Donald Trump prin invocarea International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), legea federală privind puterile economice în caz de urgență internațională, potrivit Fox News, într-o decizie cu miză majoră pentru delimitarea puterilor dintre Casa Albă și Congres. Hotărârea, adoptată vineri cu 6 voturi la 3, anulează tarifele și reprezintă un eșec pentru una dintre politicile economice emblematice ale președintelui, pe care acesta a descris-o drept „de viață și de moarte” pentru economia americană.

În opinia majoritară, președintele Curții Supreme, John Roberts, a argumentat că puterea de a stabili tarife aparține Congresului, iar formulările invocate din International Emergency Economic Powers Act (IEEPA) nu pot fi interpretate ca o delegare largă către executiv. Roberts a insistat că legea permite președintelui să „reglementeze” „importul” în contextul unei urgențe naționale, dar nu menționează explicit „tarifele”, iar această absență a cântărit decisiv în raționamentul instanței.

„Autorii Constituției au dat această putere «doar Congresului» — în pofida implicațiilor evidente ale tarifelor asupra politicii externe”, a scris John Roberts pentru majoritate.

Cazul a vizat folosirea de către Trump a IEEPA pentru a introduce așa-numitele tarife „Liberation Day” asupra majorității partenerilor comerciali ai SUA. Curtea a audiat pledoariile în noiembrie, după ce instanțe inferioare, inclusiv U.S. Court of International Trade și U.S. Court of Appeals for the Federal Circuit, blocaseră deja demersul administrației. În aprilie, Trump declarase deficitul comercial al SUA drept „urgență națională”, iar avocații guvernului au folosit această declarație ca bază legală pentru activarea IEEPA, care permite reacții la „amenințări neobișnuite și extraordinare” după declararea unei urgențe.

Din relatarea Fox News reiese că pachetul de tarife contestat includea atât o taxă globală de 10%, cât și tarife mai mari, descrise drept „reciproce”, aplicate anumitor state. În paralel, instanțele inferioare au cerut Departamentului de Justiție să explice de ce administrația a ales IEEPA, în condițiile în care există legi mai țintite adoptate de Congres pentru tarife, inclusiv acte normative care plafonează nivelurile sau stabilesc termene supuse controlului legislativ.

Elementele-cheie ale disputei juridice, așa cum sunt prezentate în articol, au fost:

  • dacă formularea din IEEPA care autorizează președintele să „reglementeze … importul” poate include și impunerea de tarife, deși termenul „tarife” nu apare în lege;
  • ce limite („balize”) ar exista asupra puterii executive dacă instanța ar accepta interpretarea administrației;
  • dacă deficitul comercial, descris de Trump ca „susținut”, poate fi tratat drept o „amenințare neobișnuită și extraordinară”, în condițiile în care reclamanții au arătat că acesta persistă de aproape 50 de ani;
  • dacă alte instrumente cu efect economic similar (sancțiuni, embargouri, licențe, cote) ar putea fi folosite în baza aceleiași legi.

Decizia a fost adoptată cu opoziția a trei judecători — Clarence Thomas, Samuel Alito și Brett Kavanaugh — care au formulat opinie separată. Pentru mediul de afaceri și pentru partenerii comerciali ai SUA, hotărârea contează deoarece reduce spațiul de manevră al Casei Albe de a introduce rapid tarife generalizate prin invocarea unei urgențe naționale și mută centrul de greutate înapoi spre Congres, acolo unde Constituția plasează în mod tradițional politica tarifară.

