Știri
Știri din categoria Externe

SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News. Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane.
Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump, care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie.
În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august.
Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA.
Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit.
Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții.
Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor.
Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material):
Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material):
Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier, că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo.
Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor.
Recomandate

Reluarea atacurilor asupra Kievului după o „pauză” de trei zile arată cât de fragilă rămâne fereastra diplomatică deschisă de vizitele emisarilor americani, iar riscul operațional pentru capitala Ucrainei revine imediat la nivel ridicat, potrivit News . Rusia a reluat atacurile asupra Kievului după expirarea unei pauze de trei zile ordonate de președintele Vladimir Putin , pauză care a coincis cu vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, menite să susțină discuții pentru încheierea războiului. Informațiile sunt atribuite Serviciului de Urgență al Ucrainei, iar News notează că relatarea este preluată de France24. Ce s-a întâmplat în teren Serviciul de Urgență al Ucrainei a transmis pe Telegram că „rușii au atacat districtele Boryspil și Fastiv cu drone”. Administrația militară a orașului Kiev a anunțat declanșarea unei alerte de raid aerian, invocând amenințarea unui atac cu drone „inamice”, și a cerut locuitorilor să se adăpostească. Agenția rusă de stat TASS a confirmat, la rândul ei, că pauza în atacuri a expirat. Jurnaliștii AFP au relatat că marți dimineață s-au auzit la Kiev explozii „puternice”, care au declanșat alarmele mașinilor din centrul orașului, în contextul alertei de raid aerian. Contextul diplomatic: semnal mixt pentru negocieri În același timp, Witkoff a vorbit despre progrese în discuțiile cu Ucraina și Rusia, menționând perspectiva reluării negocierilor de pace trilaterale. Reluarea atacurilor imediat după încheierea pauzei subliniază însă că aceste contacte nu se traduc, cel puțin deocamdată, într-o reducere susținută a riscului de securitate pentru capitala ucraineană. Atacuri și pe teritoriul Rusiei: Saratov, infrastructură civilă lovită Separat, guvernatorul regional Roman Busargin a declarat că un atac cu drone din partea Ucrainei a lovit infrastructura civilă din orașul rus Saratov (pe Volga) și a rănit „câteva persoane”. News amintește că regiunea Saratov găzduiește o mare rafinărie de petrol operată de compania de stat Rosneft, precum și alte instalații industriale și militare. [...]

Controversa privind noile uniforme ale Forțelor Spațiale riscă să devină o problemă de imagine pentru administrația SUA , după ce președintele Donald Trump le-a prezentat pe platforma sa Truth Social , iar în spațiul public au apărut reacții care le asociază cu estetica nazistă, potrivit News . Uniformele sunt descrise ca fiind „inspirate de rigoarea și funcționalitatea” din filmul „ Starship Troopers ”, cu accent pe „negrul satinat”. În paralel, Casa Albă a publicat pe rețelele sociale „jocuri video îngrețoșătoare”, notează HuffPost, în contextul în care subiectul a început să genereze reacții puternice online. De ce contează: risc de reputație pentru o structură militară relativ nouă În mediul online, mai mulți utilizatori au criticat designul, invocând asemănări cu uniformele fasciste, inclusiv prin paleta de culori (gri-negru) și prin elemente precum casca cu vizieră și cizmele de piele. Două dintre reacțiile citate în material sunt explicite în asocierea cu estetica nazistă: „Depășește parodia! Desigur că arată ca un Trump care promovează uniforme ale SS-ului nazist.” „Nimic aici nu pare să aibă vreo legătură cu spațiul, dar chiar seamănă cu o uniformă nazistă.” Contextul cultural invocat: „Starship Troopers” și referințele la fascism Alegerea filmului „Starship Troopers” ca sursă de inspirație este prezentată drept sensibilă, în condițiile în care producția (lansată în 1997) descrie o lume condusă de un regim fascist. Regizorul Paul Verhoeven a caracterizat filmul drept o viziune „ironică” a unei „utopii fasciste” și a declarat, într-un interviu pentru The Guardian din 2022, că filmul era „despre politica americană”, potrivit articolului. Materialul mai indică și o posibilă paralelă vizuală cu uniformele ofițerilor Imperiului Galactic din „Star Wars”, univers ficțional care critică totalitarismele și face trimiteri la Germania nazistă prin personajele negative. Ce se schimbă față de uniformele anterioare Noile uniforme sunt descrise ca fiind „mult diferite” de cele precedente, bleumarin, cu o tunică mai amplă și șase nasturi în diagonală. Forța Spațială a fost lansată în 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. În lipsa unor reacții oficiale prezentate în material, amploarea consecințelor rămâne de urmărit, însă episodul indică un nou front de controversă publică în jurul simbolisticii și comunicării instituționale la nivelul administrației americane. [...]

Zelenski spune că SUA au venit cu idei „pertinente”, dar fără progres decisiv , într-un moment în care eforturile diplomatice de a opri războiul sunt blocate de luni, iar Kievul încearcă să lege discuțiile de pace de un nou sprijin pentru apărarea aeriană înainte de iarnă, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei foarte pertinente și valoroase” în discuțiile despre modalitățile de a pune capăt războiului cu Rusia. El nu a oferit detalii, precizând că Kievul a convenit cu emisarii americani să lucreze mai întâi la aceste idei. Witkoff și Kushner au vizitat în weekend atât Rusia, cât și Ucraina și au avut discuții de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirile nu au adus însă „un progres decisiv” privind încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În paralel, Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump , mai târziu în septembrie, iar pe agenda sa se află și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. Mizele rămân neschimbate: teritoriu, cereale, energie, prizonieri Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina și Rusia rămân profund divizate asupra condițiilor de încheiere a războiului. Un punct-cheie este soarta teritoriului aflat încă sub control ucrainean în Donbas, revendicat de Moscova, dar necucerit în totalitate după ani de lupte. Zelenski a mai afirmat că reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Europei urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Următoarea reuniune ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări, iar temele avute în vedere includ: transporturile de cereale; infrastructura energetică; schimburile de prizonieri de război, pe care Kievul vrea să le „intensifice și accelereze”. În acest cadru, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis, insistând însă asupra necesității unor rezultate concrete. „Nu trebuie doar să discutăm, ci să obținem rezultate concrete.” [...]

Ucraina vrea să securizeze rapid livrările de interceptoare americane și pregătește, în paralel, un format trilateral cu SUA și UE, pe fondul intensificării atacurilor asupra Kievului, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump după 20 septembrie, pentru a discuta despre livrările de rachete interceptoare din SUA, care ar ajuta la contracararea rachetelor balistice rusești. El a indicat că discuția vizează și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. În același timp, Zelenski a afirmat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei bune” în discuțiile despre modalități de a pune capăt războiului cu Rusia, după vizite recente atât în Rusia, cât și în Ucraina, unde au avut convorbiri de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit relatării, aceste întâlniri nu au produs însă o evoluție decisivă privind încheierea conflictului, aflat în al cincilea an. Trilaterală Ucraina–SUA–UE, cu teme economice și energetice Zelenski a mai declarat că reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite și Uniunii Europene urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Ca posibile gazde pentru următoarea rundă au fost menționate Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe agenda discuțiilor ar urma să intre, printre altele: transporturile de cereale; infrastructura energetică; continuarea și accelerarea schimburilor de prizonieri de război. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis și a insistat pe necesitatea unor rezultate concrete, în condițiile în care Kievul și Moscova rămân „la mare distanță” în privința modului de a opri războiul, inclusiv pe tema teritoriilor din estul Donbasului revendicate de Rusia. [...]

Confiscarea unei drone submarine americane în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de escaladare într-un coridor-cheie pentru energie , într-un moment în care Iranul menține strâmtoarea închisă și încearcă să impună un nou regim de control al tranzitului, potrivit News , care citează AFP. Gardienii Revoluției , armata ideologică a regimului iranian, au anunțat că au „capturat una dintre cele mai moderne drone submarine ale armatei americane” la intrarea în Strâmtoarea Ormuz, „marți în zori”. Potrivit comunicatului difuzat de televiziunea de stat, „imagini ale submarinului vor fi difuzate în orele următoare”. Presa iraniană susține că aparatul ar fi folosit în misiuni precum recunoaștere și supraveghere a fundului marin, inspectarea cablurilor și canalizărilor submarine, cartografierea fundurilor marine și detectarea minelor. Strâmtoarea Ormuz, închisă de la începutul războiului Strâmtoarea Ormuz, traversată înainte de război de o cincime dintre hidrocarburile la nivel mondial, este închisă de Teheran de la începutul Războiului din Iran, declanșat la 28 februarie de către Statele Unite și Israel, conform aceleiași relatări. În paralel, Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene, iar Iranul cere ca navele să solicite o autorizație pentru a traversa strâmtoarea, insistând că nu va reveni la regimul de liberă navigație dinainte de război. Miza operațională: control, autorizare și taxe Teheranul vrea să impună taxe de servicii navelor care traversează strâmtoarea, o măsură respinsă ferm atât de Washington, cât și de țări din Orientul Mijlociu. În acest context, incidentul cu drona adaugă presiune pe un punct de tranzit deja blocat și disputat, cu potențial de a amplifica tensiunile militare și de a complica și mai mult regulile de trecere pentru nave. [...]

Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]