Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Marile puteri europene refuză prima...

Marile puteri europene refuză prima reuniune a Board of Peace; Inițiativa lui Donald Trump pornește fără sprijinul UE și al Regatului Unit

Reuniune internațională pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, fără sprijin european.
EWQ $47.02 +0.25%

Peste 20 de state participă joi la prima reuniune a Board of Peace, inițiativa lansată de Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, unde vor fi anunțate angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari și contribuții cu mii de militari pentru o forță internațională de stabilizare. Potrivit Reuters, întâlnirea are loc joi, 19 februarie 2026, la Washington, iar președintele SUA va conduce prima parte a discuțiilor înainte de a pleca într-o vizită în statul Georgia. Casa Albă susține că fondurile promise vor sprijini reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, în timp ce statele membre ar fi convenit să trimită mii de membri ai unei forțe internaționale de stabilizare.

Inițiativa, lansată oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos în ianuarie și susținută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, a fost extinsă ulterior de Trump pentru a aborda și alte conflicte globale. Totuși, potrivit The Guardian, mai mulți aliați europeni majori – inclusiv Regatul Unit, Germania și Franța – au refuzat să participe la prima reuniune, invocând lipsa de claritate privind mandatul și finanțarea organizației. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, iar Vaticanul a anunțat că nu se va alătura, cardinalul Pietro Parolin subliniind că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea ONU.

Printre participanți se regăsesc state din Orientul Mijlociu precum Israel, Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Iordania, dar și țări din alte regiuni. Deși planul de pace pentru Gaza a contribuit la un armistițiu fragil în octombrie 2025, numeroși analiști avertizează că rămân întrebări esențiale:

  • Cine va guverna efectiv Gaza;
  • Cine va asigura securitatea pe teren;
  • Cum vor fi deblocate și livrate efectiv fondurile promise.

În paralel, ajutorul umanitar continuă să intre cu dificultate în teritoriu, iar formarea unei forțe internaționale depinde de condiții politice și de securitate încă neclarificate. Reuniunea de joi este așteptată să se concentreze exclusiv pe Gaza, însă miza reală va fi capacitatea Board of Peace de a transforma promisiunile financiare și politice în măsuri concrete pe teren.

Tag-uri:reconstructiegazauniunea europeanawashingtondonald trumpcasa albaboard of peace
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăreuters.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump și Javier Milei discutând despre acorduri comerciale internaționale.
Externe18 feb. 2026

Înțelegerea SUA–Argentina complică ratificarea acordului UE–Mercosur – miza denumirilor protejate

Acordul SUA-Argentina pune în pericol protecția produselor europene în Mercosur , iar Bruxellesul riscă să piardă avantajul obținut după ani de negocieri, potrivit unei analize publicate de Politico . Înțelegerea bilaterală dintre președintele american Donald Trump și omologul său argentinian Javier Milei permite comercializarea în Argentina a unor produse americane sub denumiri similare unor mărci tradiționale europene , precum Gorgonzola, Fontina sau Roquefort, punând sub semnul întrebării sistemul european al indicațiilor geografice. Acordul UE–Mercosur , semnat la începutul acestui an de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede protejarea a peste 300 de produse agroalimentare europene în Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Printre acestea se numără brânzeturi, mezeluri și băuturi cu denumiri consacrate, care ar urma să fie ferite de imitații pe piețele sud-americane. Noua înțelegere Washington–Buenos Aires complică însă situația. Dacă acordul SUA–Argentina este ratificat înaintea celui european, produsele americane ar putea intra pe piața argentiniană sub aceleași denumiri, diminuând avantajul competitiv al producătorilor din UE. „Dacă Europa vrea să fie un actor geopolitic major, trebuie să decidă fără să piardă timp”, a avertizat eurodeputatul italian Stefano Bonaccini. Disputa are și o miză juridică. Potrivit specialiștilor citați de Politico, Argentina ar putea avea dificultăți în a respecta simultan obligațiile din două acorduri comerciale diferite, dacă acestea conțin prevederi contradictorii privind protecția denumirilor. Ordinea ratificării poate oferi un avantaj decisiv uneia dintre părți. În interiorul UE, acordul cu Mercosur este blocat de diviziuni politice. Deși statele membre și-au exprimat sprijinul, Parlamentul European a cerut o analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, procedură care ar putea întârzia aplicarea finală cu până la doi ani. Comisia ia în calcul aplicarea provizorie a tratatului imediat ce unul dintre statele Mercosur îl ratifică, iar Argentina și Uruguay sunt așteptate să voteze în următoarele săptămâni. Între timp, Comisia Europeană a transmis că protecția indicațiilor geografice trebuie „respectată pe deplin” și analizează impactul acordului americano-argentinian asupra intereselor comerciale ale Uniunii. Și în interiorul Mercosur apar semne de întrebare, Brazilia evaluând dacă înțelegerea încheiată de Milei respectă regulile blocului regional. Pentru susținătorii acordului european, situația este un semnal de alarmă: întârzierea ratificării poate costa influența UE în America Latină, într-un moment în care China își consolidează poziția în regiune. Pentru oponenți, episodul confirmă fragilitatea unui acord considerat insuficient de protector pentru fermierii europeni. [...]

