Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a declarat că administrația sa consideră „corecte” relatările privind moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit unui interviu acordat pentru NBC News, în contextul loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Declarația a fost făcută sâmbătă seară, 28 februarie 2026, după ce în spațiul public au apărut informații neconfirmate despre decesul liderului suprem iranian.
Într-o convorbire telefonică cu NBC News, Trump a spus că a discutat cu „mulți oameni” și că administrația „simte că este o informație corectă”, fără a prezenta însă dovezi sau o confirmare oficială din partea serviciilor de informații. NBC precizează că nu a obținut date independente care să confirme situația sau locația lui Khamenei.
Declarația președintelui american vine la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că există „multe semne” că liderul iranian „nu mai există”, fără a face o declarație explicită privind decesul acestuia. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat anterior pentru NBC News că, „din câte știe”, ayatollahul în vârstă de 86 de ani este în viață.
Trump a susținut că „o mare parte a conducerii” iraniene ar fi fost eliminată în urma operațiunilor militare comune, denumite „Operation Epic Fury”, lansate la ora 01:15 ET (08:15 ora României), potrivit Comandamentului Central al SUA. Țintele au inclus facilități de comandă și control ale Gardienilor Revoluției, sisteme de apărare antiaeriană, situri de lansare a rachetelor și drone, precum și aerodromuri militare.
Președintele american, care a monitorizat operațiunea din reședința sa din Florida, a calificat intervenția drept „un succes”, afirmând că pagubele provocate ar necesita ani pentru a fi reparate. În Congres, majoritatea republicană a susținut loviturile, însă democrații și câțiva republicani au criticat faptul că acțiunea nu a fost autorizată prin vot legislativ, anunțând intenția de a forța un vot privind limitarea prerogativelor de război.
În lipsa unei confirmări independente privind soarta lui Khamenei, declarațiile contradictorii ale părților implicate adaugă un nou element de incertitudine într-un conflict deja extins la nivel regional.
Recomandate
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins public ideea limitării „drepturilor nucleare” ale Iranului , într-un nou episod de escaladare politică ce complică orice relansare rapidă a negocierilor directe dintre Teheran și Washington, potrivit Mediafax . Pezeshkian a declarat duminică faptul că președintele american Donald Trump „nu are niciun temei” să priveze Iranul de aceste drepturi, pe fondul divergențelor persistente dintre SUA și Iran pe tema nucleară. Declarațiile sunt atribuite agenției ISNA, afiliată statului iranian, iar relatarea este preluată de Reuters. „Trump spune că Iranul nu poate să-și exercite drepturile nucleare, dar nu precizează pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?” De ce contează: semnal politic dur înaintea unor posibile discuții Reacția vine în contextul poziției administrației Trump, potrivit căreia împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară este un obiectiv-cheie al războiului din Orientul Mijlociu, conform informațiilor din material. Iranul a susținut anterior că nu dezvoltă astfel de arme și a respins limitările impuse programului său nuclear. Ce urmează: negocieri invocate, dar fără confirmare oficială În această săptămână, Donald Trump a afirmat că ar putea avea loc „în curând” noi negocieri directe cu Iran, posibil chiar în weekend. Materialul precizează însă că nu există un anunț oficial din partea Teheranului sau Washingtonului privind o nouă rundă de discuții. Totuși, potrivit Al Jazeera, duminică dimineața, în capitala Pakistanului s-au intensificat măsurile de securitate, cu polițiști suplimentari și puncte de control, deși pregătirile nu ar fi atins nivelul din weekendul precedent. [...]
Capturarea de către SUA a unei nave cargo sub pavilion iranian în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de perturbări pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț , după ce Teheranul a calificat acțiunea drept „piraterie armată” și a anunțat că va riposta, potrivit Al Jazeera . Incidentul vizează o navă de marfă cu pavilion iranian, pe care Iranul spune că SUA a confiscat-o în Strâmtoarea Hormuz. În reacția sa, Teheranul a condamnat măsura și a transmis că va răspunde. Episodul are loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, notează publicația. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese ce formă ar urma să ia aceste discuții și nici care este calendarul lor. [...]
Poziționarea Argentinei de partea SUA și Israel în conflictul cu Iranul riscă să complice relațiile externe ale Buenos Airesului , într-un moment în care președintele Javier Milei își consolidează public alinierea politică la Ierusalim, potrivit Agerpres . Aflat duminică în vizită la Ierusalim, Milei a spus că războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului este „lucrul corect de făcut” și a vorbit despre un „sprijin ferm” pentru cele două țări „în războiul lor împotriva terorismului și împotriva regimului iranian”. Declarațiile vin în condițiile în care, conform informațiilor citate, un acord de încetare a focului cu Teheranul este în vigoare din 8 aprilie. Argumentul invocat: atacurile din anii ’90 și responsabilitatea atribuită Iranului Milei a justificat poziția prin faptul că „Argentina a fost victima unor atacuri teroriste lașe” la începutul anilor 1990, pe care le-a descris ca fiind „orchestrate de Republica Islamică Iran”, într-o declarație comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu . În același context, știrea reamintește că justiția argentiniană a atribuit Iranului planificarea atacului din 1994 asupra Asociației israeliene de ajutor reciproc (AMIA) și consideră mișcarea pro-iraniană Hezbollah responsabilă pentru atacul din 1992 asupra ambasadei Israelului din Buenos Aires. Autorii celor două atacuri nu au fost pedepsiți, iar Milei a spus că Argentina continuă să ceară „să se facă dreptate”. Mutarea ambasadei la Ierusalim și măsuri interne cu efect extern Milei și-a reiterat intenția de a muta ambasada Argentinei la Ierusalim, invocând precedentul din 2018, când președintele american Donald Trump a luat o decizie similară în primul său mandat. Statutul Ierusalimului rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale conflictului israeliano-palestinian, iar majoritatea statelor cu reprezentare diplomatică în Israel își păstrează ambasadele la Tel Aviv. Tot sub guvernul Milei, Argentina a desemnat Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene și Forța Quds (una dintre cele cinci unități ale sale) drept organizații „teroriste”, o decizie cu implicații directe în plan diplomatic și de securitate. Ce urmează: relații bilaterale mai strânse cu Israel, inclusiv o rută aeriană directă În cadrul celei de-a treia vizite de la preluarea mandatului (decembrie 2023), Milei a semnat acorduri cu guvernul israelian pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Printre acestea se află stabilirea unei legături aeriene directe între Buenos Aires și Tel Aviv, cu începere din noiembrie, conform informațiilor din aceeași sursă. Premierul Benjamin Netanyahu a salutat, la rândul său, „claritatea morală” a președintelui argentinian și poziționarea acestuia alături de Israel și „poporul evreu”, în opoziție cu „calomniile antisemite”. [...]
Refuzul Iranului de a intra în a doua rundă de discuții cu SUA complică perspectiva unei dezescaladări și menține riscul de prelungire a tensiunilor cu efecte economice regionale , potrivit Agerpres , care citează agenția oficială iraniană IRNA . Informația a fost transmisă duminică, însă materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, motivele invocate de Teheran sau formatul exact al negocierilor la care ar fi urmat să participe. Din datele accesibile, Agerpres notează că IRNA a relatat refuzul Iranului, iar Reuters și Xinhua sunt menționate ca agenții care transmit aceeași informație. În lipsa detaliilor din textul integral, nu este clar dacă refuzul este definitiv sau condiționat de anumite cerințe. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal este că un canal de dialog bilateral rămâne blocat, ceea ce prelungește incertitudinea în regiune și poate alimenta volatilitatea în jurul rutelor și fluxurilor energetice, fără ca Agerpres să ofere, în acest articol, estimări sau consecințe cuantificate. [...]
Administrația Trump mută dosarul Ormuz în registrul negocierilor, trimițând o delegație la Islamabad pentru discuții cu Iranul , pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al acuzațiilor că Teheranul ar fi încălcat armistițiul, potrivit news.ro . Donald Trump a spus că reprezentanți ai Statelor Unite se deplasează la Islamabad, în Pakistan, iar delegația ar urma să ajungă „mâine seară” pentru discuții. Anunțul vine după ce președintele american a acuzat Iranul că a tras focuri de armă în Strâmtoarea Ormuz, susținând că unele focuri ar fi fost îndreptate către „o navă franceză și un cargou din Marea Britanie”. Ormuz, presiune economică și rute alternative Trump a afirmat că acțiunile Iranului în jurul rutei maritime strategice sunt „contraproductive” și că o eventuală închidere a strâmtorii ar lovi în primul rând economia iraniană. În același context, el a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza închiderii, în timp ce „Statele Unite nu pierd nimic”. Președintele american a mai declarat că traficul maritim începe să se reorienteze către porturi americane, indicând Texas, Louisiana și Alaska ca destinații pentru încărcarea de marfă. „Acord corect” și avertisment privind escaladarea Trump a spus că Washingtonul a propus Iranului ceea ce a numit „un acord foarte corect și rezonabil”, însă a avertizat că un eșec al negocierilor ar putea duce la acțiuni militare. În declarațiile sale, el a amenințat că SUA ar putea „distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran” dacă Teheranul nu acceptă acordul și a adăugat că, în acest scenariu, ar fi „onoarea sa” să ia măsuri militare pentru a opri ceea ce a numit „mașina de ucis a Iranului”. Deocamdată, informațiile disponibile se limitează la anunțul lui Trump privind deplasarea delegației și la afirmațiile sale despre incidentul din Strâmtoarea Ormuz și posibilele consecințe ale eșecului negocierilor. [...]
Acuzațiile lui Donald Trump privind „încălcarea totală” a armistițiului cu Iranul readuc în prim-plan riscul de escaladare care menține blocată Strâmtoarea Ormuz , o rută prin care trecea în mod normal circa o cincime din transporturile mondiale de petrol , potrivit news.ro . Președintele SUA a avertizat că Washingtonul ar putea lansa noi atacuri dacă Teheranul nu acceptă un acord, pe fondul unor incidente raportate de nave în apropierea strâmtorii. Trump a susținut că armistițiul a fost încălcat după ce nave aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz ar fi fost vizate de focuri de armă. Cel puțin două nave au raportat sâmbătă astfel de incidente în timp ce se apropiau de strâmtoare, iar datele de monitorizare a traficului maritim indică faptul că navigația prin Ormuz este „practic oprită”. Negocieri reluate la Islamabad, cu amenințări explicite Președintele american a anunțat că emisarii SUA vor ajunge luni seară la Islamabad pentru o nouă rundă de negocieri cu partea iraniană. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a condiționat evitarea unei noi escaladări de acceptarea unui acord de către Teheran. „Oferim un acord foarte corect şi rezonabil şi sper că îl vor accepta, pentru că dacă nu o vor face, Statele Unite vor distruge fiecare centrală electrică şi fiecare pod din Iran. Nu mai există domnul drăguţ.” O rundă anterioară de negocieri, desfășurată la Islamabad cu o săptămână în urmă, s-a încheiat fără un acord, însă autoritățile pakistaneze au început pregătiri de securitate pentru eventuale noi discuții. Ormuz rămâne blocată, iar armistițiul expiră miercuri Iranul a blocat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, cu excepția celor proprii, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Teheranul anunțase vineri că va redeschide pasajul strategic, dar decizia a fost anulată o zi mai târziu, după ce Trump a refuzat să ridice blocada americană asupra transporturilor iraniene. Conflictul, aflat în a opta săptămână, a provocat „cel mai puternic șoc asupra aprovizionării globale cu energie din istorie”, în condițiile în care aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol treceau în mod normal prin această rută. Actualul armistițiu dintre SUA și Iran urmează să expire miercuri. Mizele discuțiilor: nuclearul și controlul strâmtorii Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat că discuțiile au înregistrat unele progrese, dar diferențele rămân mari, în special în privința programului nuclear iranian și a controlului asupra Strâmtorii Ormuz. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, SUA au propus suspendarea programului nuclear iranian pentru 20 de ani, în timp ce Teheranul ar fi sugerat o pauză de trei până la cinci ani. În paralel, consecințele regionale continuă: luptele au produs mii de victime în Iran și în Liban, unde o invazie israeliană a dus la strămutarea a peste un milion de persoane. [...]
