Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Marco Rubio în Islanda și Grecia indică o accelerare a agendei de securitate a SUA în Arctica și pe flancul sudic al NATO, cu implicații directe pentru cooperarea economică și energetică în regiune, potrivit Economica.
La Reykjavik, Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali „pentru a discuta despre cooperarea în domeniile economiei şi securităţi”, conform unui comunicat citat în material. Deplasarea vine pe fondul creșterii tensiunilor în Arctica, context în care Islanda – stat fără armată – rămâne dependentă în mare măsură de SUA și de NATO pentru securitate.
Potrivit Agerpres, vizita are loc la câteva zile după acordul de securitate privind Groenlanda, semnat săptămâna trecută la New York, care a pus capăt unei dispute ce a afectat relațiile cu Uniunea Europeană. În cadrul acordului, Washingtonul intenționează să instaleze două noi baze militare, consolidând integrarea teritoriului autonom danez în zona de influență a SUA, după amenințările anterioare cu anexarea formulate de președintele Donald Trump.
Materialul amintește și un episod recent de tensiune diplomatică: la începutul lunii septembrie, președintele american a stârnit o polemică după publicarea unei „hărți” care acoperea cu steagul SUA America de Nord, Mexicul, Caraibele, Groenlanda și Islanda. Islanda a reacționat prin convocarea ambasadorului american la Reykjavik, pentru a transmite că imaginea a fost „total inadecvată”.
Vizita are loc și după referendumul de la sfârșitul lunii august, în care islandezii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, înghețate din 2013: 52,8% împotrivă și 47,2% pentru. În acest context, importanța strategică a Islandei crește, pe fondul presiunilor geopolitice din Arctica.
Ultima vizită a unui secretar de stat american în Islanda a avut loc în 2021.
După Islanda, Rubio se va deplasa la Atena pentru un „dialog strategic” axat, între altele, pe securitatea regională și energetică. Ultima etapă a deplasării este o scurtă escală la Lisabona.
Recomandate
Vladimir Putin a ridicat miza nucleară în jurul Kaliningrad ului , avertizând Occidentul să nu „escaladeze” tensiunile prin „amenințarea” exclavei, pe fondul exercițiilor NATO din zonă, potrivit Biziday . Într-o intervenție la Clubul de Discuții „Valdai”, președintele rus a spus că „logica escaladării și a măsurilor de represalii tot mai dure ar putea duce la un punct critic fără întoarcere”. Revenind la Kaliningrad, Putin a afirmat că, în cazul unui „atac direct” asupra Federației Ruse – „în acest caz ne referim la Kaliningrad și poate și la alte teritorii” – „problema folosirii tuturor armelor aflate la dispoziția țării noastre va apărea inevitabil și imediat pe ordinea de zi”. Mesajul către NATO: descurajare și „avantaj competitiv” nuclear Putin a susținut din nou că Rusia nu intenționează să atace vreo țară europeană și că își dorește relații pașnice, dar a insistat asupra raportului de forțe cu NATO, despre care a spus că ar fi „un adversar de două ori mai mare”. În declarațiile citate de Reuters , liderul rus a invocat explicit componenta nucleară, menționând că Franța și Marea Britanie sunt puteri nucleare, însă a adăugat că „nimeni altcineva nu deține genul de arme pe care le are Rusia astăzi”, numindu-le „avantajul nostru competitiv”. Context: exerciții NATO lângă Kaliningrad și schimb de mesaje diplomatice Putin a atras atenția asupra capacității armelor nucleare de a provoca „daune catastrofale planetei” și a spus că nu există certitudinea că acestea nu vor fi folosite, cerând evitarea unui astfel de scenariu. În același timp, Biziday notează că Rusia a avertizat NATO și printr-o notă diplomatică, iar Alianța a răspuns invocând caracterul defensiv și subliniind că amenințările nucleare nu contribuie la reducerea tensiunilor. NATO a desfășurat recent exerciții militare în apropiere de Kaliningrad, menite să consolideze capacitatea de descurajare. Separat, Putin a reiterat că sprijinul occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus reprezintă o amenințare, dar a spus că armata rusă nu intenționează „în viitorul apropiat” să atace fabricile europene care produc armament pentru Ucraina. Totodată, a declarat că este dispus să participe la o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Donald Trump, fără a oferi detalii despre un calendar. [...]
