Știri
Știri din categoria Externe
Decizia lui Donald Trump de a anula deplasarea emisarilor săi pentru o nouă rundă de discuții indirecte cu Iranul blochează canalul diplomatic și mută presiunea negocierilor spre contacte la distanță, potrivit Știrile Pro TV.
Președintele american a anunțat sâmbătă că Steve Witkoff și Jared Kushner nu mai pleacă în Pakistan, unde ar fi trebuit să participe la a doua rundă de discuții indirecte cu Iranul. Informația este atribuită agenției EFE.
Într-o declarație pentru Fox News, Trump și-a justificat decizia prin faptul că SUA „mențin o poziție de forță” și că deplasările diplomatice lungi, fără garanții de rezultat, sunt inutile. El a spus că iranienii „pot suna la Washington oricând doresc”, dar emisarii săi nu vor mai face un zbor de 18 ore „ca să stea degeaba”.
„Le-am spus oamenilor mei acum puțin timp, când se pregăteau de plecare: «Nu, nu veți lua un zbor de 18 ore ca să mergeți acolo». Avem toate cărțile. Ei (iranienii) ne pot suna oricând doresc, dar voi nu veți mai face călătorii de 18 ore ca să stați degeaba și să vorbiți despre nimic.”
Decizia lui Trump coincide cu plecarea din Islamabad a ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi. Potrivit unor surse diplomatice pakistaneze citate de EFE, Araghchi a părăsit capitala Pakistanului cu destinația Oman, după o zi de întâlniri cu autorități civile și militare pakistaneze.
Știrile Pro TV notează că Araghchi, care anterior negase intenția de a se întâlni față în față cu emisarii de la Washington, a plecat fără să aștepte sosirea delegației americane, a cărei plecare era inițial programată pentru sâmbătă.
AFP, citând Axios, relatează că Trump a susținut că anularea deplasării nu semnifică o reluare a războiului împotriva Iranului. Întrebat dacă decizia înseamnă că va relua războiul, el a răspuns:
„Nu. Nu înseamnă asta. Nu ne-am gândit încă la asta.”
În lipsa altor detalii în material despre un calendar alternativ, rămâne neclar când și în ce format ar urma să fie reluate discuțiile indirecte.
Recomandate
Donald Trump a blocat o rundă de discuții SUA–Iran în Pakistan , invocând lipsa de progres din partea Teheranului, potrivit Digi24 . Decizia mută negocierile într-un format mai puțin angajant, cu potențial de a încetini orice înțelegere și de a prelungi incertitudinea regională. Trump a declarat pentru Axios că a anulat vizita emisarului Steve Witkoff și a lui Jared Kushner la Islamabad „din cauza poziției Iranului” în cadrul negocierilor de pace. În aceeași logică, președintele american a sugerat că discuțiile pot continua la distanță, fără deplasarea delegației. „Nu văd ce interes avem ca ei să facă un zbor de 18 ore în situaţia actuală (a negocierilor). Este (un zbor) prea lung. Ne putem la fel de bine descurca la telefon.” Ce semnal transmite Washingtonul Din informațiile prezentate, anularea deplasării indică o recalibrare tactică: administrația americană păstrează canalul de comunicare deschis, dar reduce miza unei întâlniri față în față, pe fondul nemulțumirii față de poziția iraniană. Trump a mai spus că decizia nu ar semnala o reluare a conflictului cu Iranul și că nu s-a luat în calcul un scenariu de escaladare, potrivit relatărilor citate în material. Ce urmează În lipsa vizitei la Islamabad, contactele ar urma să continue telefonic, conform declarațiilor lui Trump. Materialul nu oferă un calendar pentru o nouă rundă de discuții în format fizic și nici detalii despre eventuale condiții suplimentare puse de una dintre părți. [...]
