Știri
Știri din categoria Externe
SUA extind sancțiunile asupra aviației iraniene, crescând riscul de excludere financiară pentru companiile care fac afaceri cu transportatorii din Iran, potrivit Al Jazeera. Pachetul vizează atât linii aeriene comerciale și private, cât și firme care le furnizează servicii, într-o mișcare menită să taie „liniile de finanțare” ale Teheranului.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat marți 36 de sancțiuni „legate de Iran”, parte dintr-un demers de izolare denumit „Operation Economic Outcast”. Măsurile extind sancțiunile existente asupra companiei private iraniene Mahan Air și includ alte companii de aviație din Iran, precum și furnizori care le sprijină operațiunile.
În logica de reglementare și conformare, mesajul central al Washingtonului este că riscul nu se oprește la entitățile iraniene sancționate, ci se propagă către parteneri și furnizori. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că firmele care continuă să susțină companiile aeriene iraniene pot fi „tăiate de la sistemul financiar global”.
„Astăzi, ne-am ținut promisiunea cu sancțiuni asupra companiilor care continuă să sprijine Mahan Air… Oricine face afaceri cu companiile aeriene rămase ale Iranului, pe care le-am sancționat astăzi: riscați să fiți tăiați de la sistemul financiar global.”
Conform articolului, sancțiunile se aplică și țărilor și companiilor care fac afaceri cu entitățile restricționate și includ înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA. Practic, măsurile cresc costurile de conformare și riscurile juridice pentru operatori și furnizori din afara Iranului care ar continua relațiile comerciale cu sectorul aviatic iranian.
Washingtonul a acuzat anterior companii străine din țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Malaezia că ar fi furnizat companiilor aeriene iraniene piese și servicii logistice.
Mahan Air se află sub sancțiuni încă din 2011, când guvernul SUA a acuzat compania că sprijină Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Al Jazeera notează că, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat în 2025, administrația a intensificat presiunea asupra Iranului.
Textul plasează noul pachet de sancțiuni în contextul unui război lansat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, ajuns la șase luni în august, fără o concluzie la vedere. În paralel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct sensibil: la începutul războiului, Iranul a restricționat trecerea, iar prețurile combustibililor au crescut în SUA și la nivel global; ulterior, administrația Trump a anunțat o blocadă navală și sancțiuni suplimentare pentru a limita „liniile de finanțare” ale Iranului.
De partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a criticat decizia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că Washingtonul recurge la „mai multe sancțiuni” după ce nu și-ar fi atins obiectivele prin sancțiuni sau război.
Din perspectiva mediului de afaceri, miza imediată este extinderea riscului de sancțiuni secundare: nu doar operatorii iranieni sunt vizați, ci și companiile care le furnizează piese, logistică sau alte servicii. În practică, asta poate însemna verificări mai stricte ale partenerilor, întreruperea unor relații comerciale și expunere la înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA, dacă există legături cu entitățile sancționate.
Recomandate
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]
Administrațiile SUA au intervenit repetat în funcționarea Starlink, ceea ce arată cât de mult depind decizii de politică externă și securitate de o companie privată , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Solicitările au vizat atât activarea serviciului în țări precum Iran și Ucraina, cât și dezactivarea unor terminale despre care serviciile de informații suspectau că ar fi ajuns la grupări susținute de Iran. În mandatul lui Joe Biden, patru foști oficiali au spus că Washingtonul a cerut activarea Starlink în Iran, pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor, și în Ucraina, pentru a sprijini armata. În paralel, administrația a cerut SpaceX să identifice și să dezactiveze terminale suspectate că ar fi fost folosite de Hezbollah în Liban și de rebelii houthi în Yemen; cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi foști oficiali citați de Reuters. Dependența de SpaceX, problemă de politică externă și securitate Solicitările adresate lui Elon Musk scot în evidență relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care operează sistemul de comunicații prin satelit folosit de armata SUA și de aliații săi. Reuters notează că această dependență de o companie privată pentru atingerea unor obiective de politică externă ridică întrebări despre influența pe care o poate avea un singur actor asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare. Controversa s-a amplificat după restricțiile recente privind utilizarea sistemelor SpaceX de către Ucraina. În acest context, oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii au susținut că Europa ar trebui să-și dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu ar exista, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane. Ucraina: limitări la Starshield și efecte operaționale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul Ucrainei la Starshield (versiunea militară a Starlink) a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene, și că viteza serviciului Starlink a fost redusă. Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești, iar receptoarele Starshield – proiectate să reziste bruiajului radio – sunt utilizate inclusiv pe drone și în misiuni în spatele liniilor rusești. Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura. Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile lui Donald Trump, care a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că: „dacă există o problemă, o voi rezolva” Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că: „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru” SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, însă Musk a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite. Iran: activări discutate în două administrații, confirmări limitate Potrivit Reuters, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Sursele citate au vorbit sub protecția anonimatului, iar Reuters precizează că aceste solicitări anterioare sunt dezvăluite pentru prima dată. În cazul administrației Biden, Reuters arată că activarea Starlink în Iran a fost cerută în timpul protestelor din septembrie 2022, declanșate după moartea Mahsei Amini. Un fost oficial a spus că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără a preciza numărul. Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran, iar delegația iraniană la ONU nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. [...]
Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pentru manifestațiile de sâmbătă, într-un dispozitiv cu aproape 20% mai mare decât în săptămâna precedentă, pe fondul riscului de violențe și al restricțiilor impuse protestelor, potrivit Agerpres . Deși marșurile au fost în general pașnice în mai multe orașe, la Paris au avut loc ciocniri spre final, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestație. Prefectura de poliție a indicat că peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forțele de ordine în zona Cours de Vincennes (sud-estul capitalei). Confruntările au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanți la Porte de Vincennes, când protestatarii au aruncat obiecte în polițiști, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. Dispozitiv de ordine publică mai mare decât săptămâna trecută Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, cu aproape 20% mai mult decât în urmă cu o săptămână, când manifestațiile au fost marcate de confruntări, incendieri și jafuri. În capitală, participanții au fost în majoritate tineri, alături de elevi și studenți, sindicate și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Restricții locale și incidente izolate în alte orașe Manifestații au avut loc și la Marsilia, Rennes și Lille, unde participanții au denunțat restricțiile impuse protestelor și ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele orașe, autoritățile au interzis adunările sau au impus restricții de circulație, iar incidente izolate au fost semnalate la Lyon și Nantes. Miza politică: presiune înainte de prezidențiale și posibila escaladare Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a avertizat că manifestațiile ar putea continua săptămânal și a invocat posibilitatea unei greve generale dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor. Separat, la Orléans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva partidului Adunarea Națională (Rassemblement national – RN), aflat în congres în oraș. Potrivit relatării, unii participanți și reprezentanți politici au făcut legătura între partid și atacul rasist comis la Trappes, lângă Paris, soldat cu un mort și cinci răniți. Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor, iar președinția a anunțat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale lângă Constanța ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce incidentul s-a soldat cu un mort și trei dispăruți, potrivit Euronews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , spune că este „profund alarmată” și califică episodul drept „încă o escaladare a tensiunilor din partea Rusiei”. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X , von der Leyen a afirmat că „aceste atacuri nesăbuite vizează vieți nevinovate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional” și a transmis condoleanțe familiei marinarului decedat, precum și sprijin pentru familiile celor trei membri ai echipajului încă dați dispăruți. Mesajul integral este disponibil pe contul său de pe X . Ce s-a întâmplat și unde Reacția șefei Comisiei Europene vine după ce o navă comercială aflată la aproximativ 13 mile marine (circa 24 km) de Constanța ar fi fost lovită de drone și s-a scufundat, conform informațiilor publicate anterior de Euronews, într-un material separat despre incidentul din largul litoralului românesc (detalii aici ). La bord se aflau 13 marinari, ucraineni și azeri. Până la momentul relatării, salvatorii recuperaseră: nouă persoane în viață; trupul neînsuflețit al unui marinar; trei membri ai echipajului erau încă în căutare. Intervenția a fost îngreunată de vremea nefavorabilă și vizibilitatea redusă, care au împiedicat folosirea elicopterului. De ce contează pentru regiune Incidentul, produs în apropierea coastelor României, adaugă presiune asupra siguranței navigației comerciale în Marea Neagră, într-un context în care atacurile cu drone pot afecta direct rutele maritime, costurile de operare și deciziile de risc ale operatorilor (de la planificarea curselor până la măsuri suplimentare de securitate la bord). În plan imediat, prioritatea rămâne operațiunea de căutare a celor trei dispăruți. [...]
