Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a declarat că administrația sa consideră „corecte” relatările privind moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit unui interviu acordat pentru NBC News, în contextul loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Declarația a fost făcută sâmbătă seară, 28 februarie 2026, după ce în spațiul public au apărut informații neconfirmate despre decesul liderului suprem iranian.
Într-o convorbire telefonică cu NBC News, Trump a spus că a discutat cu „mulți oameni” și că administrația „simte că este o informație corectă”, fără a prezenta însă dovezi sau o confirmare oficială din partea serviciilor de informații. NBC precizează că nu a obținut date independente care să confirme situația sau locația lui Khamenei.
Declarația președintelui american vine la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că există „multe semne” că liderul iranian „nu mai există”, fără a face o declarație explicită privind decesul acestuia. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat anterior pentru NBC News că, „din câte știe”, ayatollahul în vârstă de 86 de ani este în viață.
Trump a susținut că „o mare parte a conducerii” iraniene ar fi fost eliminată în urma operațiunilor militare comune, denumite „Operation Epic Fury”, lansate la ora 01:15 ET (08:15 ora României), potrivit Comandamentului Central al SUA. Țintele au inclus facilități de comandă și control ale Gardienilor Revoluției, sisteme de apărare antiaeriană, situri de lansare a rachetelor și drone, precum și aerodromuri militare.
Președintele american, care a monitorizat operațiunea din reședința sa din Florida, a calificat intervenția drept „un succes”, afirmând că pagubele provocate ar necesita ani pentru a fi reparate. În Congres, majoritatea republicană a susținut loviturile, însă democrații și câțiva republicani au criticat faptul că acțiunea nu a fost autorizată prin vot legislativ, anunțând intenția de a forța un vot privind limitarea prerogativelor de război.
În lipsa unei confirmări independente privind soarta lui Khamenei, declarațiile contradictorii ale părților implicate adaugă un nou element de incertitudine într-un conflict deja extins la nivel regional.
Recomandate
Liderul suprem iranian Ali Khamenei ar fi fost ucis într-o lovitură israeliană sâmbătă, în cadrul unei operațiuni militare comune de amploare a SUA și Israelului, potrivit Axios , care citează declarațiile ambasadorului Israelului la Washington către oficiali americani. Publicația notează că un oficial israelian a confirmat că Khamenei este mort, pe baza evaluărilor serviciilor de informații israeliene. Khamenei avea 86 de ani și a condus Iranul timp de 35 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi lideri autoritari din lume. Moartea sa ar deschide imediat o criză de succesiune, fără un succesor evident. Conform constituției Iranului, un consiliu de clerici ar trebui să aleagă un nou lider suprem, însă loviturile Israelului ar fi vizat și comandanți de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și lideri politici, ceea ce ar lăsa lanțul de comandă al regimului într-o stare de dezorganizare. Oficialii israelieni spun că evaluează că ministrul iranian al apărării și comandantul IRGC s-ar număra, de asemenea, printre cei uciși în lovituri țintite sâmbătă. Rămâne incert dacă IRGC ar încerca să preia controlul sau dacă atacurile ar crea o fereastră pentru o mobilizare populară, așa cum au cerut, potrivit Axios, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Oficialii israelieni au mai afirmat că Israelul i-a vizat și pe fiii lui Khamenei, însă evaluările de informații ar indica faptul că aceștia au supraviețuit; Mojtaba Khamenei fusese frecvent menționat ca posibil succesor. Într-un mesaj video nocturn, Trump le-a cerut iranienilor să rămână în case în timpul campaniei de bombardamente, dar să „preia guvernul” după încheierea acesteia, relatează Axios. Totodată, Reza Pahlavi, fostul prinț moștenitor aflat în exil și una dintre figurile opoziției, a îndemnat populația să iasă în stradă și a cerut forțelor de securitate să se alăture „națiunii” pentru a asigura o tranziție stabilă și sigură, avertizând că, în caz contrar, „se vor scufunda odată cu nava lui Khamenei și regimul său în destrămare”. Axios precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, fiind vorba despre o știre în desfășurare. [...]
