Știri
Tag: board of peace

Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump la finalul reuniunii Board of Peace, dar un agent de securitate a intervenit discret când președintele României a încercat să prelungească momentul. Episodul a avut loc la Washington, după sesiunea publică dedicată inițiativei privind Gaza, unde Trump a rămas câteva minute să salute invitații care s-au apropiat de scenă. Cum a decurs momentul Conform relatării, Nicușor Dan s-a strecurat din dreapta, pe lângă Jared Kushner, și a ajuns la Trump chiar înainte ca acesta să plece de pe scenă. Cei doi au apucat să-și strângă mâna, iar, pe fondul muzicii, nu s-a auzit ce i-a spus Trump. După mișcarea buzelor, mesajul ar fi fost unul aprobator, de tipul „Good job” . Când Dan a încercat să continue discuția, un bărbat cu cască în ureche l-a atins ușor și l-a repoziționat, pentru a păstra distanța și fluxul saluturilor. Publicația subliniază că același agent a intervenit similar și în cazul altor lideri care au stat prea mult sau s-au apropiat prea mult de președintele SUA. Ce a spus Nicușor Dan în intervenția sa În cele aproximativ două minute alocate fiecărui invitat, președintele României a vorbit fără un text în față și a prezentat rolul pe care România spune că îl poate juca în sprijinul Gazei, invocând: relații tradițional bune atât cu Israelul, cât și cu palestinienii; copii palestinieni tratați în România; expertiză în sistemul de urgență, poliție și servicii publice, utilă pentru reconstrucție și stabilizare. Contextul reuniunii Prima ședință a Board of Peace pe tema Gaza a avut, potrivit relatărilor, un aer de întâlnire corporatistă: Donald Trump a avut intervenția cea mai amplă, membrii echipei sale au punctat succint, iar invitații s-au limitat la declarații scurte. La finalul sesiunii, Trump a rămas pe scenă pentru a saluta și a schimba câteva cuvinte cu participanții. [...]

Documente scurse în presă indică planuri pentru o bază militară de 350 de acri în sudul Fâșiei Gaza , destinată să devină cartierul general al unei forțe multinaționale de stabilizare, în cadrul inițiativei „ Board of Peace ” promovate de Donald Trump. Informațiile apar în timp ce delegații internaționale s-au reunit la Washington pentru prima întâlnire a structurii, relatează The Guardian (linkul din textul tău indică sursa). Potrivit documentelor de contractare analizate de publicație, complexul ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari ai International Stabilization Force, o misiune de menținere a păcii autorizată de ONU, asociată planului american pentru Gaza. Amplasamentul descris ar fi într-o zonă plană și aridă din sudul enclavei, aflată în prezent sub control israelian. Cum ar arăta baza, potrivit documentelor Planurile menționează o infrastructură militară amplă, cu elemente de securitate și logistică, inclusiv: turnuri blindate de observație montate pe remorci; buncăre întărite, cu sisteme de ventilație; poligon pentru arme ușoare; depozite pentru echipamente; împrejmuire cu sârmă ghimpată. Înaintea începerii lucrărilor, contractorii ar urma să facă sondaje geofizice pentru identificarea eventualelor tuneluri sau cavități subterane, pe fondul rețelei de tuneluri asociate Hamas. Un oficial al administrației Trump a refuzat să comenteze documentele, reiterând însă poziția publică potrivit căreia „nu vor exista trupe americane pe teren”. Totuși, proiectul ar fi gândit ca o infrastructură permanentă de comandă și coordonare pentru contingentul internațional. Reuniunea „Board of Peace” și problema reconstrucției Reuniunea de la Washington a reunit reprezentanți din peste 40 de țări, însă mai mulți aliați europeni importanți au refuzat să participe. În același timp, Trump a anunțat promisiuni de 5 miliarde de dolari pentru reconstrucție, o sumă mult sub estimările privind costurile totale ale refacerii Gazei. Inițiativa se lovește însă de un blocaj major: condiția Israelului ca reconstrucția să nu înceapă până la dezarmarea completă a Hamas. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat public că nu va accepta refacerea infrastructurii fără demilitarizare, iar consilierii săi au vorbit despre un termen de 60 de zile pentru predarea armelor. Semne de întrebare: mandatul forței și acceptarea locală Chiar și în ipoteza formării forței internaționale, rămân neclare regulile de angajare și modul în care ar funcționa în cazul reluării violențelor. De asemenea, unele state ar fi dispuse să trimită trupe pentru misiuni medicale și de inginerie, dar nu și pentru operațiuni de dezarmare, ceea ce intră în tensiune cu cerințele Israelului. Mai există și problema proprietății terenului și a contextului umanitar: ONU estimează că aproximativ 1,9 milioane de palestinieni au fost strămutați, iar, în pofida armistițiului, sunt raportate în continuare incidente violente. De ce contează acest plan Dacă proiectul se confirmă, construirea unei baze de această dimensiune ar reprezenta cea mai vizibilă componentă fizică a planului de „stabilizare” și ar muta discuția de la promisiuni de finanțare la control operațional pe teren. În același timp, o astfel de infrastructură ar putea amplifica disputele diplomatice privind legitimitatea inițiativei și raportarea ei la mecanismele ONU și la legislațiile locale. [...]