Blocada navală a SUA și prăbușirea rialului reduc rapid marja de manevră a Iranului , iar semnalele recente sugerează că Teheranul intră într-o fază de negociere din poziție tot mai slabă, potrivit unei analize preluate de Digi24 din Newsweek . Miza imediată ține de fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și de capacitatea regimului de a-și finanța economia și efortul militar. Presiunea pe petrol: Ormuz nu mai e pârghia de la începutul războiului Unul dintre principalele atuuri ale Iranului – controlul asupra traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz – „a slăbit considerabil”, pe fondul reluării parțiale a tranzitului sub protecția Statelor Unite. În septembrie, exportul de țiței din Golful Persic a atins un nivel record pentru perioada războiului, potrivit datelor Kpler, apropiat de cel de dinainte de 28 februarie. Deși armata iraniană mai atacă petroliere, frecvența a scăzut față de începutul conflictului, conform UK Maritime Trade Operations. Televiziunea de stat iraniană ar fi recunoscut că prin Ormuz sunt transportate cel puțin 7 milioane de barili de țiței pe zi. Negocierile: Teheranul oferă concesii, Washingtonul cere mai mult Pe acest fond, Iranul pare mai dispus să intre la negocieri, în pofida retoricii agresive a ministrului de externe. Cea mai recentă ofertă menționată în analiză: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz în cel mult șapte zile, în schimbul ridicării blocadei americane, renunțării la sancțiuni și deblocării fondurilor înghețate, printre altele. Donald Trump a refuzat propunerea și a spus că ia în calcul noi bombardamente, ceea ce, în lectura Newsweek, crește presiunea pentru concesii suplimentare. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a avansat inclusiv ideea diluării uraniului îmbogățit, afirmând că: „Nu este mare lucru.” Șocul economic: rial la minim, costuri în creștere și risc de proteste Analiza indică deteriorarea accelerată a situației economice interne. Rialul a atins un nou minim: un dolar ar valora 2,5 milioane de riali. Cum multe bunuri – de la alimente la medicamente – sunt raportate la dolar, prețurile cresc de la o săptămână la alta, iar populația resimte direct scumpirile și pierderea locurilor de muncă din sectorul privat. În paralel, blocada navală a porturilor iraniene impusă de SUA ar fi oprit aproape complet exporturile de țiței ale Teheranului din mijlocul lunii iulie, potrivit Vortexa. Prelungirea crizei crește riscul unei noi runde de demonstrații, după episoadele de la începutul anului, când regimul „a ucis mii de protestatari”, conform textului. Semnal politic către SUA: apelul către alegători, interpretat ca vulnerabilitate Un element tratat ca „gest de disperare” este scrisoarea deschisă a Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) către americani, în care își revendică victoria, dar le cere alegătorilor să voteze împotriva lui Trump. Publicată cu cinci săptămâni înainte de alegerile pentru Congres, scrisoarea susține că: „Acum este momentul, când sistemul politic american este în punctul cel mai slab.” În interpretarea Newsweek, adevărata țintă ar fi noul Congres, care ar putea bloca eforturile lui Trump – o posibilă „ultimă speranță realistă” a Teheranului pentru un acord mai convenabil. Capacitatea militară și logistica: fabrici avariate și blocadă greu de spart Pe partea operațională, analiza notează că peste 80% din fabricile unde Iranul își produce rachetele și motoarele de rachetă ar fi fost avariate sau distruse, potrivit evaluărilor americane. Iranul ar mai putea fabrica arme din piese depozitate, dar ar depinde de componente și lanțuri de aprovizionare afectate de război și de blocada strictă. În plus, Teheranul nu ar fi reușit să spargă blocada: rachete balistice lansate asupra unui portavion și a unui distrugător american nu ar fi lovit țintele, iar Washingtonul ar fi distrus sau defectat 10 petroliere iraniene într-o singură săptămână. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este citat afirmând că Iranul nu mai are forțe navale sau aeriene. Ce contează economic și ce urmează Din perspectiva pieței energetice și a riscurilor comerciale, mesajul central este că Iranul își pierde treptat pârghiile – Ormuz, exporturile proprii de țiței și capacitatea de a susține costurile interne – în timp ce blocada și deprecierea monedei împing regimul spre concesii. Totuși, analiza avertizează că regimul ar putea supraviețui, iar Iranul încă poate produce pagube și poate conta pe sprijinul Rusiei pentru reluarea producției de rachete; în același timp, rezervele de interceptoare ale forțelor americane ar rămâne „destul de scăzute”. În lectura Newsweek, conflictul se îndreaptă spre un punct în care una dintre părți rămâne fără „ași în mânecă”, iar Iranul ar fi ajuns să ofere deja „ultima armă” la schimb, în încercarea de a obține o ieșire negociată. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
Israelul a cerut suspendarea zborurilor Flydubai –Tel Aviv după incidentul violent din avion , iar autoritățile și companiile aeriene au început să reorganizeze rapid rutele și capacitatea de transport în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc la bordul unui zbor Flydubai de la Dubai la Tel Aviv, unde un bărbat l-a înjunghiat pe pilot și ar fi încercat să preia controlul aeronavei. La aproximativ două ore de la decolare, avionul a pierdut peste 5.200 de metri altitudine în mai puțin de două minute, înainte ca pasagerii și echipajul să-l imobilizeze pe atacator și să recâștige controlul, aterizând de urgență în Arabia Saudită. Ce spune Netanyahu și ce indică anchetele Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că anchetele ar arăta că atacatorul a fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste” și că este „foarte probabil” să fi intenționat prăbușirea avionului. Netanyahu a spus că atacatorul, pe care l-a descris drept cetățean omanez, ar fi strigat către echipaj „Ucideți-mă, ucideți-mă”, pe care premierul israelian a interpretat-o drept un indiciu de comportament suicidar. Întrebat dacă există indicii privind implicarea Iranului, Netanyahu a răspuns că este „prea devreme” pentru o concluzie. Separat, o sursă din serviciile de securitate israeliene a declarat pentru serviciul în limba arabă al BBC că o anchetă israeliană preliminară sugerează că presupusul atacator intenționa să prăbușească avionul. Potrivit aceleiași relatări, ancheta ar fi fost condusă de Mossad, iar pasagerii ar fi fost interogați după sosirea lor la Tel Aviv. Jurisdicție și anchete: Arabia Saudită, EAU, Israel Atacatorul a fost arestat în Arabia Saudită și, potrivit declarațiilor lui Netanyahu, ar urma să fie transferat în Emiratele Arabe Unite (EAU). În paralel, agenția oficială de presă a EAU a anunțat deschiderea unor anchete pentru a stabili „dacă incidentul a avut legătură cu vreo activitate sau scop terorist”. Deși copilotul este interogat în Arabia Saudită, oficiali din EAU susțin că au jurisdicție asupra incidentului, deoarece aeronava este înmatriculată acolo și zboară sub pavilionul lor. Impact operațional: zboruri suspendate și planuri de „salvare” Flydubai a suspendat zborurile între Dubai și Tel Aviv și desfășoară propria anchetă. Ministerul Transporturilor din Israel a precizat că suspendarea este în conformitate cu o directivă a lui Netanyahu. Pentru a gestiona efectele imediate asupra pasagerilor, companiile aeriene israeliene au pregătit planuri pentru zboruri de repatriere din Dubai, începând de vineri, inclusiv: El Al Israir Arkia Ministerul Transporturilor a mai transmis că a trimis o solicitare urgentă către Etihad pentru a crește numărul zborurilor între Abu Dhabi și Tel Aviv. Ce se știe despre zbor și despre pilotul rănit Zborul FZ1073, cu peste 170 de persoane la bord, a decolat miercuri la 03:05 GMT (07:05, ora României) de pe Aeroportul Internațional din Dubai, cu destinația Aeroportul Ben Gurion. Pierderea bruscă de altitudine a fost semnalată pe Flightradar24, iar ulterior aeronava a transmis un cod de urgență. Avionul a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian iordanian, apoi s-a întors spre Arabia Saudită și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Tabuk. Pilotul înjunghiat, căpitanul Smit Machchhar, cetățean indian, a fost numit „erou” atât de Netanyahu, cât și de premierul indian Narendra Modi. Ambasadorul Indiei în EAU, Deepak Mittal, l-a vizitat la spital, iar Misiunea Indiană a transmis pe rețelele sociale că acesta este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. [...]
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
