Știri
Știri din categoria Externe

Europenii se tem că Rusia ar putea „testa” NATO înainte ca reînarmarea să producă efecte, pe fondul evaluărilor că dificultățile Moscovei în războiul din Ucraina ar putea împinge Kremlinul spre o „fugă înainte”, potrivit Le Figaro.
Analiza publicației pornește de la ideea că, la peste patru ani de la invazia Ucrainei, armata rusă „nu și-a atins obiectivele”, iar Ucraina „preia chiar inițiativa”. Cu toate acestea, Moscova „nu și-a pierdut agresivitatea”, iar o parte dintre analiștii care considerau improbabilă invazia din 2022 ar fi devenit mai prudenți în privința scenariilor de securitate pentru Europa.
În acest context, un diplomat citat de Le Figaro spune că în capitalele europene există temerea că Vladimir Putin ar putea încerca să justifice logica de război în care s-a „închis” printr-o escaladare. Publicația notează că dificultățile liderului de la Kremlin l-ar putea face „mai înclinat să testeze NATO”, iar Rusia „nu va avea bunul-simț să aștepte până vom fi pregătiți”.
Miza, în lectura Le Figaro, este că o eventuală „testare” a Alianței ar putea apărea într-un moment în care europenii încă își ajustează capacitățile de apărare și încearcă să își reducă vulnerabilitățile. Publicația subliniază că, „de la început”, Europa și NATO ar fi o obsesie pentru președintele rus, iar slăbirea lor ar reprezenta „obiectivul său ultim”.
Articolul nu oferă detalii concrete despre un scenariu specific sau un calendar al unei posibile escaladări; avertismentul este formulat ca evaluare de risc, pe baza discuțiilor și percepțiilor din mediile diplomatice și militare occidentale citate de publicație.
Recomandate

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

Atacul cu drone asupra unui cargou rusesc în Golful Finlandei ridică riscul operațional pe rutele maritime din Marea Baltică , esențiale pentru exporturile de energie și cereale ale Rusiei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în apele internaționale, iar echipajul a fost evacuat după ce nava a luat foc. Guvernatorul regiunii Leningrad a declarat că două drone aeriene au lovit nava la aproximativ șase kilometri după ce aceasta ieșise din apele teritoriale ale Rusiei. Finlanda a confirmat că a detectat un atac asupra unei nave comerciale rusești în apele internaționale, la vest de Gogland, în estul Golfului Finlandei. Rusia nu a oferit alte detalii, iar Ucraina nu a comentat. De ce contează: presiune în creștere pe exporturile rusești din Baltica O analiză Bloomberg (citată de Biziday) arată că incidentul evidențiază riscurile tot mai mari pentru exporturile rusești de energie și alimente pe rute considerate critice în Marea Baltică. Nava lovită se îndrepta spre exclava Kaliningrad, iar autoritățile ruse susțin că, în ultima lună, 80 de drone ucrainene ar fi vizat nave rusești din Baltică (afirmație neînsoțită de detalii publice suplimentare). Context: atacuri repetate și mutarea fluxurilor din Marea Neagră Pe 11 noiembrie, portul Ust-Luga – un hub important de export la Marea Baltică – a fost bombardat cu drone, fiind afectată infrastructura energetică. Biziday notează că portul se află la peste 1.000 km nord de Kiev. Porturile baltice sunt descrise ca vitale pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. În același timp, din cauza atacurilor din Marea Neagră, porturile din Baltică au ajuns să gestioneze 65% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei, de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare publicate de Rusia și a unei reacții din partea Ucrainei, rămâne neclar cine a lansat atacul și care este amploarea pagubelor. Din perspectivă economică și operațională, incidentul amplifică incertitudinea privind siguranța transporturilor pe una dintre principalele rute de export ale Rusiei din Marea Baltică. [...]

