Știri
Știri din categoria Diverse
Un paragraf din declarația finală a summitului NATO ar urma să fixeze reguli pentru piața transatlantică de apărare, cu efect direct asupra modului în care Europa își dezvoltă industria militară și asupra accesului companiilor americane la contracte europene, potrivit Digi24, care îl citează pe Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO.
Geoană spune că, din draftul pe care l-a văzut, comunicatul final va pune accent pe „unitate transatlantică” și pe „reechilibrarea relației transatlantice”, într-un context în care SUA cer Europei să-și asume mai mult din efortul de apărare. În opinia sa, miza este ca această „renegociere” să fie făcută „împreună”, ordonat și cu un calendar previzibil, astfel încât aliații europeni și Canada să poată lua măsuri în consecință.
Punctul pe care Geoană îl numește „paragraf cheie” ar urma să vizeze „baza industrială și de apărare transatlantică”. El descrie ideea ca pe o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare „decuplată” de americani și, în același timp, ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa.
„Va fi acolo o chestiune legată de baza industrială și de apărare transatlantică, de fapt o încurajare ca europenii să nu încerce să-și creeze o bază de apărare decuplată de americani și ca americanii să aibă în continuare acces la piața de apărare din Europa, care este mare și importantă și cu mulți bani”, a spus Geoană.
Din această perspectivă, mesajul din declarația finală poate conta nu doar politic, ci și operațional pentru companiile din apărare: stabilește direcția de politică industrială și de achiziții (cine poate participa, în ce condiții și cu ce priorități) într-o piață pe care Geoană o descrie ca fiind „mare” și „cu mulți bani”, fără a oferi însă cifre.
Geoană a comentat și angajamentul statelor NATO de a crește alocarea pentru apărare la 5% din PIB, cu un „orizont de timp” până în 2035. El a indicat două întrebări: dacă există capacitate fiscală și politică pentru a susține trendul și dacă banii vor fi investiți în capabilitățile necesare, având în vedere că „definiția războiului” se schimbă pe baza lecțiilor din Ucraina și Iran.
Pe fondul discuțiilor despre reechilibrarea contribuțiilor în NATO, Geoană afirmă că România „nu trebuie să se teamă” de o retragere a trupelor americane și invocă sprijinul acordat de București Washingtonului, inclusiv în episodul legat de Iran. În același registru, el spune că baza de la Mihail Kogălniceanu este „mai importantă decât oricând” și vede „optimist” rolul strategic al României în noua ecuație.
În ansamblu, Geoană anticipează un semnal public de unitate la finalul summitului, chiar dacă discuțiile private pot fi mai tensionate, mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Donald Trump.
Recomandate
România urcă anul acesta cheltuielile pentru apărare și securitate la 3,7% din PIB , iar miza imediată este dacă banii se transformă efectiv în echipamente și capacități militare, nu doar în alocări bugetare, potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute de președintele Nicușor Dan înaintea Summitului NATO de la Ankara . Într-un mesaj publicat ulterior pe rețelele de socializare, șeful statului a afirmat că România „își respectă angajamentele” ca membru NATO și că „anul acesta” va atinge „un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB”. De ce contează: presiunea trece de la „cât alocăm” la „ce cumpărăm” În conferința de presă de dinaintea reuniunii, Nicușor Dan a încadrat summitul ca un moment de evaluare la un an după reuniunea de la Haga, când aliații au agreat creșterea cheltuielilor militare. Președintele a spus că aceste cheltuieli „au crescut, inclusiv în România”, dar a ridicat problema conversiei banilor în echipamente. „Întrebarea este acum în ce măsură banii ăștia se transformă în echipamente.” În același context, a indicat că în NATO sunt lansate „mai multe astfel de proiecte” menite să „dinamizeze producția de echipamente”. Achiziții comune de drone și planuri pentru industria de apărare Președintele a mai spus că România lucrează la o industrie de apărare „mai puternică” și că s-a alăturat proiectului „ NATO Drone Edge ”, descris ca o inițiativă care ar permite statelor aliate achiziții comune de drone. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre asumarea unei „responsabilități sporite” pentru securitatea colectivă, inclusiv prin consolidarea descurajării și prevenirea incidentelor în regiunea Mării Negre, „în strânsă cooperare” cu aliații. Marea Neagră și Flancul Estic, pe agenda României la Ankara Potrivit informațiilor din articol, România urma să ceară la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea apărării pe Flancul Estic, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Președintele a mai menționat că în proiectul de declarație comună a liderilor NATO este inclusă „amenințarea rusă”, cu referire la războiul din Ucraina, și că România va insista, din nou, pe importanța Mării Negre. [...]
