Știri
Știri din categoria Externe
SUA retrag preventiv personal din baze-cheie din Orientul Mijlociu pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, iar un oficial israelian susține că Donald Trump ar fi decis o intervenție militară, informează Digi24, citând Reuters.
Potrivit a trei diplomați citați de Reuters, Statele Unite retrag o parte din personal din bazele considerate esențiale în regiune, descriind măsura drept una de precauție, în contextul unor „tensiuni regionale crescute”. Unul dintre diplomați a precizat că este „o schimbare de poziție și nu o evacuare ordonată”.
Mișcarea vine după ce Teheranul a amenințat că va lovi baze americane din țările vecine, în cazul în care Washingtonul ar ataca Iranul. Un înalt oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că Iranul a avertizat statele din regiune în acest sens, după ce Trump a amenințat cu intervenția.
În paralel, un oficial israelian a declarat pentru Reuters că Trump ar fi luat decizia de a interveni militar în Iran, însă amploarea și momentul nu ar fi fost încă stabilite. Separat, un oficial european a spus agenției că un atac american ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, iar un alt oficial european a apreciat că o intervenție „pare probabilă” în acest moment.
Un punct central în acest tablou este baza Al Udeid din Qatar, descrisă drept cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, care găzduiește aproximativ 10.000 de soldați. Ambasada SUA la Doha nu a comentat imediat, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru confirmare sau comentarii.
Contextul are și un precedent recent: anul trecut, cu mai mult de o săptămână înainte ca SUA să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului, o parte din personal și familiile acestora au fost mutate din bazele americane din Orientul Mijlociu. După atacurile americane din iunie, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazei din Qatar, potrivit aceleiași relatări.
Pe plan diplomatic, Arabia Saudită ar fi transmis Teheranului că nu va permite folosirea teritoriului și a spațiului său aerian pentru eventuale atacuri împotriva Iranului, au declarat pentru AFP două surse apropiate conducerii de la Riad.
În același timp, Turcia ar fi în contact cu oficiali iranieni și americani pentru o posibilă revenire la negocieri, însă o sursă diplomatică regională citată de CNN a avertizat că s-ar putea să fie „prea târziu”. Ministrul turc de externe Hakan Fidan i-ar fi cerut omologului iranian ca tensiunile să fie rezolvate prin negocieri, potrivit agenției Anadolu.
Echipa Consiliului de Securitate Națională a lui Trump s-a reunit pentru a pregăti opțiuni privind Iranul, a relatat Washington Post, citând o sursă familiarizată cu dosarul. În discuție ar fi fost atât opțiuni militare, cât și alternative precum sancțiuni economice, atacuri cibernetice sau sprijin mai clar pentru mișcările de protest.
Elementele-cheie menționate în relatare includ:
Separat, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că își continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare privind evoluțiile de securitate din Iran, după o ședință convocată de Oana Țoiu, la care au participat ambasadoarea României în Iran și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Statele Unite iau în calcul să întârzie sau chiar să blocheze instalarea noului ambasador al Franței la Washington , o măsură rară care ar putea amplifica tensiunile bilaterale într-un moment în care cele două țări se află deja în dezacord pe mai multe dosare, potrivit HotNews , care citează informații Reuters. Înainte ca un stat străin să își trimită ambasadorul în SUA, nominalizarea are nevoie de un acord confidențial („consimțământ”) din partea guvernului american. Surse diplomatice citate de Reuters spun că Washingtonul întârzie sau respinge foarte rar astfel de numiri, iar tensiunile sunt, de regulă, gestionate discret, înainte de o decizie formală. Ce a declanșat blocajul Președintele Emmanuel Macron a făcut demersurile pentru a-l numi ambasador în SUA pe Aurélien Lechevallier , fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de externe Jean-Noël Barrot. Parisul spera ca instalarea să fie finalizată până în septembrie, potrivit uneia dintre surse. Procedura s-ar fi complicat după o postare pe X a misiunii diplomatice franceze la ONU, care a criticat SUA pentru un vot în care s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord și altor state împotriva prelungirii mandatului lui Volker Türk , înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu încă patru ani. Misiunea franceză a scris, între altele: „SUA obișnuia să fie un far al drepturilor omului. Nu mai este.” „Lumea nu o mai ascultă.” Reacția administrației Trump și miza diplomatică Deși sursele spun că nu a fost luată încă o decizie, criticile Franței au provocat iritare în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației conduse de Donald Trump. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat: „Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a francezilor.” Reuters notează că o amânare sau respingere a nominalizării ar fi „extrem de neobișnuită” și ar putea agrava relația dintre doi aliați care s-au confruntat recent pe teme precum taxele vamale sau poziționările legate de războiul din Iran. Tensiunile au fost vizibile și la ONU: delegația americană a părăsit o ședință a Consiliului de Securitate în momentul în care reprezentantul Franței vorbea despre războiul din Ucraina. Ce spune partea franceză Un oficial diplomatic francez a susținut că sprijinul Parisului pentru Volker Türk „nu împiedică un dialog strâns cu Statele Unite” și că diferențele de opinie privind un vot „nu pun sub semnul întrebării” calitatea relației și capacitatea de cooperare. În acest stadiu, potrivit informațiilor citate, rămâne neclar dacă Washingtonul va merge mai departe cu o întârziere formală sau cu un blocaj al instalării ambasadorului, însă simpla luare în calcul a unei astfel de măsuri indică o escaladare neobișnuită pe canalul diplomatic. [...]
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