Impulsul diplomatic pentru reluarea negocierilor SUA–Iran rămâne fragil , după ce Teheranul transmite că nu vrea discuții directe cu americanii, deși Washingtonul își trimite emisarii în Pakistan, într-un context în care impasul lovește deja piețele și fluxurile de petrol, potrivit HotNews . Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a ajuns vineri la Islamabad pentru discuții legate de propunerile privind reluarea negocierilor de pace cu SUA, pe fondul unui război care durează de opt săptămâni și care, conform informațiilor citate, a provocat mii de morți și „haos pe piețele globale”. Miza economică: petrol blocat și presiune pe prețuri După campania de bombardamente a SUA și blocarea de către Iran a Strâmtorii Hormuz , cele două țări se află într-un „impas costisitor”. Consecințele economice menționate sunt directe: exporturile de petrol ale Iranului sunt blocate; prețurile benzinei din SUA au ajuns la maximele ultimilor ani. Negocieri fără „față în față”: poziția Iranului vs planul SUA Președintele american Donald Trump a declarat vineri pentru Reuters că Iranul intenționează să facă o ofertă care să satisfacă cerințele SUA, dar a adăugat că nu știe încă ce presupune aceasta. Întrebat cu cine negociază SUA, Trump a spus: „Nu vreau să spun asta, dar avem de-a face cu persoanele care sunt la conducere în prezent.” În paralel, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului a afirmat că oficialii iranieni nu intenționează să se întâlnească cu reprezentanții americani, chiar dacă emisarii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, aveau în plan să se deplaseze la Islamabad. Potrivit aceleiași poziții, preocupările Iranului ar urma să fie transmise Pakistanului. Washingtonul trimite emisari, iar Vance ar putea urma Înainte de declarația iraniană, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Witkoff și Kushner vor pleca sâmbătă dimineață spre Pakistan pentru discuții cu Araqchi. Leavitt a susținut că SUA au observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile și speră la pași suplimentari în weekend. Ea a mai precizat că vicepreședintele JD Vance, care a condus la începutul lunii o primă rundă de discuții eșuate cu Iranul, este pregătit să se deplaseze și el în Pakistan. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii privind afirmația Iranului că nu va negocia direct. Separat, surse pakistaneze citate au indicat că o echipă americană de logistică și securitate era deja la Islamabad pentru eventuale discuții. Turneul lui Araqchi și condiția SUA privind nuclearul Pakistanul a confirmat sosirea lui Araqchi la Islamabad, unde a fost vizibilă o prezență militară și paramilitară masivă în zonele centrale. Două surse guvernamentale au declarat că Araqchi a mers direct la o întâlnire cu ministrul pakistanez de externe Ishaq Dar, la Hotelul Serena, locul unde a avut loc prima rundă de discuții cu SUA. Araqchi a scris pe X că vizitează Pakistan, Oman și Rusia pentru coordonare cu partenerii pe teme bilaterale și consultări privind evoluțiile regionale, iar turneul ar include și discuții despre eforturile de a pune capăt războiului. În același timp, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că Iranul mai are șansa unei „înțelegeri bune” cu SUA, condiționată de renunțarea la arma nucleară „în moduri semnificative și verificabile”. Ultima rundă de negocieri ar fi trebuit reluată marți, dar nu a mai avut loc: Iranul a spus că nu era pregătit să se angajeze, iar delegația americană condusă de Vance nu a plecat din Washington. Trump a prelungit unilateral marți armistițiul de două săptămâni, pentru a lăsa timp reluării negocierilor. [...]
Blocada navală americană asupra porturilor iraniene riscă să tensioneze și mai mult fluxurile de transport din jurul Strâmtorii Ormuz , după ce Teheranul a amenințat cu un „răspuns ferm” dacă măsura continuă, potrivit TVR Info . Cartierul general Khatam al-Anbiya , structură care coordonează armata regulată iraniană și Gardienii Revoluției, a descris blocada drept „banditism și piraterie” și a transmis că forțele armate iraniene ar avea „o capacitate și o pregătire mai mare decât înainte” pentru a-și apăra suveranitatea și interesele naționale. Mesajul a fost publicat de agenția iraniană IRNA, potrivit Agerpres. „Dacă armata americană agresivă își continuă blocada, banditismul și pirateria în regiune, ar trebui să fie sigură că se va confrunta cu un răspuns din partea puternicelor forțe armate ale Iranului.” Ce se întâmplă pe mare: opriri de nave și interceptări Avertismentul iranian vine după ce forțele americane au interceptat vineri seară o navă sub pavilion iranian care încerca să ajungă într-un port iranian. Potrivit Comandamentului Central al SUA, aproximativ 34 de nave care tranzitau către sau dinspre porturile iraniene au fost forțate să se oprească de la începutul blocadei navale, pe 13 aprilie. De ce contează economic: Ormuz, rută pentru 20% din petrolul mondial În paralel, Iranul susține că își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o zonă strategică prin care trece 20% din petrolul mondial. În ultimele zile, Iranul ar fi confiscat mai multe nave, conform informațiilor citate. Khatam al-Anbiya a mai afirmat că Iranul urmărește mișcările adversarilor din regiune și a avertizat că va răspunde „cu mai multă forță” în cazul unei noi agresiuni. „Suntem pregătiți și hotărâți (…) să provocăm pagube și mai grave în cazul unei noi agresiuni din partea inamicilor americani și sioniști.” În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre durata blocadei sau despre pașii următori ai SUA și Iranului, însă escaladarea retorică și oprirea navelor indică o presiune în creștere asupra traficului maritim din zonă. [...]
