Tag: hrana
Știri despre „hrana”
Cel puțin 5.000 de morți în Iran, conform autorităților – estimările medicilor indică peste 16.500
Cel puțin 5.000 de morți confirmați oficial în Iran în urma reprimării protestelor – informează Reuters , în contrast puternic cu estimările mult mai ridicate furnizate de organizații pentru drepturile omului și surse medicale independente. Diferențele între cifre sunt uriașe: rețeaua de medici iranieni citată de The Sunday Times estimează peste 16.500 de morți și circa 330.000 de răniți, iarHuman Rights Activists News Agency (HRANA) , cu sediul în SUA, a documentat 3.308 decese confirmate, 4.382 cazuri în analiză și peste 24.000 de arestări. Profesorul Amir Parasta, chirurg oftalmolog irano-german, care a coordonat contribuțiile medicilor iranieni, a declarat pentru The Sunday Times că echipele medicale au fost nevoite să comunice prin terminale Starlink introduse clandestin, după ce internetul a fost tăiat de autorități. Parasta descrie situația ca fiind „un nou nivel de brutalitate”, relatând cazuri de răni prin împușcare și schije în cap, gât și piept, semnalând utilizarea armelor militare asupra civililor. Cele mai grave pierderi de vieți omenești s-au înregistrat în regiunile kurde din nord-vestul Iranului , unde, istoric, au existat tensiuni cu regimul central. Surse citate de Reuters și The Sunday Times susțin că forțele de securitate au tras din clădiri înalte în manifestanți, martori oculari relatând că lunetiștii trăgeau „în ceafă”, semn că țintele erau persoane în retragere, nu în ofensivă. Contextul estimărilor privind victimele: Sursă Morți confirmați Răniți estimați Alte date relevante Guvernul iranian ( Reuters ) cel puțin 5.000 – Cele mai multe victime în zonele kurde HRANA ( The Hill ) 3.308 – 4.382 cazuri în analiză, 24.000 arestări Medici iranieni ( The Sunday Times ) 16.500 330.000 Comunicare prin Starlink, arme militare Diferențele dintre date indică fie o lipsă de transparență oficială, fie dificultăți reale în documentarea evenimentelor într-un climat represiv și cu acces sever restricționat la informație. The Times of Israel confirmă că raportările medicilor au fost posibile doar datorită unei rețele clandestine de comunicare, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare privind amploarea reală a violențelor. În ciuda acestor cifre alarmante, autoritățile iraniene nu au oferit un raport public detaliat sau o poziție oficială completă asupra modului în care au fost tratate protestele. În absența unor anchete internaționale independente, amploarea reală a represiunii rămâne învăluită în incertitudine. [...]
Khamenei admite mii de morți la proteste în Iran - HRANA vorbește de 3.090, pe fondul blackoutului
Ayatollah Ali Khamenei a admis pentru prima dată că „mii” au fost uciși în timpul protestelor recente din Iran, potrivit BBC . Liderul suprem a spus că o parte dintre victime au murit „într-un mod inuman, sălbatic”, pe fondul unei reacții violente a autorităților și al unui blackout aproape total al internetului, care îngreunează verificarea independentă a informațiilor. Conform relatării, agenția Iranian Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, estimează că represiunea a făcut 3.090 de morți, în timp ce alte grupuri de activiști avansează bilanțuri mai ridicate. În paralel, monitorul de securitate cibernetică NetBlocks a indicat că sâmbătă conectivitatea generală a rămas la aproximativ 2% din nivelurile obișnuite, ceea ce limitează fluxul de imagini și mărturii din teren. Într-un discurs susținut sâmbătă, Khamenei a pus responsabilitatea pentru decese pe seama Statelor Unite. Totodată, protestele declanșate pe 28 decembrie pe fond economic s-au transformat în apeluri pentru încheierea conducerii liderului suprem, în timp ce guvernul iranian a catalogat manifestațiile drept „revolte” susținute de „dușmanii” Iranului. „Forțele de securitate încă patrulează pe motociclete pentru a ține situația sub control, dar, în general, lucrurile au revenit la normal”, a declarat pentru BBC Persian o femeie din Shiraz, în sud-vestul Iranului. BBC notează că protestatarii au fost întâmpinați cu forță letală, iar înregistrări video cu forțe de securitate trăgând asupra demonstrațiilor au fost autentificate de BBC Persian și BBC Verify. În plan extern, președintele american Donald Trump a îndemnat recent demonstranții să „continue să protesteze” și a amenințat cu intervenție militară dacă forțele de securitate îi ucid, în timp ce Departamentul de Stat a spus că a „auzit rapoarte” privind opțiuni ale Iranului de a viza baze americane; Washingtonul a avertizat că un astfel de atac ar fi întâmpinat cu „o forță foarte, foarte puternică”. [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
Teheranul se pregătește de conflict extern; protestele au lăsat peste 500 de morți, afirmă un ONG
Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin , informează Reuters . Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace. HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent. În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat. Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”. Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației. Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”. Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan. În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului. Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”. Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979. Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore. [...]
