Știri
Știri din categoria Externe
SUA retrag preventiv personal din baze-cheie din Orientul Mijlociu pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, iar un oficial israelian susține că Donald Trump ar fi decis o intervenție militară, informează Digi24, citând Reuters.
Potrivit a trei diplomați citați de Reuters, Statele Unite retrag o parte din personal din bazele considerate esențiale în regiune, descriind măsura drept una de precauție, în contextul unor „tensiuni regionale crescute”. Unul dintre diplomați a precizat că este „o schimbare de poziție și nu o evacuare ordonată”.
Mișcarea vine după ce Teheranul a amenințat că va lovi baze americane din țările vecine, în cazul în care Washingtonul ar ataca Iranul. Un înalt oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că Iranul a avertizat statele din regiune în acest sens, după ce Trump a amenințat cu intervenția.
În paralel, un oficial israelian a declarat pentru Reuters că Trump ar fi luat decizia de a interveni militar în Iran, însă amploarea și momentul nu ar fi fost încă stabilite. Separat, un oficial european a spus agenției că un atac american ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, iar un alt oficial european a apreciat că o intervenție „pare probabilă” în acest moment.
Un punct central în acest tablou este baza Al Udeid din Qatar, descrisă drept cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, care găzduiește aproximativ 10.000 de soldați. Ambasada SUA la Doha nu a comentat imediat, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru confirmare sau comentarii.
Contextul are și un precedent recent: anul trecut, cu mai mult de o săptămână înainte ca SUA să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului, o parte din personal și familiile acestora au fost mutate din bazele americane din Orientul Mijlociu. După atacurile americane din iunie, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazei din Qatar, potrivit aceleiași relatări.
Pe plan diplomatic, Arabia Saudită ar fi transmis Teheranului că nu va permite folosirea teritoriului și a spațiului său aerian pentru eventuale atacuri împotriva Iranului, au declarat pentru AFP două surse apropiate conducerii de la Riad.
În același timp, Turcia ar fi în contact cu oficiali iranieni și americani pentru o posibilă revenire la negocieri, însă o sursă diplomatică regională citată de CNN a avertizat că s-ar putea să fie „prea târziu”. Ministrul turc de externe Hakan Fidan i-ar fi cerut omologului iranian ca tensiunile să fie rezolvate prin negocieri, potrivit agenției Anadolu.
Echipa Consiliului de Securitate Națională a lui Trump s-a reunit pentru a pregăti opțiuni privind Iranul, a relatat Washington Post, citând o sursă familiarizată cu dosarul. În discuție ar fi fost atât opțiuni militare, cât și alternative precum sancțiuni economice, atacuri cibernetice sau sprijin mai clar pentru mișcările de protest.
Elementele-cheie menționate în relatare includ:
Separat, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că își continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare privind evoluțiile de securitate din Iran, după o ședință convocată de Oana Țoiu, la care au participat ambasadoarea României în Iran și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului , potrivit Reuters . Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar. Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale. Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”. Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară. Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile. Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul. Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz. [...]
Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]
Israelul afirmă că are pregătite planuri pentru cel puțin încă trei săptămâni de război împotriva Iranului , în timp ce atacurile aeriene continuă, iar conflictul dintre SUA, Israel și Iran intră în a treia săptămână fără perspective clare de încheiere. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters , care descrie escaladarea conflictului și efectele asupra piețelor energetice. Potrivit armatei israeliene, există planuri operaționale detaliate pentru următoarele trei săptămâni , dar și scenarii suplimentare pentru o perioadă mai lungă. Autoritățile israeliene susțin că obiectivul este slăbirea capacităților militare ale Iranului, inclusiv infrastructura de rachete balistice și instalațiile nucleare. Atacuri intense și mobilizare militară Israelul a mobilizat peste 110.000 de rezerviști , iar armata spune că are încă mii de ținte militare în Iran. În noaptea precedentă, atacuri aeriene au vizat mai multe orașe, inclusiv: Teheran Shiraz Tabriz Potrivit agenției iraniene Mehr, cel puțin cinci persoane au fost ucise și șapte rănite în urma unor lovituri în provincia Markazi. Au fost raportate pagube inclusiv la clădiri rezidențiale și la o școală. Iranul răspunde cu atacuri în regiune În paralel, Iranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte regionale. Garda Revoluționară a anunțat atacuri asupra unor zone din Tel Aviv , dar și asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu. Drone iraniene au lovit infrastructură energetică din Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație de combustibil din apropierea aeroportului din Dubai, ceea ce a dus la suspendarea temporară a zborurilor . În același timp, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah , după un atac cu dronă asupra unei instalații petroliere. Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată Conflictul a afectat și transportul global de energie. Strâmtoarea Ormuz , prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume , rămâne parțial blocată. Această situație a determinat creșterea prețului petrolului, iar cotația Brent a depășit 104 dolari pe baril , alimentând temeri privind o nouă creștere a inflației globale. Presiuni din partea SUA Președintele american Donald Trump a cerut formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea strâmtorii , avertizând că NATO ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu sprijină Washingtonul. Totuși, unele state au refuzat implicarea militară directă. Japonia a declarat că nu are planuri să trimită nave în zonă, iar Australia a anunțat că va contribui doar cu avioane de supraveghere și sisteme de apărare pentru Emiratele Arabe Unite. În acest context, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute consolidarea unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, deși extinderea acesteia la Strâmtoarea Ormuz nu este deocamdată decisă. [...]
Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
