Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile și gesturile lui Donald Trump la G7 au pus din nou în prim-plan riscul de impredictibilitate în coordonarea deciziilor comune, într-un moment în care liderii celor mai dezvoltate economii discută despre sancțiuni și sprijin militar pentru Ucraina, potrivit Antena 3.
La summitul G7 din Franța, Trump le-a spus celorlalți lideri, după ce a ajuns ultimul la masă: „Eu sunt șeful”, remarcă ce a stârnit râsete, relatează AFP, citată de Agerpres. Președintele american i-a strâns din mers mâna lui Emmanuel Macron și s-a oprit pentru scurt timp în capul mesei înainte să se așeze.
În același cadru, Trump s-a plâns că este prea cald în sală, notează materialul, într-un episod care a completat seria de momente informale din jurul reuniunii.
Dincolo de episodul de la masă, AFP apreciază că, de la sosirea la Evian, Trump a avut o atitudine „mai degrabă conciliantă”. Publicația amintește că liderul de la Casa Albă nu agreează, în general, reuniunile multilaterale și comunicatele comune, însă de această dată a semnat inclusiv un text privind Ucraina adoptat de participanți și, ulterior, nu l-a contrazis, cum s-a întâmplat în Canada, în timpul primului său mandat.
Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, SUA și Regatul Unit s-au angajat la summit să crească „presiunile asupra economiei de război a Rusiei”, prin sancțiuni care să vizeze în special exporturile de energie din Rusia. Totodată, au convenit să furnizeze Ucrainei mai multe capacități de apărare antiaeriană, sisteme de interceptare și arme cu rază lungă de acțiune.
Declarația comună salută și acordul dintre SUA și Iran, „obținut sub conducerea fermă a președintelui Donald Trump”, o formulare despre care AFP notează că ar fi fost pe placul acestuia.
Trump a acceptat, de asemenea, să își prelungească vizita în Franța pentru a participa, miercuri seara, ca oaspete al lui Macron, la un dineu la Versailles.
Recomandate
G7 promite să înăsprească sancțiunile pe petrol și gaze rusești, ceea ce poate afecta fluxurile energetice și costurile. La summitul de la Évian-les-Bains, liderii G7 – inclusiv președintele american Donald Trump – au semnat o declarație comună prin care își asumă intensificarea sprijinului militar pentru Ucraina și creșterea presiunii economice asupra Rusiei, potrivit Digi24 . În document, liderii afirmă că sunt „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și că se angajează să „crească presiunea asupra economiei de război rusești”, inclusiv prin întărirea sancțiunilor, „pe cele asupra sectoarelor petrolului și gazelor”. Ce înseamnă, practic, angajamentul G7 Declarația include promisiunea de a crește livrările către Ucraina de: capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare; capabilități cu rază lungă de acțiune. De asemenea, liderii spun că vor lua în considerare extinderea către Ucraina a beneficiului licențelor pentru a permite o creștere a producției militare ucrainene. Legătura cu Ormuz și de ce apare Trump în declarație Documentul îl menționează pe Donald Trump de trei ori și leagă posibilitatea unor măsuri economice suplimentare împotriva Rusiei de acordul dintre SUA și Iran privind încetarea ostilităților, notează Politico (citat de Digi24). În declarație se arată că, odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz , ar fi „momentul potrivit” pentru pași economici suplimentari. Separat, în contextul summitului, Trump a sugerat că este gata să reinstaureze sancțiunile asupra petrolului rusesc , sancțiuni pe care Washingtonul le suspendase anterior până la mijlocul lunii iunie. Energie și securitatea rutelor comerciale: misiune navală și alternative de aprovizionare Declarația salută acordul SUA–Iran și susține o misiune internațională condusă de Regatul Unit și Franța pentru protejarea navelor și facilitarea comerțului în Strâmtoarea Ormuz. Liderii cer și o rută alternativă de aprovizionare cu energie și menționează „potențialul Canadei” de a furniza capacități suplimentare semnificative piețelor globale în următorii ani. Ce urmează la summit Pe lângă declarația geopolitică, liderii reuniți la Évian au convenit asupra unor declarații tematice (parteneriate globale, combaterea cancerului, coordonarea răspunsului la Ebola, lupta împotriva traficului de droguri și a introducerii ilegale de migranți). Pentru miercuri, este așteptată adoptarea unor declarații privind mineralele critice și protecția copiilor online. [...]