Iranul fierbe: proteste masive, amenințări internaționale și apeluri directe la revoltă împotriva regimului islamic
Iranul se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimii ani, după ce criza economică, represiunea autorităților și apelurile din exil au aprins un val național de revoltă , relatează Digi24 , HotNews și Mediafax . Tensiunile cresc atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional, în contextul în care liderii de la Teheran se confruntă cu o mișcare de contestare tot mai hotărâtă, iar Statele Unite amenință cu represalii dure dacă manifestanții pașnici vor fi uciși. Apel fără precedent al prințului Reza Pahlavi Printr-un mesaj video difuzat în limba farsi, prințul moștenitor Reza Pahlavi, aflat în exil, le-a cerut iranienilor să iasă în stradă pe 8 și 9 ianuarie, la ora 20:00 , oriunde s-ar afla, pentru a-și manifesta opoziția față de regimul ayatolahului Ali Khamenei. El a făcut un apel direct către forțele de ordine ale regimului, cerându-le să nu tragă în popor și să se alăture cauzei protestatarilor. „Nu se mai pune problema dacă regimul va cădea, ci când . Acest moment este aproape. Folosiți armele pentru a apăra poporul, nu pentru a-l oprima”, a declarat Pahlavi, subliniind că mii de persoane din structurile regimului s-au alăturat deja Platformei de Cooperare Națională, fondată de el în urmă cu șase luni. Violență în stradă și represiune severă Potrivit organizației HRANA și surselor citate de HotNews , protestele s-au extins în 111 orașe din toate cele 31 de provincii ale Iranului , fiind raportate ciocniri violente între manifestanți și forțele de securitate. Cel puțin 36 de protestatari și 4 membri ai forțelor de ordine au fost uciși , în timp ce numărul arestărilor a depășit 2.200 . Protestele au izbucnit pe 28 decembrie, în Marele Bazar din Teheran, ca reacție la prăbușirea rialului iranian și creșterea galopantă a inflației (40%) , dar s-au transformat rapid într-o mișcare politică împotriva conducerii teocratice. Mulțimile scandează lozinci ca „Moarte dictatorului” și „Trăiască șahul”, uneori fluturând steagul vechii monarhii. În mai multe orașe, cum ar fi Mashhad, Abadan, Aligudarz și Lordegan, au fost documentate momente de intensă violență, cu forțele de ordine deschizând focul , folosind gaze lacrimogene sau fiind nevoite să se retragă în fața mulțimii. În unele locuri, circulă zvonuri că polițiștii s-ar fi alăturat protestatarilor , dar aceste informații nu sunt confirmate oficial. SUA avertizează: orice violență va fi sancționată Situația din Iran a atras atenția Statelor Unite. Președintele Donald Trump a transmis un avertisment dur regimului de la Teheran: dacă protestatarii pașnici vor fi uciși, „SUA va lovi foarte dur Iranul” , informează Mediafax . „Urmărim cu mare atenție ce se întâmplă. Suntem pregătiți și gata de acțiune”, a spus Trump într-o intervenție radio. Comentariile sale vin în contextul în care forțele iraniene au fost acuzate că trag asupra protestatarilor în mai multe orașe. În replică, liderii iranieni au denunțat poziția Washingtonului ca fiind o „interferență grosolană în afacerile interne” și au transmis că sunt pregătiți să răspundă „devastator” în cazul unui atac. Sprijin din partea kurzilor iranieni Șapte partide de opoziție kurde au emis o declarație comună de susținere a protestelor și au chemat la grevă generală pe 8 ianuarie, în provinciile Kermanshah, Ilam și Lorestan. Aceste regiuni sunt majoritar kurde și au fost printre cele mai active în valul actual de proteste. Situație socială și economică explozivă Declinul economic accentuat al Iranului, alimentat de sancțiuni internaționale, proastă guvernare și corupție , a dus la o lipsă acută de speranță în rândul populației. Studenții, comercianții și angajații din sectorul public s-au alăturat mișcărilor de stradă, iar liderii religioși par tot mai izolați , în ciuda tentativelor de a calma spiritele cu alocații modice sau apeluri la „dialog”. Presa de stat a anunțat că guvernul va acorda o subvenție de 7 dolari lunar pentru a atenua criza costului vieții – o măsură considerată simbolică și ineficientă de către economiști. [...]