Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a ales să prelungească blocada asupra economiei Iranului, mizând pe presiunea financiară ca instrument de negociere, potrivit Digi24. Decizia vizează în special exporturile de petrol și transportul maritim către și dinspre porturile iraniene, într-un demers pe care președintele SUA îl consideră mai puțin riscant decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, conform relatării The Wall Street Journal.
În întâlniri recente, inclusiv o discuție de luni în Situation Room, Trump ar fi optat pentru menținerea blocadei pe termen nelimitat, pe ideea că aceasta „subminează” economia Iranului și împinge Teheranul spre negocieri. Un oficial american citat în material susține că presiunea economică ar putea forța Iranul să revină la masa discuțiilor, în condițiile în care Teheranul a refuzat de multă vreme o „capitulare” în dosarul nuclear.
Continuarea blocadei ar prelungi conflictul, iar acest lucru a dus deja la creșterea prețurilor la energie, notează The Wall Street Journal. Publicația mai arată că evoluția a afectat ratele de aprobare ale lui Trump și a înrăutățit perspectivele republicanilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Casa Albă a confirmat luni că Trump și echipa sa de securitate națională au discutat o nouă propunere a Iranului pentru încetarea războiului, fără ca detaliile să fie făcute publice. Relatări din presă citate în articol sugerează că propunerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz în schimbul încetării războiului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear iranian să aibă loc ulterior.
Secretarul de Stat Marco Rubio a descris oferta iraniană drept „mai bună decât ne-am fi așteptat”, dar a spus că orice acord final trebuie să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară. Teheranul neagă constant că urmărește arme atomice.
Armata iraniană afirmă că țara se află într-o „situație de război” și avertizează că orice nouă acțiune a „inamicului” va fi întâmpinată cu „noi instrumente, metode și arene”.
În paralel, Amir Saeid Iravani, reprezentantul Iranului la ONU, a trimis o scrisoare către secretarul general al ONU și președintele Consiliului de Securitate, protestând față de capturarea de către SUA a unor nave iraniene și calificând acțiunile drept „piraterie”, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim.
„Un astfel de comportament constituie o constrângere ilegală, o ingerință în comerțul internațional legal și confiscarea ilegală a proprietății.”
Separat, Reuters relatează că serviciile secrete americane analizează cum ar reacționa Iranul dacă Donald Trump ar declara SUA victorioase în război. Una dintre sursele agenției a indicat că obiectivul este evaluarea consecințelor unei posibile retrageri a SUA din conflict.
Trump a transmis și mesaje publice pe Truth Social, susținând că Iranul „a informat că se află într-o stare de colaps” și că ar dori redeschiderea strâmtorii „cât mai curând posibil”, în timp ce „încearcă să-și clarifice situația conducerii”.
Recomandate
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
Propunerea unui armistițiu pe 9 mai introduce un nou test politic pentru negocierile privind Ucraina , după ce președintele rus Vladimir Putin a avansat ideea unei încetări a focului chiar în ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste în 1945, potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului . Kremlinul susține că inițiativa ar fi sprijinită și de președintele SUA, Donald Trump, conform aceleiași informări, atribuită de Agerpres agenției AFP. Din informațiile disponibile public în materialul Agerpres, nu reies detalii despre condițiile armistițiului, durata acestuia sau mecanismele de implementare și verificare. Articolul integral este marcat ca „acces restricționat”, astfel că nu pot fi extrase elemente suplimentare din sursa indicată. [...]
