Știri
Documente scurse în presă indică planuri pentru o bază militară de 350 de acri în sudul Fâșiei Gaza , destinată să devină cartierul general al unei forțe multinaționale de stabilizare, în cadrul inițiativei „ Board of Peace ” promovate de Donald Trump. Informațiile apar în timp ce delegații internaționale s-au reunit la Washington pentru prima întâlnire a structurii, relatează The Guardian (linkul din textul tău indică sursa). Potrivit documentelor de contractare analizate de publicație, complexul ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari ai International Stabilization Force, o misiune de menținere a păcii autorizată de ONU, asociată planului american pentru Gaza. Amplasamentul descris ar fi într-o zonă plană și aridă din sudul enclavei, aflată în prezent sub control israelian. Cum ar arăta baza, potrivit documentelor Planurile menționează o infrastructură militară amplă, cu elemente de securitate și logistică, inclusiv: turnuri blindate de observație montate pe remorci; buncăre întărite, cu sisteme de ventilație; poligon pentru arme ușoare; depozite pentru echipamente; împrejmuire cu sârmă ghimpată. Înaintea începerii lucrărilor, contractorii ar urma să facă sondaje geofizice pentru identificarea eventualelor tuneluri sau cavități subterane, pe fondul rețelei de tuneluri asociate Hamas. Un oficial al administrației Trump a refuzat să comenteze documentele, reiterând însă poziția publică potrivit căreia „nu vor exista trupe americane pe teren”. Totuși, proiectul ar fi gândit ca o infrastructură permanentă de comandă și coordonare pentru contingentul internațional. Reuniunea „Board of Peace” și problema reconstrucției Reuniunea de la Washington a reunit reprezentanți din peste 40 de țări, însă mai mulți aliați europeni importanți au refuzat să participe. În același timp, Trump a anunțat promisiuni de 5 miliarde de dolari pentru reconstrucție, o sumă mult sub estimările privind costurile totale ale refacerii Gazei. Inițiativa se lovește însă de un blocaj major: condiția Israelului ca reconstrucția să nu înceapă până la dezarmarea completă a Hamas. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat public că nu va accepta refacerea infrastructurii fără demilitarizare, iar consilierii săi au vorbit despre un termen de 60 de zile pentru predarea armelor. Semne de întrebare: mandatul forței și acceptarea locală Chiar și în ipoteza formării forței internaționale, rămân neclare regulile de angajare și modul în care ar funcționa în cazul reluării violențelor. De asemenea, unele state ar fi dispuse să trimită trupe pentru misiuni medicale și de inginerie, dar nu și pentru operațiuni de dezarmare, ceea ce intră în tensiune cu cerințele Israelului. Mai există și problema proprietății terenului și a contextului umanitar: ONU estimează că aproximativ 1,9 milioane de palestinieni au fost strămutați, iar, în pofida armistițiului, sunt raportate în continuare incidente violente. De ce contează acest plan Dacă proiectul se confirmă, construirea unei baze de această dimensiune ar reprezenta cea mai vizibilă componentă fizică a planului de „stabilizare” și ar muta discuția de la promisiuni de finanțare la control operațional pe teren. În același timp, o astfel de infrastructură ar putea amplifica disputele diplomatice privind legitimitatea inițiativei și raportarea ei la mecanismele ONU și la legislațiile locale. [...]