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan susține un discurs la summitul Consiliului pentru Pace în Washington.
Politică19 feb. 2026

Discursul lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace influențează opțiunile României privind ajutorul umanitar în Gaza

Nicușor Dan, președintele României, a participat la primul summit al Consiliului pentru Pace, organizat la Washington de către Donald Trump, unde a subliniat rolul României în sprijinirea regiunii Gaza. Potrivit HotNews.ro , Nicușor Dan a mulțumit fostului președinte american pentru inițiativa de pace și a evidențiat contribuțiile pe care România le poate aduce în reformarea instituțiilor din Gaza. În discursul său, Nicușor Dan a menționat câteva direcții prin care România poate ajuta Gaza: Reconstrucția școlilor și extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni. Oferirea de expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, cum ar fi serviciile de ambulanță și pompieri. Reformarea instituțiilor precum poliția, justiția și administrația publică, unde România deține experiență semnificativă. Președintele a subliniat importanța relațiilor tradiționale bune ale României cu poporul israelian și cel palestinian, considerându-le un avantaj în eforturile de mediere și reconstrucție. „Este important de menționat că avem relații tradițional bune atât cu poporul israelian, cât și cu poporul palestinian, ceea ce va reprezenta un avantaj. Prin urmare, puteți conta pe noi”, a afirmat Nicușor Dan. Prezența președintelui român la Washington a fost, de asemenea, un prilej de a clarifica relațiile bilaterale cu Statele Unite, mai ales în contextul unor tensiuni anterioare legate de alegerile anulate din 2024. Nicușor Dan a precizat că participarea României la summit este un pas important pentru a consolida legăturile cu administrația Trump și pentru a demonstra angajamentul țării în direcția păcii și stabilității internaționale. [...]

Nicușor Dan și Donald Trump se salută la Board of Peace în Washington.
Politică19 feb. 2026

Nicușor Dan dă mâna cu Donald Trump la Board of Peace - un agent de securitate intervine când discuția este prelungită

Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump la finalul reuniunii Board of Peace, dar un agent de securitate a intervenit discret când președintele României a încercat să prelungească momentul. Episodul a avut loc la Washington, după sesiunea publică dedicată inițiativei privind Gaza, unde Trump a rămas câteva minute să salute invitații care s-au apropiat de scenă. Cum a decurs momentul Conform relatării, Nicușor Dan s-a strecurat din dreapta, pe lângă Jared Kushner, și a ajuns la Trump chiar înainte ca acesta să plece de pe scenă. Cei doi au apucat să-și strângă mâna, iar, pe fondul muzicii, nu s-a auzit ce i-a spus Trump. După mișcarea buzelor, mesajul ar fi fost unul aprobator, de tipul „Good job” . Când Dan a încercat să continue discuția, un bărbat cu cască în ureche l-a atins ușor și l-a repoziționat, pentru a păstra distanța și fluxul saluturilor. Publicația subliniază că același agent a intervenit similar și în cazul altor lideri care au stat prea mult sau s-au apropiat prea mult de președintele SUA. Ce a spus Nicușor Dan în intervenția sa În cele aproximativ două minute alocate fiecărui invitat, președintele României a vorbit fără un text în față și a prezentat rolul pe care România spune că îl poate juca în sprijinul Gazei, invocând: relații tradițional bune atât cu Israelul, cât și cu palestinienii; copii palestinieni tratați în România; expertiză în sistemul de urgență, poliție și servicii publice, utilă pentru reconstrucție și stabilizare. Contextul reuniunii Prima ședință a Board of Peace pe tema Gaza a avut, potrivit relatărilor, un aer de întâlnire corporatistă: Donald Trump a avut intervenția cea mai amplă, membrii echipei sale au punctat succint, iar invitații s-au limitat la declarații scurte. La finalul sesiunii, Trump a rămas pe scenă pentru a saluta și a schimba câteva cuvinte cu participanții. [...]

Nicușor Dan vorbește la o reuniune diplomatică importantă.
Politică19 feb. 2026

Nicușor Dan a participat la prima reuniune a Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump - discuții diplomatice cu Rubio, Kushner și Witkoff pe teme serioase