Administrația SUA ar analiza retragerea sprijinului pentru suveranitatea britanică asupra Insulelor Falkland , ca instrument de presiune asupra Londrei în contextul divergențelor legate de războiul cu Iranul, potrivit Libertatea . Mișcarea, prezentată ca posibilă schimbare de poziție într-un dosar sensibil, a stârnit reacții dure în Marea Britanie și în Falkland. Informația apare pe fondul unei deteriorări a relației dintre Washington și Londra, alimentată de refuzul premierului britanic Keir Starmer de a se alătura războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, un „raport exploziv” al agenției Reuters, citat în material, indică faptul că SUA ar lua în calcul să nu mai recunoască dreptul de proprietate al Regatului Unit asupra arhipelagului disputat cu Argentina. Miza: un semnal de presiune politică în interiorul alianței Potrivit relatării, Pentagonul ar evalua sprijinirea pretențiilor de suveranitate ale Argentinei, poziționându-se astfel împotriva unui aliat-cheie. În interpretarea prezentată, o asemenea decizie ar funcționa ca represalii pentru lipsa de aliniere a Londrei la strategia americană în conflictul cu Iranul. Materialul mai menționează că Donald Trump ar fi criticat public poziția premierului britanic, sugerând în martie că Starmer nu este „un Winston Churchill” și afirmând că relațiile americano-britanice „nu mai sunt ceea ce au fost odată”. Reacția din Falkland și ecoul în Marea Britanie Guvernul Insulelor Falkland a respins ideea unei schimbări de statut, afirmând că „Insulele Falkland rămân britanice – și nimic nu se va schimba în această privință”. În aceeași declarație, autoritățile locale au invocat rezultatul unui referendum în care 99,8% dintre locuitori au votat pentru menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări și au transmis că au „deplină încredere” în angajamentul guvernului britanic de a apăra dreptul la autodeterminare. Criticile au venit și din partea veteranilor britanici ai Războiului Malvinelor (Falkland), citați de publicația Telegraph, potrivit materialului. Simon Weston a spus că locuitorii „nu merită să fie transformați într-un pion al intereselor politice”, iar Peter Robinson a acuzat: „Trump este un tiran care abuzează de puterea Americii pentru a-și atinge obiectivele personale”. Context: tensiuni și cu Spania, pe tema Iranului În același registru al presiunilor asupra aliaților europeni, materialul notează că Spania s-ar afla, la rândul ei, „în vizorul” SUA după ce Madridul s-a declarat împotriva războiului din Iran. Conform unui e-mail de la Pentagon menționat în articol, SUA ar lua în calcul excluderea Spaniei din NATO , deși textul subliniază că Statele Unite nu pot decide singure o astfel de măsură. În lipsa unor confirmări oficiale publice privind o schimbare de politică, informațiile rămân la nivelul unor evaluări și scurgeri de informații descrise în material, însă reacțiile de la Londra și din Falkland indică potențialul de escaladare într-un punct sensibil al relației transatlantice. [...]
