Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea lui Donald Trump de a relua bombardamentele asupra Iranului, dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, ridică din nou riscul de șoc pe piața energiei, în condițiile în care Teheranul evocă inclusiv o posibilă închidere a Strâmtorii Ormuz, rută-cheie pentru petrol și gaze, potrivit Adevărul.
Președintele SUA a spus, la bordul Air Force One, că nu este dispus să prelungească armistițiul temporar în lipsa unor rezultate în negocieri și că „blocada va rămâne în vigoare”, avertizând că SUA ar putea „începe din nou să arunce bombe”, conform The Guardian.
Armistițiul de două săptămâni dintre SUA și Iran urmează să expire miercuri. Deși Casa Albă s-a declarat recent „optimistă” privind șansele unui acord, discuțiile indirecte desfășurate la Islamabad nu au produs un rezultat concret, notează articolul.
Pe fondul escaladării tensiunilor, Iranul a transmis un nou avertisment privind posibila închidere a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol și gaze.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că menținerea blocadei navale americane ar putea avea consecințe directe asupra traficului din zonă.
„Dacă această situație continuă, Strâmtoarea Ormuz nu va rămâne deschisă.”
Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), de la instituirea blocadei asupra porturilor iraniene, pe 13 aprilie, 21 de nave au fost întoarse din drum. Măsura este prezentată ca parte a strategiei Washingtonului de a limita fluxurile comerciale către Iran.
În paralel, administrația americană a decis să prelungească temporar o derogare care permite achiziția de petrol rusesc transportat pe mare, cu obiectivul de a stabiliza piețele energetice afectate de conflict.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat că derogarea va fi valabilă până pe 16 mai, prelungind o măsură anterioară de 30 de zile care expirase pe 11 aprilie. Decizia vine după ce oficiali americani sugeraseră anterior că facilitatea nu va mai fi continuată.
Recomandate
Escaladarea Israel–Iran a împins petrolul cu peste 3% , după ce Israelul a lovit o instalație petrochimică din sud-vestul Iranului, în pofida presiunilor publice ale președintelui american Donald Trump de a evita noi atacuri, potrivit Reuters . Israelul a anunțat că a vizat complexul petrochimic Mahshahr – prima lovitură asupra unui obiectiv energetic din interiorul Iranului de la încetarea focului din 8 aprilie – și alte ținte militare. Un oficial provincial a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Fars că părți ale uzinei au fost avariate, însă amploarea pagubelor nu era clară imediat. În paralel, Trump a susținut că noile lovituri dintre Israel și Iran nu vor deraia negocierile administrației sale cu Teheranul pentru un acord de pace. Într-un interviu pentru Financial Times, el a afirmat că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu decide” direcția acestor discuții. Petrolul reacționează, iar riscul pe rutele energetice rămâne ridicat Ultimele ostilități au urcat prețul petrolului cu peste 3% luni, iar cotația Brent a revenit peste 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei), pe fondul temerilor legate de securitatea aprovizionării și de riscurile de extindere a conflictului. Contextul rămâne sensibil și din cauza Strâmtorii Hormuz , rută prin care tranzitează circa o cincime din țițeiul mondial și gazul natural lichefiat. Reuters notează că, de la începutul lunii aprilie, Teheranul a blocat cea mai mare parte a transporturilor prin strâmtoare, iar Washingtonul a impus propria blocadă asupra porturilor iraniene. Schimb de lovituri și presiune politică asupra Israelului Iranul a lansat salve de rachete ca represalii, iar ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a declarat pe X că Iranul a tras 11 rachete balistice. Garda Revoluționară iraniană a spus că a vizat baza aeriană Ramat David, lângă Nazareth, în timp ce armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran și că sistemele sale le-au interceptat. Separat, armata israeliană a mai transmis că a activat apărarea aeriană pentru a intercepta o rachetă pe care a identificat-o ca fiind lansată din Yemen, într-un atac care ar fi primul al Yemenului asupra Israelului de la încetarea focului. Reuters mai relatează că Trump a discutat telefonic cu Netanyahu, iar un oficial israelian a spus că apelul a durat puțin sub o jumătate de oră, fără alte detalii. Un oficial american citat de Axios a afirmat că Trump i-ar fi cerut lui Netanyahu să se abțină de la noi lovituri, pe motiv că „suntem aproape să facem ceva bun în privința unui acord”. Ce cere Teheranul în negocieri Potrivit aceleiași surse, cererile Iranului includ: ridicarea sancțiunilor americane și internaționale; eliberarea unor miliarde de dolari din active înghețate; recunoașterea influenței sale asupra Strâmtorii Hormuz. Ambasadorul iranian Kazem Jalali a declarat pentru ziarul rus Izvestia că strâmtoarea „va fi deschisă”, dar în condiții noi stabilite de autoritățile iraniene și omane și că vor fi percepute taxe pentru servicii, fără a detalia. În acest cadru, mesajul politic al Casei Albe – că negocierile merg înainte – intră în tensiune cu dinamica militară din teren, care continuă să alimenteze volatilitatea pe piața petrolului și riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. [...]