Donald Trump a respins public ideea unui fond american de 300 de miliarde de dolari pentru Iran , spunând că SUA „nu investesc” și „nu au un fond”, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile, făcute în marja summitului G7 , vin pe fondul discuțiilor despre un memorandum de înțelegere (MoU) cu Teheranul și au rolul de a tăia speculațiile privind o eventuală finanțare masivă care ar schimba miza economică a acordului. Trump a afirmat că informația despre un fond de 300 de miliarde de dolari este „o poveste falsă” și a insistat că Washingtonul nu pune „nici 10 cenți”. El a adăugat că nu le-a cerut nici statelor din Golf să investească în Iran, subliniind că „oamenii pot decide să facă asta”, dar ar fi o decizie a lor. MoU cu Iranul: condiția nucleară și amenințarea revenirii la bombardamente În același context, Trump a prezentat MoU drept „un lucru grozav” în primul rând pentru că, susține el, ar garanta că Iranul „nu va avea niciodată o armă nucleară”. A avertizat că, dacă Iranul ar obține o astfel de armă, „se va dezlănțui iadul” asupra sa. Totodată, Trump a spus că MoU nu este final și că SUA ar putea relua o campanie de bombardamente dacă nu îi va „plăcea” cum se comportă Iranul, formulând explicit posibilitatea revenirii la lovituri militare. „Nu m-a interesat niciodată” schimbarea de regim și comparația cu acordul din 2015 Trump a declarat că nu a fost preocupat de schimbarea regimului de la Teheran, argumentând că „schimbările de regim” „nu funcționează”. El a descris interlocutorii actuali drept „raționali” și „mai puțin radicalizați” decât grupuri anterioare. În paralel, a comparat MoU-ul aflat în lucru cu acordul nuclear din 2015 (JCPOA), criticându-l pe fostul președinte Barack Obama și susținând că acesta ar fi oferit Iranului 1,7 miliarde de dolari „în numerar”. Componenta regională: Israel, Hezbollah și rolul Qatarului Trump a afirmat că înțelegerea ar supraviețui chiar dacă Israelul ar lovi în Liban, unde a indicat Hezbollah drept problemă recurentă. El a criticat modul în care Israelul ar acționa împotriva Hezbollah, spunând că nu ar trebui „dărâmat un bloc” de fiecare dată când este căutat „cineva”, din cauza victimelor colaterale. A mai spus că a discutat cu lideri israelieni despre lovituri asupra Beirutului și că „nu i-a plăcut” faptul că armata israeliană ar fi bombardat Beirutul cu câteva ore înainte de semnarea acordului. În același timp, Trump i-a mulțumit emirului Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, pentru sprijinul în negocierea înțelegerii. Reuters a contribuit la relatare, notează publicația. [...]
Ucraina încearcă să accelereze deschiderea următoarelor cinci „clustere” (grupuri tematice) de negocieri de aderare la UE , iar subiectul a fost discutat la nivel înalt, în marja summitului G7, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski s-a întâlnit cu președintele Consiliului European , António Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a trece în revistă pașii următori ai procesului de aderare, inclusiv calendarul pentru deschiderea următoarelor cinci clustere de negociere. Discuțiile au vizat și sprijinul financiar pentru Ucraina, precum și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Negocierile pe clusterul „fundamentals” („fundamente”) au fost deschise luni, acesta fiind un capitol-cheie al procesului de aderare, care acoperă statul de drept, drepturile fundamentale, instituțiile democratice, reforma administrației publice și criteriile economice. Conform informării Administrației Prezidențiale ucrainene citate de publicație, Zelenski a mulțumit UE pentru deschiderea acestui prim cluster pentru Ucraina și Republica Moldova, pe care a descris-o drept un semnal puternic către Rusia. Pachet financiar: Kievul așteaptă prima tranșă „în această lună” O parte separată a discuțiilor a vizat implementarea unui pachet de sprijin financiar și pregătirea primei tranșe. Kievul se așteaptă să primească fondurile în această lună și să le folosească pentru întărirea apărării în fața agresiunii ruse, potrivit aceleiași informări. Sancțiuni: UE discută al 21-lea pachet, cu ținte inclusiv pe energie și criptomonede Zelenski, Costa și von der Leyen au discutat și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, în contextul propunerii UE pentru al 21-lea pachet de sancțiuni. Acesta ar viza sectorul energetic al Rusiei, comerțul, serviciile financiare și rețelele de criptomonede. Pe dimensiunea diplomatică, părțile au convenit că Europa trebuie să fie reprezentată la orice masă de negocieri privind încheierea războiului. Zelenski a mai spus că, atât timp cât Rusia intenționează să continue conflictul, partenerii Ucrainei ar trebui să consolideze apărarea antiaeriană ucraineană și să lucreze la garanții de securitate pentru Kiev. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kacika, a declarat anterior că, după deschiderea primului cluster, celelalte cinci sunt pregătite pentru lucru formal și ar putea fi deschise în următoarele săptămâni. [...]
G7 pregătesc înăsprirea sancțiunilor, inclusiv în energie, și extind livrările de armament către Ucraina , într-o încercare de a crește presiunea asupra Rusiei și de a accelera eforturile pentru încheierea războiului, potrivit Focus . Măsurile vizează explicit „două puncte”: sancțiuni mai dure (cu referire directă la sectorul petrolului și gazelor) și mai multe capacități militare pentru Kiev, inclusiv arme cu rază lungă și apărare antiaeriană. În declarația comună a liderilor G7, adoptată la summitul din Évian (Franța), statele participante spun că vor intensifica sancțiunile și că au convenit să extindă livrările de armament și capabilități de apărare aeriană. Mesajul politic este dublat de o componentă cu potențial economic: accentul pus pe petrol și gaze indică o țintire mai directă a veniturilor energetice ale Rusiei, fără ca textul citat de Focus să detalieze instrumentele concrete sau calendarul. Sprijin extins pentru Kiev, inclusiv pentru iarnă și producție militară Pe lângă arme, G7 promit sprijin suplimentar pentru ca Ucraina să treacă peste iarna următoare. În plus, liderii menționează că vor analiza acordarea de licențe pentru creșterea producției militare, ceea ce ar putea însemna facilitarea unor capacități industriale suplimentare, însă fără detalii despre volume sau termene. G7 justifică extinderea sprijinului prin „noua dinamică” creată în ultimele luni de progresele ucrainene pe front, conform declarației citate. Context: „moment de trezire strategică” și semnale de cooperare SUA–Europa Președintele Franței, Emmanuel Macron , a descris summitul drept un „moment de trezire strategică”, afirmând că SUA, Canada, Japonia și europenii au decis împreună să fie alături de Ucraina, într-un mesaj publicat pe Instagram. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că l-a văzut pe președintele american Donald Trump „foarte cooperativ” și s-a declarat „într-o anumită măsură optimist” că europenii și americanii vor acționa împreună pentru a pune capăt războiului. Merz a numit momentul o „zi a speranței” și a afirmat, despre situația Ucrainei: „Asta poate deschide poate pentru prima dată o șansă la pace.” La discuțiile G7 din Franța au participat liderii SUA, Germaniei, Franței, Marii Britanii, Italiei, Canadei și Japoniei, precum și conducerea UE. Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a fost invitat ca oaspete. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz și relaxarea sancțiunilor ar putea debloca fluxuri comerciale și petroliere dacă proiectul de memorandum SUA–Iran, obținut de CNN , va fi confirmat și transpus într-un acord final. Documentul în 14 puncte descrie termenii unui armistițiu, măsuri pentru reluarea traficului maritim și un cadru de „ușurare financiară” pentru Iran, dar nu a fost publicat oficial, iar Casa Albă susține că textul scurs „nu reflectă” memorandumul real. Potrivit proiectului, memorandumul ar urma să fie semnat formal vineri, în Elveția, iar apoi să deschidă o fereastră de 60 de zile pentru negocierea termenilor finali. Un oficial american a declarat pentru CNN că textul ar reflecta un acord semnat digital duminică de președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Conținutul ar fi fost confirmat și de un diplomat care l-a văzut la summitul G7 din Franța, precum și de alte două surse diplomatice familiarizate cu negocierile. Miza economică: Hormuz, petrolul iranian și un fond de 300 mld. dolari În forma descrisă, proiectul are implicații directe pentru transportul maritim și pentru piața energiei, prin două seturi de măsuri: Ridicarea blocadei navale și reluarea traficului : SUA ar urma să ridice blocada navală și să „restabilească traficul” în maximum 30 de zile la capacitate deplină, proporțional cu volumele de dinainte de război (punctul 4). Iranul ar urma să ia măsuri pentru reluarea circulației navelor comerciale între Golful Persic și Marea Oman, tot în 30 de zile, inclusiv prin „neutralizarea minelor” și eliminarea obstacolelor tehnice (punctul 5). Permisiunea de a vinde petrol și produse petrochimice : Trezoreria SUA ar urma să emită derogări (waivere) pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și servicii conexe (bănci, asigurări, transport) până la ridicarea sancțiunilor (punctul 10). Plan de reabilitare și dezvoltare cu finanțare de cel puțin 300 mld. dolari (aprox. 1.380 mld. lei): SUA și partenerii regionali s-ar angaja să creeze un plan „cuprinzător” pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Iranului, cu mecanism de implementare ce ar urma să fie definit în 60 de zile (punctul 6). Într-un pasaj separat, proiectul notează că Teheranul „ar putea” accesa un fond de dezvoltare de 300 mld. dolari dacă își îndeplinește angajamentele privind programul nuclear în negocierile ulterioare. Sancțiuni și bani blocați: calendarul rămâne de negociat Proiectul prevede un angajament american de a pune capăt, pe un calendar ce ar urma să fie convenit în acordul final, „tuturor tipurilor de sancțiuni” care vizează Iranul, inclusiv cele legate de Consiliul de Securitate al ONU , Consiliul Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) și sancțiunile unilaterale americane, atât „primare”, cât și „secundare” (punctul 7). Separat, textul menționează că, în funcție de progresul negocierilor, fonduri și active iraniene înghețate sau restricționate ar urma să fie eliberate și făcute „pe deplin disponibile”, urmând să fie utilizate conform deciziilor băncii centrale a Iranului (punctul 11). Componenta nucleară: angajament politic, dar fără detalii despre uraniul îmbogățit Un element central al proiectului este reiterarea de către Iran că „nu va produce niciodată arme nucleare” (punctul 8). Totuși, proiectul, așa cum este descris, nu include detalii despre ce se va întâmpla cu uraniul iranian puternic îmbogățit, precizează CNN. Până la un acord final, ambele părți ar urma să mențină „status quo”-ul: Iranul își menține programul nuclear la nivelul actual, iar SUA nu impun sancțiuni noi și nu își întăresc forțele în regiune (punctul 9). Ce urmează și care sunt limitele informației Documentul scurs este prezentat ca un „document politic” de către oficiali americani citați de CNN, care au minimalizat importanța lui și au susținut că nu reflectă angajamente „critice” din canale neoficiale, în special pe viitorul programului nuclear iranian. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar un purtător de cuvânt a spus că textul nu reflectă memorandumul real. Agenția iraniană semi-oficială Tasnim a descris versiunile scurse ca fiind inexacte; Bloomberg a publicat anterior o versiune a proiectului, potrivit CNN. Dacă memorandumul va fi semnat vineri, el ar urma să declanșeze o perioadă de 60 de zile pentru negocierea acordului final, care, conform proiectului, ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU (punctul 14). În acest moment, rămâne neclar cât din formularea proiectului va ajunge în textul final. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
