Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump avertizează Iranul cu „dispariția unei civilizații” înainte de expirarea ultimatumului potrivit Biziday, liderul american a lansat un mesaj dur cu doar 12 ore înainte de termenul-limită privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, sugerând consecințe extreme dacă nu se ajunge la un acord. Declarația, publicată în jurul orei 15:00 (ora României), indică un moment critic în tensiunile dintre SUA și Iran, Trump afirmând că „unul dintre cele mai importante momente din istoria lumii” ar putea avea loc chiar în cursul nopții.
Mesajul său combină amenințarea cu o posibilă schimbare de regim la Teheran, evocând atât un scenariu catastrofal, cât și unul „revoluționar”, în cazul unei conduceri mai puțin radicale. În paralel, escaladarea pare deja în desfășurare.
Potrivit informațiilor citate de presa americană, inclusiv Reuters și CBS News, armata SUA ar fi lovit ținte militare pe insula Kharg, punct strategic de unde pleacă aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Agenția iraniană Mehr a confirmat producerea unor explozii în zonă.
Nu este pentru prima dată când insula este vizată.
Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice globale, iar blocarea ei are implicații directe asupra piețelor internaționale. În acest context, ultimatumul lansat de Washington capătă o miză economică și strategică majoră.
Pe plan politic, discursul lui Trump reflectă o presiune maximă asupra Iranului, dar și o incertitudine privind direcția imediată a conflictului. Deși administrația americană nu a confirmat oficial amploarea operațiunilor militare, semnalele din teren și retorica președintelui indică o posibilă escaladare rapidă.
Rămâne de văzut dacă până la expirarea ultimatumului va exista un acord sau dacă regiunea va intra într-o fază deschisă de conflict, cu efecte globale.
Recomandate
Funeraliile lui Ali Khamenei tensionează și mai mult negocierile de pace SUA–Iran, puse pe pauză pentru o săptămână , în timp ce la Teheran au ieșit în stradă mulțimi estimate la ordinul sutelor de mii, potrivit HotNews . Ceremoniile, începute vineri, se întind pe șase zile, iar înmormântarea este programată joi, la Mashhad, în nord-estul Iranului. Amploarea manifestației de luni este evaluată diferit de publicațiile internaționale citate: BBC și New York Times vorbesc despre „sute de mii”, în timp ce The Guardian estimează „milioane”. Mulțimile s-au adunat încă din primele ore ale zilei, fluturând steaguri și ținând fotografii ale fostului ayatollah. Negocierile, suspendate pe fondul unui armistițiu „fragil” Procesiunea are loc în contextul menținerii unui armistițiu descris drept fragil între SUA și Iran, în timp ce discuțiile pentru un acord de pace permanent continuă. Potrivit președintelui american Donald Trump, negocierile au fost suspendate de vineri, odată cu începerea funeraliilor. Trump a declarat pentru site-ul Axios că iranienii „implorau să se ajungă la un acord”, dar că ambele părți au decis o pauză de o săptămână până la finalizarea ceremoniilor. Iranul nu a comentat oficial suspendarea negocierilor, conform informațiilor din articol. O ceremonie cu miză politică și mesaje de răzbunare BBC, citat de HotNews , descrie evenimentele din Teheran ca fiind „atent coregrafiate și extrem de politice”, nu doar o înmormântare. În mulțime au fost vizibile steaguri roșii – simbol al răzbunării – și afișe cu mesaje amenințătoare la adresa președintelui SUA. Totodată, articolul notează că furia provocată de asasinarea ayatollahului alimentează și tensiuni în interiorul conducerii iraniene, unii lideri radicali condamnând negocierile cu echipa lui Trump. Procesiunea a trecut și prin zone lovite în războiul început la finalul lunii februarie; unul dintre locurile grav avariate menționate este Universitatea Tehnică Sharif, o instituție academică de prestigiu din Iran. Televiziunea publică IRIB, citând un oficial implicat în organizare, estimează că întregul cortegiu de luni ar urma să dureze între 10 și 12 ore. Absența lui Mojtaba Khamenei , interpretată ca măsură de securitate Un element urmărit atent este absența de la ceremonii a lui Mojtaba Khamenei, descris în articol drept al treilea lider suprem al Iranului și fiul lui Ali Khamenei. Presa iraniană susține că acesta ar fi fost rănit în același atac în care a murit tatăl său, pe 28 februarie, în prima zi a războiului, când SUA și Israelul au atacat Iranul. Absența sa este interpretată prin motive de securitate, în lipsa unei explicații oficiale. Până acum, singurele sale declarații după preluarea funcției la începutul lunii martie ar fi fost comunicate scrise publicate în mass-media iraniană, fără apariții publice. [...]
