Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin, informează Reuters. Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace.

HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent.

În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat.

Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”.

Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației.

Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”.

Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan.

În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului.

Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”.

Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979.

Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore.