Tag: proteste iran
Știri despre „proteste iran”
Donald Trump cere „o nouă conducere” în Iran - Mesaj direct către ayatollahul Ali Khamenei
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X. Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”. În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”. A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat . Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”. Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian. După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului. Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran , într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”. [...]
Khamenei admite mii de morți la proteste în Iran - HRANA vorbește de 3.090, pe fondul blackoutului
Ayatollah Ali Khamenei a admis pentru prima dată că „mii” au fost uciși în timpul protestelor recente din Iran, potrivit BBC . Liderul suprem a spus că o parte dintre victime au murit „într-un mod inuman, sălbatic”, pe fondul unei reacții violente a autorităților și al unui blackout aproape total al internetului, care îngreunează verificarea independentă a informațiilor. Conform relatării, agenția Iranian Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, estimează că represiunea a făcut 3.090 de morți, în timp ce alte grupuri de activiști avansează bilanțuri mai ridicate. În paralel, monitorul de securitate cibernetică NetBlocks a indicat că sâmbătă conectivitatea generală a rămas la aproximativ 2% din nivelurile obișnuite, ceea ce limitează fluxul de imagini și mărturii din teren. Într-un discurs susținut sâmbătă, Khamenei a pus responsabilitatea pentru decese pe seama Statelor Unite. Totodată, protestele declanșate pe 28 decembrie pe fond economic s-au transformat în apeluri pentru încheierea conducerii liderului suprem, în timp ce guvernul iranian a catalogat manifestațiile drept „revolte” susținute de „dușmanii” Iranului. „Forțele de securitate încă patrulează pe motociclete pentru a ține situația sub control, dar, în general, lucrurile au revenit la normal”, a declarat pentru BBC Persian o femeie din Shiraz, în sud-vestul Iranului. BBC notează că protestatarii au fost întâmpinați cu forță letală, iar înregistrări video cu forțe de securitate trăgând asupra demonstrațiilor au fost autentificate de BBC Persian și BBC Verify. În plan extern, președintele american Donald Trump a îndemnat recent demonstranții să „continue să protesteze” și a amenințat cu intervenție militară dacă forțele de securitate îi ucid, în timp ce Departamentul de Stat a spus că a „auzit rapoarte” privind opțiuni ale Iranului de a viza baze americane; Washingtonul a avertizat că un astfel de atac ar fi întâmpinat cu „o forță foarte, foarte puternică”. [...]
Represiunea din Iran testează securitatea Starlink - miza geopolitică a lui Musk intră în prim-plan
Represiunea din Iran devine un test major de securitate pentru Starlink , potrivit Reuters , în condițiile în care autoritățile de la Teheran restricționează comunicațiile, iar protestatarii folosesc internetul prin satelit pentru a trimite imagini și înregistrări cu violențele. SpaceX a făcut serviciul gratuit pentru iranieni în această săptămână, mutând compania lui Elon Musk în centrul unui nou dosar geopolitic. Miza depășește Iranul: felul în care SpaceX rezistă încercărilor de bruiaj și „păcălire” a semnalului (spoofing, adică transmiterea unor semnale false pentru a induce în eroare dispozitivele) este urmărit de forțe militare și agenții de informații americane care folosesc Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, dar și de China, care dezvoltă constelații rivale, notează Reuters. De ce contează pentru drepturile omului: documentarea violențelor și accesul la informații În contextul întreruperilor de internet impuse de stat, Starlink a devenit un canal dificil de controlat comparativ cu rețelele terestre (cablu și turnuri de telefonie), ceea ce îl face relevant pentru accesul la informații și pentru documentarea abuzurilor. Reuters relatează că restricțiile de comunicații fac dificilă evaluarea completă a amplorii represiunii, inclusiv a numărului de victime. Raha Bahreini , cercetător pentru Iran la Amnesty International, a declarat că organizația a verificat „zeci de videoclipuri” din Iran, inclusiv imagini cu protestatari uciși sau răniți de forțele iraniene, și că „aproape toate” ar fi provenit de la persoane cu acces la Starlink. Totodată, ea a subliniat că restricțiile în curs îngreunează comunicarea organizațiilor pentru drepturile omului cu persoane din Iran, în încercarea de a evalua amploarea violenței. „Am verificat zeci de videoclipuri din Iran (...) și credem că aproape toate au venit de la oameni care aveau acces la Starlink.” Reuters nu oferă o cifră totală a materialelor distribuite, însă introduce un reper minim verificat: „zeci de videoclipuri” validate de Amnesty International, despre care organizația spune că provin în majoritate covârșitoare de la utilizatori cu acces la Starlink. În lipsa unor date agregate (de la platforme, ONG-uri sau SpaceX), aceasta rămâne singura cuantificare explicită din sursă. Cum încearcă Iranul să întrerupă Starlink: bruiaj și semnale GPS false Specialiști și organizația Holistic Resilience (un ONG american implicat în livrarea de terminale Starlink către iranieni) susțin că Iranul ar folosi echipamente de bruiaj pentru a perturba semnalul. În paralel, ar exista indicii de „spoofing” GPS, adică transmiterea unor coordonate false pentru a deruta și dezactiva terminalele. Nariman Gharib , activist al opoziției iraniene și investigator independent în domeniul spionajului cibernetic, a declarat că spoofing-ul GPS afectează conexiunea și reduce vitezele, pe baza analizei datelor de la un terminal din interiorul Iranului. El a descris efectul practic ca o degradare a serviciului până la un nivel la care comunicațiile complexe devin greu de folosit. „Poți, poate, să trimiți mesaje text, dar uită de apelurile video.” Reuters mai arată că Starlink, ca rețea de internet din spațiu cu aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă, este mai greu de localizat și perturbat decât sistemele tradiționale bazate pe un satelit mare, fix, deasupra unei regiuni. Tocmai această arhitectură ridică însă și miza confruntării: Iranul testează metode care, dacă se dovedesc eficiente, pot fi studiate și replicate. Interdicție, terminale introduse ilegal și presiune diplomatică Starlink este interzis în Iran , dar „zeci de mii” de terminale ar fi putut fi introduse prin contrabandă, deși nu este clar câte sunt efectiv în uz, potrivit Reuters, care citează Holistic Resilience. Terminalele pentru consumatori sunt antene dreptunghiulare în două dimensiuni, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, mai scrie agenția. Teheranul a încercat să contracareze serviciul și pe cale diplomatică, cerând anul trecut, la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) din cadrul ONU, ca Statele Unite și Norvegia (unde Starlink este înregistrat internațional) să blocheze serviciul. În plan intern, după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege care interzice utilizarea Starlink și introduce pedepse severe pentru folosirea sau distribuirea tehnologiei neautorizate, potrivit presei de stat iraniene citate de Reuters. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a justificat întreruperea internetului într-o declarație pentru Al Jazeera TV, afirmând că decizia a venit „după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că ordinele veneau din afara țării”, conform Reuters. Pentru SpaceX, episodul devine și o vitrină cu miză comercială, în condițiile în care Starlink este principala linie de afaceri a companiei (Reuters menționează venituri de 15 miliarde de dolari în 2024) și SpaceX ia în calcul o listare publică în 2026. [...]
Trump susține că Iranul a oprit execuțiile – regimul de la Teheran rămâne sub observație
Președintele Donald Trump a declarat că „execuțiile s-au oprit” în Iran, invocând surse „foarte importante” din interiorul regimului , într-un moment în care Statele Unite „analizează opțiunile” privind un răspuns față de Teheran, informează CNN . Declarațiile președintelui au fost făcute miercuri în Biroul Oval, în contextul în care există temeri legate de posibila execuție a protestatarului Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, reținut recent. Afirmațiile liderului american vin în contradicție cu datele prezentate de Human Rights Activists News Agency (HRANA), o organizație cu sediul în SUA, care susține că cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în urma represiunii declanșate în Iran în decembrie 2025. Atmosfera din capitala iraniană rămâne tensionată, iar internetul este în continuare blocat. Trump a susținut că „a fost informat pe surse sigure” că „nu mai există planuri de execuții” , dar nu a precizat cine i-a oferit aceste informații. „Ne-au spus că omorurile s-au oprit. Sper că este adevărat”, a declarat el. În același timp, a transmis că SUA nu exclud opțiunea unei intervenții militare, dar „vor aștepta să vadă cum evoluează situația”. Pe fondul acestor tensiuni, Marea Britanie și-a închis temporar ambasada de la Teheran și a retras tot personalul, avertizând cetățenii britanici, inclusiv pe cei cu dublă cetățenie, că riscurile de arestare sunt semnificative. În paralel, mai mulți angajați americani au fost retrași dintr-o bază militară din Qatar , ca măsură de precauție. Trump a declarat și că ar fi „foarte supărat” dacă regimul iranian va continua cu execuțiile. În lipsa unor confirmări din partea autorităților de la Teheran, situația rămâne incertă, iar eventualele acțiuni ale SUA depind, potrivit președintelui, de evoluția din teren. Deocamdată, el afirmă că a fost informat că „execuțiile nu vor avea loc” și că „ajutorul este pe drum” pentru protestatarii iranieni. [...]