Atacurile Israelului asupra Iranului ridică riscul unei escaladări regionale , cu efecte imediate asupra operațiunilor de transport aerian și asupra securității în statele din Golf, potrivit news.ro . Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene asupra zonelor centrale și vestice ale Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran. Televiziunea de stat iraniană a relatat că s-au auzit explozii în Isfahan, Karaj, Tabriz și Teheran, fără detalii imediate despre ținte sau pagube. Un martor din Teheran a spus că a auzit cel puțin o explozie puternică la vest de capitală. În plan operațional, Iranul a închis spațiul aerian din jurul Aeroportului Internațional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al țării, după atacul israelian. Oficialii iranieni nu au oferit informații despre țintele lovite sau despre eventuale pagube. Armata israeliană a transmis o declarație scurtă, susținând că Forțele Aeriene Israeliene au lovit „ținte militare” în vestul și centrul Iranului. Garda Revoluționară a afirmat că Israelul ar fi folosit rachete balistice lansate din aer, fără a furniza detalii suplimentare. Efecte în regiune: alerte în Arabia Saudită În paralel, Arabia Saudită a declanșat luni dimineață sirene de alertă antirachetă într-o zonă unde se află baza aeriană „Prințul Sultan ”, care găzduiește forțe americane, potrivit presei de stat saudite. Ulterior, autoritățile saudite au anunțat că pericolul de rachete a trecut, fără alte precizări. Context: blocaj diplomatic și tensiuni pe frontul libanez Pe fondul acestor evoluții, negocierile dintre Iran și Statele Unite privind un armistițiu „fragil” erau blocate de câteva zile, în contextul luptelor dintre Israel și Hezbollah. Israelul ocupă sudul Libanului și a avansat în zone pe care nu le mai controlase de aproximativ un sfert de secol, alimentând temeri privind extinderea campaniei militare. Duminică, Israelul a lovit din aer suburbiile din sudul Beirutului, iar Iranul a ripostat cu un atac asupra Israelului, evoluție care a precedat atacul de luni dimineață asupra Iranului. Poziția SUA: apel la reluarea negocierilor Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu la Fox News că își dorește ca Iranul să înceteze lansarea rachetelor și să revină la masa negocierilor. El a mai spus că atacurile Israelului din Liban, de duminică dimineață, nu au fost coordonate cu SUA. „Nu sunt mulțumit de acest lucru”. Un înalt oficial american, citat sub condiția anonimatului, a afirmat că Trump l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l îndemna să nu riposteze imediat la atacul cu rachete al Iranului, adăugând că Trump a crezut că l-a convins pe Netanyahu să aștepte. [...]
Iranul își coordonează răspunsul diplomatic la tensiunile din Liban după ce ministrul de externe Abbas Araghchi a avut, duminică seară, discuții separate cu omologii săi din Regatul Unit și Turcia, precum și cu un oficial militar pakistanez, potrivit Agerpres . Convorbirile au vizat „ultimele evoluții” din Orientul Mijlociu, conform ministerului iranian de externe, care a indicat că tema centrală a fost „răspunsul Iranului la încălcările repetate ale încetării focului în Liban” atribuite Israelului, fără a oferi detalii suplimentare. Discuțiile au fost purtate cu ministrul britanic de externe Yvette Cooper și cu ministrul turc de externe Hakan Fidan . În același context, Araghchi a vorbit și cu mareșalul Asim Munir, comandantul armatei pakistaneze, prezentat ca mediator. [...]