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]

Ciclist pe stradă, înconjurat de taxiuri londoneze pe o zi însorită.
Externe19 feb. 2026

Regatul Unit introduce Autorizația Electronică de Călătorie pentru români - ETA permite intrări multiple de până la șase luni și se obține online prin GOV.UK

Din 25 februarie 2026, românii au nevoie de Autorizație Electronică de Călătorie pentru Regatul Unit , anunță News.ro , citând Ambasada Marii Britanii la București. Măsura se aplică tuturor cetățenilor europeni care călătoresc în scop turistic, pentru vizite sau șederi scurte. Autorizația Electronică de Călătorie (ETA) este o permisiune digitală valabilă doi ani sau până la expirarea pașaportului și permite intrări multiple în Regatul Unit pentru perioade de până la șase luni. Costul este de 16 lire. Solicitarea se face online, prin aplicația oficială sau pe platforma guvernamentală britanică GOV.UK . După depunerea cererii, răspunsul este transmis prin e-mail de către UK Visas and Immigration, de regulă în decurs de o zi, dar termenul poate ajunge la trei zile lucrătoare. Mesajul va include un număr de referință ETA din 16 cifre. Autoritățile britanice precizează că ETA nu este o viză, ci o autorizație prealabilă de călătorie, necesară înainte de îmbarcare. Pe durata valabilității, titularii pot călători de mai multe ori în Regatul Unit, fără limită de intrări. Mai multe detalii despre procedură și condiții sunt disponibile pe site-ul oficial al guvernului britanic, la secțiunea dedicată ETA: gov.uk/eta . [...]

Tanc pe un drum rural, în contextul conflictului din Ucraina.
Externe19 feb. 2026

„Războiul din Ucraina nu se va încheia curând”, avertizează cinci directori de informații europeni - Moscova folosește negocierile pentru a obține ridicarea sancțiunilor

Cinci șefi de servicii europene cred că Rusia nu vrea pace rapidă , potrivit Biziday , care citează o relatare Reuters bazată pe declarații sub protecția anonimatului. Evaluarea lor este că Moscova nu urmărește încheierea războiului în 2026, ci folosește discuțiile pentru a-și avansa obiectivele și pentru a obține beneficii economice și politice, inclusiv relaxarea sancțiunilor. Conform Reuters , patru dintre cei cinci oficiali apreciază că Rusia instrumentalizează negocierile pentru ridicarea sancțiunilor și pentru acorduri comerciale, fără să-și fi schimbat miza strategică în Ucraina. Unul dintre ei a rezumat poziția astfel: „Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”. Agenția de presă amintește că aceste obiective includ înlăturarea de la putere a președintelui Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un stat tampon, neutru. Un alt șef de serviciu de informații a argumentat că Rusia nu este presată să închidă rapid conflictul, deoarece „economia sa nu este în pragul colapsului”, iar un al treilea a avertizat că ideea potrivit căreia cedarea Donbasului ar aduce repede pacea este, în opinia sa, o concluzie greșită. Din perspectiva acestor evaluări, Rusia ar urmări mai multe direcții în paralel, nu un acord de pace propriu-zis: folosirea negocierilor ca pârghie pentru ridicarea sancțiunilor; obținerea unor acorduri comerciale și aranjamente bilaterale, inclusiv cu SUA; menținerea presiunii militare pentru a forța concesii teritoriale și politice; separarea discuțiilor despre război de cele despre cooperarea bilaterală cu Washingtonul. Doi dintre oficiali au mai spus că Moscova încearcă să împartă agenda în două: o discuție despre război și o discuție separată despre acorduri bilaterale cu SUA, care ar include și ridicarea sancțiunilor. În acest context, Volodimir Zelenski a declarat că serviciile ucrainene l-au informat că negociatorii americani și cei ruși au discutat despre acorduri bilaterale de cooperare, notează Pravda.ua . Aceste poziții scot în evidență diferența de evaluare dintre Europa și SUA, în condițiile în care Donald Trump susține că Vladimir Putin dorește pacea, iar Zelenski a spus săptămâna trecută că Washingtonul ar vrea o înțelegere până în iunie, pentru a se putea pregăti de alegerile intermediare pentru Congres din noiembrie. A treia rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA a avut loc recent la Geneva, însă nu s-au înregistrat progrese pe subiecte-cheie, inclusiv schimburile teritoriale: Rusia insistă ca Ucraina să-și retragă militarii din zona de 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, solicitare respinsă de delegația de la Kiev. [...]