Nicușor Dan a participat la prima întrunire a Consiliului pentru Pace, organizată de Donald Trump, unde a discutat cu Marco Rubio, Jared Kushner și Steve Witkoff. Potrivit Digi24 , președintele României a subliniat importanța parteneriatului strategic cu Statele Unite și a participării României la inițiativele de pace din Orientul Mijlociu. Întâlniri cu lideri americani În cadrul întrunirii, Nicușor Dan a avut ocazia să discute cu mai mulți lideri din administrația Trump. Discuțiile au fost mai degrabă simbolice, președintele menționând că „chestiunile serioase se discută la nivel diplomatic”. În plus, prezența sa a fost considerată un semn de întărire a relațiilor bilaterale. „Am vorbit cu dl Witkoff, Kushner, Marco Rubio, însă chestiunile serioase se discută la nivel diplomatic. Acum dincolo de personalul ambasadei, sunt cel puțin 5-6 oficiali români care discută cu oficiali SUA pe diverse paliere. Însă prezența președintelui a fost simbolică pentru relația cu partenerii”, a declarat Nicușor Dan. Reacția la declarațiile lui Trump În cadrul evenimentului, Donald Trump l-a numit pe Nicușor Dan „prim-ministru”, o eroare care a fost tratată cu umor de către președintele României. Dan a explicat că astfel de greșeli sunt inevitabile și nu a considerat necesar să corecteze imediat situația. Importanța parteneriatului cu SUA Nicușor Dan a reiterat că Statele Unite sunt un partener strategic pentru România, subliniind rolul important al țării noastre în inițiativele de pace din Orientul Mijlociu. România a fost deja implicată în acțiuni umanitare, colaborând cu Uniunea Europeană, Israel și Organizația Mondială a Sănătății pentru a ajuta copiii din Gaza. Discuția cu Marco Rubio Președintele a menționat că discuțiile cu Marco Rubio și alți lideri au fost scurte și de politețe, specificând că astfel de reuniuni sunt mai mult despre stabilirea unor contacte și mai puțin despre negocieri concrete. [...]

Zelenski subliniază importanța păstrării integrității teritoriale a Ucrainei.
Politică18 feb. 2026

Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord

Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia , avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios . Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite. Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru” , a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie. Presiuni din partea Washingtonului Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri. Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc. Punctul central al disputei: Donbas Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului. Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular. Negocieri tensionate la Geneva Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată” , fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor. Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord. [...]

Nicușor Dan salută în fața presei, exprimând sprijinul pentru inițiativa de pace.
Politică17 feb. 2026

Moment rar de consens la București - puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace inițiat de Trump

Puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului de Pace , inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Știrile ProTV . România va avea statut de observator la reuniunea inaugurală de la Washington, fără obligații financiare sau angajamente permanente. Președintele Nicușor Dan a anunțat că decizia a fost luată după consultări cu partea americană și că România va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea pentru implicare în reconstrucția Fâșiei Gaza. Statutul de observator înseamnă că țara noastră nu devine membru și nu plătește taxa de aderare permanentă, estimată la 1 miliard de dolari. O abordare similară au Italia, Cipru și Comisia Europeană. Liderii coaliției de guvernare au susținut public participarea. Reprezentanți PSD, PNL și USR au descris decizia drept responsabilă și utilă pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Din opoziție, AUR sprijină prezența României, dar cere un rol activ și rezultate concrete. Consiliul de Pace, aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, a fost conceput pentru a supraveghea armistițiul și reconstrucția în Gaza, însă carta sa prevede un rol mai amplu de mediere globală. Donald Trump ar conduce organizația, putând fi înlocuit doar prin demisie sau vot unanim al Consiliului Executiv. Inițiativa a stârnit rezerve în unele capitale europene, inclusiv la Paris, Berlin și Londra, care au refuzat aderarea deocamdată. Alte aproximativ 20 de state și-au exprimat intenția de a se alătura, în timp ce România nu a luat o decizie finală privind statutul ulterior. Politologul Cristian Pîrvulescu apreciază că statutul de observator oferă un echilibru diplomatic: evită un refuz care ar putea fi interpretat negativ de Washington, dar fără a angaja România într-un tratat cu implicații încă neclare. Participarea la reuniunea inaugurală este văzută ca o oportunitate de clarificare a prevederilor care ar putea intra în conflict cu obligațiile internaționale deja asumate de țara noastră. [...]

Hillary Clinton vorbește la o conferință, în fața lui Donald Trump.
Politică16 feb. 2026

Critici dure la München din partea lui Hillary Clinton - Administrația Trump, acuzată că subminează NATO

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]