China ar fi livrat Iranului drone de atac și discută vânzarea unor rachete antinavă supersonice , potrivit unei investigații publicate de Middle East Eye , care citează oficiali arabi și o sursă din serviciile de informații regionale. Informațiile apar într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu. Publicația susține că Beijingul a trecut de la furnizarea de sisteme defensive către transferul de armament ofensiv, inclusiv drone kamikaze. Anterior, presa relatase că Iranul a primit baterii de rachete sol-aer chineze după conflictul scurt cu Israelul din 2025. Separat, Reuters a relatat că Teheranul este aproape de finalizarea unui acord pentru achiziția rachetelor antinavă CM-302 , cu o rază de aproximativ 290 de kilometri, concepute pentru a zbura la altitudine joasă și viteză mare pentru a evita sistemele de apărare navală. Potrivit sursei, ministrul adjunct iranian al apărării, Massoud Oraei, ar fi fost în China în faza finală a negocierilor. Nu există confirmări independente privind eventuale livrări de rachete hipersonice, iar Ministerul chinez de Externe a declarat că nu are informații despre negocierile privind CM-302. Contextul este marcat de o mobilizare militară americană amplă în regiune. Potrivit relatărilor din presa americană, Washingtonul a desfășurat două grupuri de portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford , precum și zeci de avioane de luptă și aeronave de realimentare. Președintele Donald Trump a avertizat recent Iranul că are la dispoziție câteva zile pentru a ajunge la un acord nuclear, în caz contrar riscând o acțiune militară. Date citate de Middle East Eye indică faptul că aproape 90% din exporturile de petrol iranian ar merge către China, iar achizițiile chineze de țiței iranian ar fi ajuns la zeci de miliarde de dolari în 2024, consolidând legătura economică dintre cele două state. Posibila intensificare a cooperării militare chino-iraniene ar putea amplifica rivalitatea strategică dintre Beijing și Washington într-o regiune dominată tradițional de influența americană. [...]
Donald Trump afirmă că o intervenție militară împotriva Iranului rămâne o opțiune , deși spune că nu a luat o decizie finală, potrivit unei relatări publicate de The Guardian . Declarațiile vin după încheierea fără rezultat clar a noii runde de negocieri privind programul nuclear iranian. Președintele american a acuzat Teheranul că nu negociază „cu bună credință” și a reiterat că Iranul nu poate deține arme nucleare. Întrebat dacă eventuale lovituri ar putea duce la schimbarea regimului, Trump a răspuns că „nimeni nu știe”, dar a lăsat deschisă posibilitatea folosirii forței. În paralel, Statele Unite au autorizat plecarea personalului neesențial și a familiilor acestora din Israel , iar Departamentul de Stat le-a recomandat cetățenilor americani să ia în calcul părăsirea țării cât timp există zboruri comerciale disponibile. SUA au mobilizat două grupuri navale cu portavioane în regiune, pregătite pentru o eventuală operațiune. Pe de altă parte, ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi , mediator în negocieri, a declarat că un acord este „la îndemână”. Potrivit acestuia, Iranul ar fi dispus să nu producă material nuclear destinat unei bombe, să reducă nivelul de îmbogățire a uraniului și să permită acces deplin inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Diferențele rămân însă semnificative. Iranul refuză să exporte stocul de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit și insistă asupra dreptului de a continua îmbogățirea pe teritoriul său. Agenția ONU a transmis că nu cunoaște locația exactă a acestui stoc și a cerut acces imediat la instalații. Secretarul de stat Marco Rubio urmează să viziteze Israelul la începutul săptămânii viitoare, în timp ce vicepreședintele JD Vance a declarat că SUA ar putea recurge la lovituri limitate fără a intra într-un conflict de durată . Următoarea rundă tehnică de negocieri este programată la Viena, la sediul agenției nucleare a ONU. [...]
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat cu rachete și drone , potrivit unei analize publicate de Al Jazeera , care cartografiază loviturile și contraatacurile din 28 februarie 2026. Explozii au fost raportate în Teheran și în mai multe orașe iraniene, în timp ce Iranul a vizat Israelul și baze americane din Orientul Mijlociu. Ținte în Iran Primele explozii au fost semnalate în jurul orei 06:27 GMT (08:27 ora României) la Teheran. Presa iraniană a relatat lovituri asupra unor instituții-cheie, între care Ministerul Informațiilor, Ministerul Apărării, Organizația pentru Energie Atomică a Iranului și complexul militar Parchin. Au fost raportate atacuri și în Minab, Isfahan, Kermanshah, Qom, Tabriz, Ilam, Karaj, Zanjan, Urmia, Bushehr, Damavand și Shiraz. În Minab, presa de stat a anunțat zeci de morți după un atac asupra unei școli de fete. Autoritățile iraniene au recomandat populației să părăsească Teheranul, invocând riscul escaladării. Isfahan este considerat un nod esențial pentru programul balistic iranian, găzduind facilități de producție și cercetare. Evaluarea completă a pagubelor și victimelor este în curs. Riposta Iranului Teheranul a lansat valuri de rachete și drone către Israel și către baze americane din Golf. Israelul a declarat „stare specială de urgență”, cu alerte aeriene în zona Tel Aviv și Haifa. Un imobil din nordul Israelului a fost avariat după interceptări; un bărbat a fost rănit ușor de schije. Au fost raportate interceptări și explozii în Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită, Iordania și Irak. În Bahrain ar fi fost vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, iar în Kuweit baza aeriană Ali al-Salem. Majoritatea proiectilelor ar fi fost interceptate de sistemele de apărare. Prezența militară americană Conform datelor citate de Al Jazeera, SUA operează baze permanente în Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și mențin în regiune circa 40.000–50.000 de militari. În paralel, Washingtonul a concentrat două grupuri de lovire cu portavion – USS Abraham Lincoln în Marea Arabiei și USS Gerald R. Ford în largul Israelului – susținute de peste 150 de aeronave și zeci de nave. Capacități și riscuri Iranul dispune de unul dintre cele mai ample arsenale de rachete balistice din regiune, cu viteze care pot depăși Mach 5, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării antiaeriene. Israelul își bazează apărarea pe sistemele Iron Dome, David’s Sling și Arrow, completate de baterii americane THAAD. Harta interactivă publicată de Al Jazeera arată amploarea loviturilor și subliniază riscul extinderii conflictului la nivel regional, pe fondul unei escaladări rapide și al implicării directe a mai multor state. [...]
Rebelii houthi din Yemen reiau atacurile în Marea Roșie după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit informațiilor publicate de Associated Press și preluate de presa internațională. Doi oficiali houthi au declarat că gruparea susținută de Teheran a decis să reînceapă atacurile cu rachete și drone asupra rutelor maritime din Marea Roșie și asupra Israelului, primul atac putând avea loc chiar în noaptea de 28 februarie 2026, deși conducerea mișcării nu a făcut încă un anunț oficial. Decizia marchează prăbușirea armistițiului încheiat în mai 2025 între houthi și administrația Trump, acord mediat de Oman, prin care rebelii suspendaseră atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, iar SUA își opriseră bombardamentele din Yemen. Totodată, houthi încetaseră să mai vizeze Israelul după armistițiul din octombrie 2025 care redusese luptele din Gaza. Reluarea ostilităților vine la câteva ore după ce Washingtonul și Ierusalimul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, într-o operațiune denumită de Israel „Leul Răcnitor”, iar de Pentagon „Furie Epică”. Explozii au fost raportate în Teheran și Isfahan, iar președintele Donald Trump a anunțat începutul „operațiunilor majore de luptă” împotriva Iranului. Impact posibil asupra transportului maritim: Peste 100 de nave comerciale au fost atacate de houthi din 2023; Aproximativ 12% din traficul maritim global trece prin Canalul Suez; În iulie 2025, cargoul Magic Seas a fost scufundat, trei membri ai echipajului murind. O nouă campanie militară în Marea Roșie ar putea afecta unul dintre cele mai importante coridoare comerciale ale lumii, într-un moment în care conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite riscă să se extindă regional. Houthi avertizaseră încă din ianuarie că vor reintra în conflict dacă Washingtonul va sprijini atacuri asupra Iranului, iar evoluțiile din 28 februarie 2026 par să confirme această amenințare. [...]
Iranul a atacat baze americane din statele arabe din Golf în replică la ofensiva lansată de SUA și Israel asupra teritoriului iranian, potrivit Al Jazeera . Teheranul a confirmat sâmbătă, 28 februarie 2026, lovituri asupra unor ținte din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite, toate state care găzduiesc facilități militare americane, amplificând riscul unui conflict regional de amploare. Gărzile Revoluționare Iraniene au transmis că „toate țintele militare americane și israeliene din Orientul Mijlociu” au fost vizate de rachete iraniene și au avertizat că operațiunea va continua „până la înfrângerea decisivă a inamicului”. Oficialii iranieni au declarat că toate activele SUA din regiune sunt considerate ținte legitime. În Emiratele Arabe Unite , agenția de presă de stat a anunțat moartea unei persoane la Abu Dhabi , după interceptarea mai multor rachete lansate din Iran. În Bahrain, un atac cu rachetă a vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, autoritățile calificând incidentul drept o „încălcare flagrantă a suveranității”. Explozii au fost raportate și în Kuweit, unde se află comandamentul central al armatei americane. În Qatar, Ministerul Apărării a susținut că toate rachetele au fost interceptate înainte de a atinge teritoriul țării, conform planurilor de securitate aprobate. Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite și-au închis spațiile aeriene . Singurul stat din Consiliul de Cooperare al Golfului care nu a fost vizat până acum este Oman. Situația este cu atât mai tensionată cu cât Oman jucase recent rol de mediator între Iran și Statele Unite, iar ministrul său de externe, Badr bin Hamad al-Busaidi, declara cu doar câteva ore înainte de atacurile americano-israeliene că pacea este „la îndemână”, în contextul unui acord privind neacumularea de uraniu îmbogățit de către Iran. După schimbul de lovituri, aceste discuții sunt considerate compromise. Escaladarea rapidă a violențelor transformă regiunea Golfului într-un potențial teatru de război extins, cu implicații directe pentru securitatea energetică și stabilitatea globală. [...]