Propunerea Ucrainei de a muta negocierile cu Rusia în Azerbaidjan deschide o nouă opțiune de mediere regională, cu potențial impact asupra arhitecturii diplomatice din jurul războiului, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski , aflat în vizită în Azerbaidjan, a declarat că i-a transmis liderului azer Ilham Aliyev disponibilitatea Kievului pentru „negocieri trilaterale” găzduite în această țară, după întâlnirea celor doi în orașul Gabala. Informația este atribuită agenției EFE. De ce contează: o posibilă repoziționare a canalelor de negociere Zelenski a încadrat propunerea ca o continuare a formatelor anterioare de discuții: negocieri găzduite în Turcia și, ulterior, negocieri în Elveția „cu participarea partenerilor americani”. În acest context, mutarea discuțiilor în Azerbaidjan ar semnala o extindere a rolului unor actori regionali în facilitarea dialogului, dacă Moscova acceptă. Președintele ucrainean a condiționat explicit perspectiva negocierilor de deschiderea Rusiei către diplomație și a spus că Ucraina ar fi pregătită pentru astfel de discuții „în viitorul apropiat”. Totodată, el a afirmat că pentru Ucraina este „foarte important” ca Rusia „să găsească puterea de a pune capăt acestui război nedrept” și a mulțumit partenerilor pentru rolul de mediere. Context: precedentul Azerbaidjanului ca gazdă pentru contacte NATO–Rusia Azerbaidjanul a mai găzduit întâlniri între înalți oficiali militari ai NATO și reprezentanți ai armatei ruse în perioada 2017–2020, potrivit informațiilor din articol. În acest moment, materialul nu indică un răspuns al Rusiei la propunerea lui Zelenski și nici un calendar pentru o eventuală rundă de negocieri. [...]
Rusia a lansat 666 de rachete și drone, iar Ucraina spune că a interceptat 610 ținte , însă loviturile care au trecut au afectat 23 de locații și au produs victime și pagube la infrastructură, potrivit Kyiv Post . Direcția principală a atacului a fost Dnipro , unde o clădire rezidențială cu patru etaje a fost parțial distrusă, iar mai multe întreprinderi au luat foc. Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, 25 aprilie, și a vizat infrastructura critică a Ucrainei, conform Forțelor Aeriene ucrainene. În total, Rusia ar fi folosit 666 de „arme aeriene”, inclusiv rachete balistice și peste 600 de drone. Dnipro: clădiri avariate, operațiuni de salvare în desfășurare Șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a anunțat inițial 18 răniți în oraș, inclusiv un băiat de 9 ani. Ulterior, el a raportat că au fost recuperate din dărâmături corpurile a două victime și că alte cinci persoane ar putea fi încă prinse sub ruine. Primarul din Dnipro, Borys Filatov, a avertizat că ar putea exista persoane rămase sub dărâmături, în timp ce echipele de căutare și salvare continuă intervenția. Președintele Volodîmîr Zelenski a precizat că 11 persoane rămân internate în spital în Dnipro. Ce spune armata ucraineană despre interceptări și lovituri Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat interceptarea a 610 ținte, între care: 26 de rachete de croazieră Kh-101; 4 rachete Kalibr; 580 de drone de diverse tipuri. În pofida interceptărilor, 13 rachete și 36 de drone au lovit 23 de locații din țară, inclusiv în regiunile Cerkasî, Nikolaev și Kiev. Bilanțul victimelor și pagube în mai multe regiuni Zelenski a anunțat pe Telegram că bilanțul a urcat la cel puțin patru morți și peste 30 de răniți la nivel național. Tot el a indicat că au existat victime și în regiunile Cernihiv, Odesa și Harkiv. În Harkiv, atacurile cu drone au vizat districtele Nemyshlianskyi, Kyivskyi și Shevchenkivskyi, rănind un bărbat de 54 de ani și un copil de 18 luni (cu reacție acută de stres). Primarul Ihor Terekhov a spus că a fost distrusă o stație de transport public și au fost avariate o conductă de gaz și o locuință privată. În Bila Țerkva, un atac a provocat un incendiu puternic, iar autoritățile au recomandat locuitorilor să își sigileze ferestrele. În Odesa, au fost distruse trei case cu un singur nivel, o clădire agricolă (care a luat foc) și șapte vehicule; serviciul ucrainean pentru situații de urgență a raportat, preliminar, doi răniți. Separat, Hanzha a mai comunicat că numărul total al victimelor după lovitura asupra Dnipro a ajuns la 46, inclusiv cinci copii. Implicații: presiune pentru apărare antiaeriană și sancțiuni Zelenski a folosit atacul pentru a cere implementarea rapidă a acordurilor privind apărarea antiaeriană discutate recent în Cipru, inclusiv accelerarea contribuțiilor la programul PURL, și a solicitat adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. El a avertizat că întârzierile anterioare, inclusiv la pachetul 20, au oferit Kremlinului timp să se adapteze presiunii internaționale. În paralel, autoritățile regionale au raportat că șase localități din regiunea Nikolaev au rămas fără electricitate din cauza avariilor la liniile de transport, în timp ce evaluarea completă a pagubelor este încă în curs. [...]