Eliminarea SUA după 4–1 cu Belgia taie brusc parcursul gazdelor la Cupa Mondială , un rezultat care închide rapid un turneu cu miză majoră pentru audiențe și venituri locale din bilete, turism și consum, într-un moment în care așteptările publicului erau ridicate. Potrivit Al Jazeera , Belgia a învins categoric Statele Unite cu 4–1 și a eliminat naționala țării gazdă din Cupa Mondială. În material se arată că fanii prezenți au rămas „uimiți” în fața deznodământului, după ce visul echipei SUA s-a încheiat abrupt. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre marcatori, fazele cheie sau etapa exactă a competiției în care a avut loc meciul. Partida a fost publicată de Al Jazeera la 7 iulie 2026, în format NewsFeed. [...]
Kremlinul indică o nouă discuție Putin–Trump în jurul summitului NATO, cu potențial de a influența negocierile privind Ucraina , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Moscova susține că cei doi lideri au convenit, într-o convorbire telefonică din weekend, să reia dialogul „în viitorul apropiat”, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, în timpul sau după summitul NATO. Contextul imediat este agenda lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia , unde, potrivit unui oficial american de rang înalt citat în material, președintele SUA plănuiește să se întâlnească miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul declarat al întâlnirii este un nou efort de a pune capăt războiului din Ucraina, iar același oficial a spus că Trump „probabil” va discuta cu Vladimir Putin după întrevederea cu Zelenski. Întrebat despre posibilitatea unui nou apel după întâlnirea Trump–Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat că există o înțelegere pentru continuarea discuțiilor. „Da, într-adevăr, președintele Putin și președintele Trump au convenit că discuțiile lor vor continua în viitorul apropiat.” Ce semnal transmite Kremlinul și de ce contează Mesajul Moscovei vine într-un moment în care summitul NATO poate seta așteptări politice și de securitate pentru perioada următoare, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. O discuție Putin–Trump „în timpul sau după” summit ar putea deveni un canal de negociere sau de testare a pozițiilor, însă materialul nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale condiții discutate. Peskov a mai susținut că Trump ar fi avut o poziție „destul de coerentă” față de conflict și a respins ideea că și-ar schimba pozițiile „în funcție de cum bate vântul”, adăugând că liderul american ar fi „deschis să asculte” informațiile transmise de Putin. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a Kremlinului și nu sunt însoțite de confirmări independente în textul sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este întâlnirea anunțată între Trump și Zelenski, miercuri, în Turcia, în marja summitului NATO. Ulterior, rămâne de văzut dacă va avea loc și convorbirea Trump–Putin indicată de Kremlin și în ce format, respectiv dacă va fi confirmată public de partea americană. [...]
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
Netanyahu încearcă să blocheze o posibilă vânzare de F-35 către Turcia , într-un demers care poate complica discuțiile de securitate din interiorul NATO înaintea summitului de la Ankara, potrivit Agerpres . Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni, într-un interviu pentru Fox News, că a îndemnat Statele Unite să nu vândă avioane de luptă F-35 Turciei. În același context, Agerpres notează că președintele american Donald Trump este așteptat în Turcia pentru un summit al NATO . Informația este relatată de AFP, citată de Agerpres. Articolul integral al agenției este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile suplimentare despre argumentele invocate de Netanyahu sau despre stadiul eventualelor discuții SUA–Turcia privind F-35 nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