Vizita secretarului general al NATO la Varșovia ridică miza de securitate pe flancul estic , după un incident în care două rachete rusești și o dronă cu motor cu reacție s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, pe fondul unor exerciții militare ale aliaților, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus sâmbătă, la Varșovia, că Alianța va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale în Polonia, la o zi după incidentul menționat. „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei.” Ce știe NATO despre incident și ce urmează Rutte a calificat incidentul drept „periculos” și a precizat că împrejurările exacte sunt încă în curs de clarificare. În același timp, el a afirmat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate importante. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor NATO din Europa, ar urma să facă „tot ce este necesar” pentru a identifica eventuale amenințări la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și pentru a introduce ajustări, dacă situația o va cere. Un pas instituțional concret este programat pentru începutul săptămânii: Consiliul Nord-Atlantic , principalul organism decizional al NATO, urmează să se reunească luni, la Bruxelles, pentru a discuta încălcarea spațiului aerian polonez, potrivit agenției poloneze PAP. Context: exerciții militare și tensiuni recurente pe flancul estic Incidentul de vineri a avut loc în timp ce Polonia găzduia exerciții militare la care participau state din așa-numita „Coaliție a Voinței”, un grup de țări care susțin Ucraina. Oficialii polonezi au apreciat, potrivit Reuters, că momentul încălcării spațiului aerian nu a fost întâmplător. Vizita lui Rutte a avut loc și după o convorbire cu premierul polonez Donald Tusk , care a descris incidentul drept o provocare și a indicat că unul dintre obiectivele deplasării este clarificarea intențiilor Alianței în urma evenimentului. Tot Reuters notează că încălcări ale spațiului aerian al statelor de pe flancul estic al NATO de către drone au fost raportate în repetate rânduri de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, alimentând tensiunile dintre Moscova și Alianță și temerile privind extinderea conflictului. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Eșecul negocierilor de la ONU lasă fără reguli obligatorii dezvoltarea și folosirea armelor autonome , după ce Rusia a blocat consensul necesar pentru lansarea unui mandat de negociere, potrivit Antena 3 . Discuțiile s-au încheiat sâmbătă dimineață, puțin înainte de ora 05:00, iar conferința a rămas doar cu o formulă mult mai slabă, fără garanții juridice. În centrul blocajului a fost Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW) , desfășurată la ONU, la Geneva. CCW funcționează prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 128 de părți trebuie să fie de acord în unanimitate pentru adoptarea unei declarații — un prag care, în practică, permite unui singur stat să oprească un rezultat ambițios. Ce s-a obținut în locul tratatului Deși majoritatea statelor participante au susținut un mandat care să ducă la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru controlul armelor autonome, documentul final cere doar statelor: „să elaboreze prin consens” un instrument; instrument care „s-ar putea să nu implice nicio obligație juridică”. Cu alte cuvinte, procesul rămâne deschis către o soluție neobligatorie, cu efecte limitate asupra modului în care sunt dezvoltate și utilizate aceste sisteme. Cine s-a opus și cine a susținut reguli noi Rusia a condus opoziția, iar diplomați implicați în negocieri au spus că Moscova a obstrucționat deliberat discuțiile și nu a acționat cu bună-credință. În același timp, materialul notează că și alte puteri militare care investesc în războiul bazat pe inteligență artificială, inclusiv Statele Unite, au ezitat să se angajeze pentru un protocol obligatoriu care să protejeze civilii de drone-robot și alte arme autonome. Pe de altă parte, state europene și din NATO (inclusiv Ucraina), dar și China și Iranul, și-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru un nou protocol. Peste 100 de state au cerut o nouă lege, argumentând că armele autonome ridică provocări noi, în timp ce unele state au susținut că dreptul internațional umanitar existent ar fi suficient. Între țările menționate ca opunându-se unei noi legi obligatorii, pledând pentru un acord fără caracter obligatoriu, sunt: Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Marea Britanie, Franța și Germania. De ce contează: CCW nu a mai produs reguli noi de 30 de ani Articolul indică faptul că, din cauza cerinței de unanimitate, CCW nu a reușit să adopte nicio lege nouă de reglementare a armelor în ultimii 30 de ani, iar statele au căutat în trecut alte căi pentru tratate — exemplul dat fiind interzicerea muniției cu dispersie, în 2008. În acest context, eșecul de acum prelungește o zonă gri de reglementare într-un domeniu în care tehnologia este deja folosită și continuă să fie dezvoltată. Reacții și mize invocate în discuții Președintele Future of Life Institute, Max Tegmark , a criticat rezultatul negocierilor: „Roboții ucigași sunt deja aici. Și totuși, statele au convenit că e suficient să discutăm doar despre asta, pentru al 14-lea an la rând”. Separat, fostul consilier american pentru securitate națională John Bolton a avertizat, la o conferință organizată de revista Atlantic, asupra direcției către un război cu tot mai puțini oameni pe câmpul de luptă: „Ne apropiem tot mai mult de un război aproape complet fără oameni pe câmpul de luptă. Nu sunt sigur că mai avem nevoie de avioane pilotate dacă avem tehnologia potrivită pentru drone. Granițele pe care civilizația occidentală a încercat să le traseze între război și viața civilă se destramă”. Materialul mai menționează că Israelul și Statele Unite au folosit sisteme de țintire bazate pe inteligență artificială pentru a efectua zeci de mii de lovituri în Gaza și în Iran, cu „un număr uriaș de victime”. Totodată, Pentagonul ar fi lovit peste 1.000 de ținte în Iran în prima zi a războiului, iar potrivit unor anchete jurnalistice citate, armata americană își propune să ia 1.000 de decizii de țintire asistate de inteligența artificială pe oră. Ce urmează: presiune pentru un tratat, dar fără calendar ferm Consiliera principală pe probleme de armament a Human Rights Watch, Bonnie Docherty, a spus pentru The Guardian că armele autonome au nevoie de legislație obligatorie și a susținut că un tratat ar putea fi negociat în 15 luni, respingând propunerea SUA de a acorda cinci ani pentru stabilirea unui mandat. Un grup de șapte state — Austria, Belgia, Brazilia, Irlanda, Mexic, Noua Zeelandă și Panama — a condus eforturile pentru negocierea unui tratat obligatoriu într-un an. Delegatul Braziliei a argumentat în plen că nu este vorba despre „armele viitorului”, ci despre sisteme deja folosite și dezvoltate, iar întârzierea regulilor crește riscurile asociate utilizării lor. [...]