Escaladarea Israel–Iran intră într-o fază mai imprevizibilă , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut o reacție extremă la adresa Teheranului, pe fondul unui nou atac iranian cu rachete asupra Israelului, potrivit Mediafax . Într-o postare scurtă pe X, Ben-Gvir a scris, în ebraică: „În această seară, Teheranul trebuie să ardă!” Declarația vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac pe care Teheranul îl prezintă drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Armata israeliană susține că rachetele lansate până acum au fost interceptate, dar au fost detectate și noi lansări din Iran. Potrivit informațiilor citate, atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și reprezintă prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran. Contextul imediat: lovituri în Beirut și avertismente de la Teheran Escaladarea are loc după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, iar armata israeliană a afirmat că a vizat un centru de comandă al Hezbollah . Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului. „Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei. Ce urmează: semnale de ripostă, pe fondul unui nou val de rachete Axios relatează că Donald Trump a fost informat despre situație, în condițiile în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran. Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian. [...]
Administrația Trump ar lua în calcul o achiziție directă a Insulelor Chagos , o mișcare care ar putea ocoli Londra și ar securiza controlul asupra bazei militare americano-britanice de la Diego Garcia , într-un moment de tensiuni regionale, potrivit Antena 3 . Informația a fost relatată inițial de The Telegraph și preluată de The Guardian, conform publicației. Scenariul descris presupune ca Washingtonul să negocieze direct cu Mauritius cumpărarea arhipelagului, în condițiile în care planurile Regatului Unit de a ceda suveranitatea asupra teritoriului sunt blocate. Pentru ca o astfel de tranzacție să fie posibilă, insulele ar trebui mai întâi să devină teritoriu suveran, astfel încât SUA să poată negocia achiziția cu Mauritius. Miza este baza de la Diego Garcia, amplasată în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 3.800 de kilometri de Iran, și descrisă ca o instalație capabilă să susțină operațiuni cu rachete americane cu rază lungă de acțiune. Discuțiile sunt plasate de sursă în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, iar Casa Albă ar fi avut „discuții regulate” cu Downing Street privind viitorul insulei. Acordul Regatul Unit–Mauritius și blocajul politic În toamna lui 2024, Regatul Unit a ajuns la un acord cu Mauritius privind suveranitatea asupra arhipelagului Chagos. Înțelegerea prevedea revenirea insulelor la statul african, dar menținerea bazei militare comune britanico-americane pe insula principală, Diego Garcia. Conform acordului, Regatul Unit recunoștea suveranitatea Mauritius asupra insulelor, însă Londra urma să fie autorizată, „pentru o perioadă inițială de 99 de ani”, să exercite „drepturi suverane” asupra insulei Diego Garcia pentru a asigura funcționarea bazei „până în secolul următor”. Context: administrarea britanică și disputa istorică Arhipelagul este administrat de Regatul Unit din 1965, iar Mauritius – independent din 1968 – a revendicat Insulele Chagos . Negocierile privind suveranitatea au început în ianuarie 2023, potrivit articolului. Antena 3 notează că Donald Trump și-a dat inițial aprobarea pentru acordul dintre Regatul Unit și Mauritius, dar ulterior a criticat Londra, iar în aprilie Regatul Unit a suspendat planul de restituire a insulelor după opoziția lui Trump. În același timp, Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de rezidenți către Mauritius și Seychelles pentru a face loc bazei, iar localnicii acuză guvernul britanic de „ocupație ilegală”. [...]
Închiderea spațiului aerian în Irak și Siria riscă să perturbe rutele comerciale și zborurile din regiune , după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, potrivit Agerpres . Autoritatea aviației civile din Irak a anunțat duminică seară închiderea spațiului aerian pentru 72 de ore. În paralel, Siria a decis o închidere parțială: „culoarele aeriene din sud” vor fi închise timp de 12 ore, iar activitatea aeroportului internațional din Damasc este suspendată. Măsurile vin în contextul escaladării de securitate din Orientul Mijlociu, după tirurile de rachete iraniene asupra Israelului, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Tot duminică seară, Iranul a închis „până la noi ordine” spațiul aerian în partea de vest a țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material privind excepțiile sau coridoarele alternative, rămâne neclar în ce măsură restricțiile vor fi ajustate înainte de expirarea termenelor anunțate de Irak și Siria. [...]