O nouă gafă publică a lui Donald Trump riscă să complice mesajul SUA despre sprijinul militar pentru Ucraina , după ce, la summitul NATO de la Ankara , a confundat Iranul cu Japonia în timpul unei conferințe de presă despre sistemele antiaeriene Patriot, potrivit Digi24 . Momentul a apărut când președintele american a fost întrebat despre împrumutul unor sisteme Patriot către Ucraina. Trump a lăudat Patriot, descriindu-l drept unul dintre „cele mai bune din lume”, și a insistat că este „o armă defensivă”, înainte de a face confuzia de exprimare. În declarația redată de publicație, Trump a vorbit despre un portavion american – „Abraham Lincoln” – și a spus că „111 rachete au fost lansate de Republica Islamică a Japoniei”, deși se referea, în realitate, la Iran. El și-a continuat discursul fără să își corecteze afirmația, adăugând că rachetele ar fi fost doborâte. Contextul: discuția despre Patriot și sprijinul pentru Ucraina Episodul s-a produs în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja summitului NATO de la Ankara. Tema întrebării – împrumutul sistemelor Patriot – este una sensibilă, pentru că ține de capacitatea de apărare antiaeriană a Ucrainei și de modul în care aliații gestionează transferul de echipamente militare. Un tipar de declarații inexacte Digi24 notează că nu este prima dată când Trump confundă nume de state sau face afirmații inexacte în discursuri publice. Printre exemplele menționate: în septembrie 2025, a susținut că a contribuit la încheierea unui război între Armenia și Cambodgia, deși un astfel de conflict nu a existat, referindu-se la tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan; ulterior, în timpul unei vizite în Marea Britanie, a spus că a rezolvat conflictul dintre Azerbaidjan și Albania, confundând din nou Armenia cu Albania; într-un alt episod, a declarat că urmează să meargă „în Rusia” când se referea la Alaska; în 2025, l-a acuzat pe fostul premier canadian Justin Trudeau că ar fi avut un rol în excluderea Rusiei din G8, deși suspendarea Moscovei a avut loc în 2014, înainte ca Trudeau să devină prim-ministru. În acest context, gafa de la Ankara riscă să mute atenția de la subiectul operațional – sprijinul militar pentru Ucraina – către credibilitatea și coerența mesajului public transmis de liderul de la Casa Albă. [...]
Posibila deschidere a achizițiilor SUA către drone ucrainene ar putea muta o parte din cererea militară americană către un furnizor format în război , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Donald Trump făcute la summitul NATO de la Ankara . Trump a spus că Washingtonul ar fi pregătit să cumpere drone produse în Ucraina, invocând experiența acumulată de Kiev în războiul cu Rusia și capacitatea industriei ucrainene de a fabrica rapid volume mari, în condiții dificile. În același timp, liderul american a menționat că SUA produc „drone performante”, dar a evidențiat viteza și ingeniozitatea ucrainenilor. „Am cumpăra dronele lor. Noi producem drone, producem drone grozave, dar ei au capacitatea de a fabrica un număr foarte mare, ceea ce este uimitor. În condiții de război, le construiesc în subsoluri, oriunde au un mic adăpost sau chiar dacă nu au un adăpost.” De ce contează: semnal pentru piața de apărare și lanțurile de aprovizionare Mesajul transmite, cel puțin la nivel politic, o deschidere către integrarea producției ucrainene în cererea de echipamente a SUA, într-un segment – dronele – care a devenit central în conflictul din Ucraina. Digi24 notează că dronele sunt folosite intens atât pentru recunoaștere, cât și pentru atacuri asupra țintelor militare și infrastructurii, iar Ucraina și-a extins rapid producția internă în ultimii ani. Trump a susținut și că Ucraina are specialiști capabili să susțină o industrie de apărare performantă, făcând o paralelă cu sistemele Patriot. „Au talentul necesar. De aceea spun același lucru și despre sistemele Patriot. Ei ar putea să facă asta; cele mai multe țări nu ar fi capabile.” Ce urmează În material nu sunt oferite detalii despre un calendar, un volum de achiziții sau despre existența unor negocieri formale. Declarațiile indică însă o posibilă direcție de politică de achiziții, în contextul în care producția de drone a Ucrainei este prezentată ca fiind adaptată cerințelor unui război de uzură și de volum. [...]
Google Photos testează o bară de navigare „tip pastilă”, o schimbare de interfață care poate modifica modul în care utilizatorii ajung la funcțiile cheie ale aplicației , potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: repoziționarea și redesenarea navigării de jos influențează direct fluxurile uzuale (bibliotecă, căutare, colecții), iar astfel de ajustări tind să fie introduse treptat, pe măsură ce Google validează reacția utilizatorilor. Din informațiile prezentate, noul element este o bară de navigare inferioară cu aspect „în formă de pastilă” (un container rotunjit), aliniată cu direcțiile recente de design ale aplicațiilor Google. Materialul indică faptul că schimbarea vizează varianta de Android a Google Photos. Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Actualizarea descrisă ține de felul în care sunt afișate și accesate opțiunile principale din partea de jos a ecranului. În practică, astfel de modificări pot însemna: o separare mai vizibilă a navigării față de conținut (fotografii și albume); butoane și zone de atingere redesenate, cu accent pe lizibilitate și acces rapid; o experiență mai apropiată de stilul vizual „modern” pe care Google îl aplică treptat în aplicațiile sale. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar ferm de lansare și nici detalii despre disponibilitatea pentru toți utilizatorii, ceea ce sugerează că poate fi vorba de o implementare graduală sau de un test limitat. De ce contează schimbarea dincolo de estetică Pentru o aplicație folosită zilnic pentru stocare, organizare și căutare de fotografii, navigarea este o componentă critică: orice mutare de elemente sau schimbare de structură poate reduce (sau crește) numărul de pași necesari pentru acțiuni frecvente. În cazul Google Photos, unde o parte din funcții sunt strâns legate de servicii plătite (stocare în cloud și administrarea conținutului), optimizarea interfeței are și un rol de „ghidare” a utilizatorului către funcțiile considerate prioritare. Ce urmează: dacă Google extinde testul, schimbarea ar trebui să apară printr-o actualizare a aplicației, însă sursa nu indică în acest moment o dată exactă sau condiții de eligibilitate (versiune minimă, regiuni, conturi). [...]
Atacul AUR la adresa criteriului de excludere din negocierile de guvernare ridică riscul de blocaj politic , într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne incertă, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , îl critică pe președintele Nicușor Dan după ce acesta a transmis că ar respinge un Guvern care ar ajunge la putere cu voturi de la AUR. Peiu susține că președintele „a impus” ca Executivul să fie format din orice partide, cu excepția AUR, și îl acuză că „ignoră democrația”. Într-o postare pe Facebook, Peiu afirmă că în Parlament există 10 grupări politice (PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități, POT – menționând că POT nu are grupuri parlamentare, dar are parlamentari considerați neafiliați – plus câțiva neafiliați) și că excluderea AUR ar face dificilă formarea unui nou Guvern. Miza: stabilitatea guvernării și capacitatea de a trece legi Peiu susține că, dacă se va forma totuși un Guvern fără AUR, acesta ar avea două variante, în opinia sa: fie ar deveni „un Guvern personal” al președintelui (Peiu îl compară cu un „Guvern de tip Carol al II-lea”); fie ar avea „o viață foarte scurtă”. În același mesaj, reprezentantul AUR afirmă că excluderea AUR ar fi un „calcul cinic”, menit să pună presiune pe celelalte partide pentru a accepta „un regim personal” și pentru a vota rapid legi care ar fi trebuit dezbătute mai mult timp, dând ca exemplu legea salarizării unitare . Legătura cu economia, în discursul AUR Peiu leagă prelungirea crizei politice de efecte economice, vorbind despre „cronicizarea crizei economice” și susținând că populația „o simte din plin”. Tot el afirmă că această criză ar conveni „puterii”, pentru că ar ascunde teme precum despăgubiri pentru vaccinuri nefolosite, situația dronelor ucrainene în zona portului Constanța și contracte atribuite fără licitație. În final, Peiu atribuie această situație „atitudinii” președintelui, invocând „aroganța” și „dorința de a instaura un regim personal”, fără ca articolul să includă un răspuns al președintelui la acuzațiile formulate. [...]
Canada își diversifică parteneriatele economice și își temperează discursul public pe drepturile omului în relația cu Arabia Saudită, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul și al dependenței de piața americană, potrivit Digi24 . Premierul canadian Mark Carney , aflat într-o vizită la Jeddah, a spus că Ottawa nu va „da lecții de la distanță” Riadului în privința drepturilor omului, argumentând că o astfel de abordare „este satisfăcătoare, dar este ineficientă”. În același timp, el a insistat că dialogul cu o țară nu înseamnă acord cu toate acțiunile acesteia. Miza: reducerea dependenței de SUA și extinderea relațiilor comerciale Vizita se înscrie în strategia lui Carney de a construi parteneriate economice la nivel global, în condițiile în care Canada este „prea dependentă de un singur partener”, Statele Unite ale lui Donald Trump, cu care relațiile sunt tensionate. În acest context, Carney a amintit și deplasările sale anterioare din acest an în India și China, două economii majore cu care Canada a avut relații diplomatice dificile în ultimii ani. Acorduri semnate și domeniile vizate În Arabia Saudită, Carney s-a întâlnit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman și a semnat o serie de acorduri pentru consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv în: energie; minerale critice; inteligență artificială. Separat, un acord-cadru care ar urma să permită companiilor canadiene să investească mai ușor în Arabia Saudită este așteptat să fie finalizat anul viitor, conform informațiilor din articol. Context diplomatic: după criza din 2018 Deplasarea lui Carney este prima vizită a unui premier canadian în regat din ultimul sfert de secol și vine la câțiva ani după criza diplomatică din 2018, când Riadul a expulzat ambasadorul canadian, și-a rechemat propriul ambasador și a înghețat noi schimburi comerciale sau investiții cu Canada, după ce Ottawa criticase arestarea unor activiști saudiți pentru drepturile omului. În noua abordare, mesajul transmis de Carney sugerează o prioritizare a obiectivelor economice și a accesului la parteneriate, într-un moment în care Canada caută alternative la relația dominantă cu SUA. [...]