Confruntarea SUA-Iran, o amenințare majoră; Qatarul avertizează privind consecințele catastrofale
Qatarul avertizează că o confruntare între SUA și Iran ar fi catastrofală pentru regiune , informează AGERPRES . Această declarație vine în contextul în care președintele american a amenințat cu o intervenție militară în Iran, țară afectată de o mișcare amplă de proteste. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, Majed al-Ansari , a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Doha că escaladarea tensiunilor ar putea avea efecte devastatoare nu doar asupra regiunii, ci și dincolo de ea. El a menționat că Qatarul dorește să evite o astfel de situație cât mai mult posibil. Donald Trump a continuat să sugereze posibilitatea unei intervenții militare, în urma protestelor din Iran, care au dus la moartea a peste 600 de persoane, conform unui ONG. Iranul, la rândul său, a amenințat cu represalii împotriva obiectivelor militare și a transportului maritim al SUA. Qatarul, care găzduiește cea mai mare bază americană din regiune, a fost anterior ținta unui atac cu rachete din partea Iranului, ca răspuns la un atac american asupra siturilor nucleare iraniene. În acest context, tensiunile dintre cele două state sunt în creștere. Pe lângă amenințările militare, Trump a anunțat sancțiuni vamale împotriva partenerilor comerciali ai Iranului. Totuși, Casa Albă a subliniat că, deși opțiunea loviturilor aeriene rămâne pe masă, diplomația este considerată prima opțiune. Majed al-Ansari a mai declarat că Qatarul este în discuții cu toate părțile implicate, inclusiv cu vecinii și partenerii din regiune, pentru a găsi o soluție diplomatică la criza actuală. Această abordare subliniază eforturile de a preveni o escaladare a conflictului care ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune. [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
Valutele rămân stabile în raport cu leul; aurul se întărește ca activ de refugiu în context global incert
Leul rămâne stabil în fața principalelor valute pe 12 ianuarie 2026 , înregistrând ușoare variații pozitive față de euro și francul elvețian, în timp ce dolarul american scade. Euro a fost cotat la 5,0896 lei, în creștere cu 0,0009 lei față de cotația anterioară, confirmând tendința de stabilizare observată în ultimele săptămâni. Cursul este susținut de o ameliorare a indicatorilor macroeconomici interni, precum deficitul bugetar și balanța comercială , corelate cu un control mai eficient al crizei energetice. În schimb, dolarul american a pierdut teren , ajungând la 4,3564 lei (-0,0138 lei), pe fondul tensiunilor geopolitice, în special din Ucraina , care afectează încrederea în piețele internaționale. Lira sterlină a crescut ușor, până la 5,8643 lei (+0,0065 lei), iar francul elvețian s-a întărit marginal, până la 5,4650 lei (+0,0006 lei). Cea mai spectaculoasă creștere este înregistrată de gramul de aur , care a urcat cu 2,46%, până la un nou maxim istoric de 643,3615 lei. Această evoluție reflectă apetitul crescut al investitorilor pentru active de refugiu, stimulat nu doar de incertitudinile economice globale și tensiunile din Ucraina, ci și de protestele masive din Iran , unde tulburările sociale și represiunile autorităților au generat temeri privind extinderea instabilității în Orientul Mijlociu. Piața reacționează astfel la acumularea simultană de riscuri geopolitice, căutând siguranță în metale prețioase. Principalele cursuri valutare BNR din 12 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 +0,0009 (+0,02%) Dolar SUA (USD) 4,3564 -0,0138 (-0,32%) Liră sterlină (GBP) 5,8643 +0,0065 (+0,11%) Franc elvețian (CHF) 5,4650 +0,0006 (+0,01%) Aur (XAU) 643,3615 +15,4690 (+2,46%) Zlot polonez (PLN) 1,2088 +0,0007 (+0,06%) Forint maghiar (HUF) 0,0132 -0,0000 (-0,21%) Liră turcească (TRY) 0,1009 -0,0003 (-0,30%) Context economic: Analiștii pun ușoara apreciere a leului în contextul unui echilibru relativ recent câștigat de România între deficitul bugetar și cel comercial , susținut de măsuri guvernamentale privind gestionarea cererii energetice. Ministerul Energiei a anunțat recent că aprovizionarea cu gaze rămâne stabilă, în ciuda vremii severe. În același timp, perspectivele pieței interne sunt sprijinite de un început de an bun pentru turism, în special în București, unde rata de ocupare hotelieră este în creștere , ceea ce ar putea impulsiona consumul. Pe plan internațional, presiunea asupra dolarului vine și din nesiguranța provocată de tensiunile geopolitice , în special atacurile recente ale Rusiei asupra Kievului, dar și din incertitudinile legate de negocierile comerciale UE-Mercosur, care pot modifica reglementările de schimb. În plus, evenimentele din Iran influențează percepția de risc global: protestele declanșate la începutul lunii ianuarie, în urma unei serii de arestări și întreruperi de servicii, au atras reacții internaționale și au intensificat volatilitatea piețelor energetice și valutare. În concluzie, leul rămâne într-o zonă de echilibru , susținut de factori interni pozitivi, însă evoluțiile externe pot oricând înclina balanța. Investitorii și consumatorii trebuie să rămână atenți la modificările din mediul geopolitic și economic internațional, mai ales în ceea ce privește energia, comerțul și stabilitatea regională. [...]
Protestele din Iran, descrise de regim ca o „fază nouă” a războiului cu Israelul; represiunea se intensifică
Unele voci din conducerea regimului iranian susțin că protestele actuale fac parte dintr-o „fază nouă” a războiului Israel-Iran, deși confruntările militare directe s-au încheiat în iunie 2025 , informează Institute for the Study of War . Această narațiune pare menită să justifice represiunile dure împotriva protestatarilor și să consolideze sprijinul în interiorul aparatului de securitate, marcând o continuare a unei retorici care urmărește să asocieze mișcările de contestare cu influențe externe, în special Statele Unite și Israel. Într-un discurs rostit pe 11 ianuarie, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat amenințări directe la adresa SUA, avertizând împotriva „unor calcule greșite” și sugerând că Iranul ar putea lovi bazele americane din regiune sau chiar Israelul, în cazul unui atac american asupra Iranului. Declarația vine în contextul în care, potrivit unor surse media occidentale, președintele SUA, Donald Trump, ia în calcul mai multe opțiuni de intervenție în sprijinul protestatarilor iranieni. Totodată, regimul iranian ar încerca să portretizeze protestatarii drept „teroriști” și să-i asocieze cu inamici externi pentru a motiva forțele de ordine, în special pe cele ezitante, să intensifice represiunea. Această tactică a fost frecvent utilizată în trecut de regim pentru a descuraja simpatiile interne față de mișcările de protest. Un alt aspect alarmant este numărul ridicat de membri ai forțelor de securitate uciși de la începutul protestelor, pe 28 decembrie 2025 . Potrivit presei apropiate Gărzilor Revoluționare (IRGC), cel puțin 114 membri ai structurilor de ordine, inclusiv din cadrul poliției, milițiilor Basij și IRGC, au fost uciși. Cu toate acestea, sursele independente observate de CTP-ISW indică faptul că bilanțul ar putea fi mult mai mare, unele regiuni, precum provincia Teheran, nefiind incluse în statistica oficială. În ciuda severității represiunii, nivelul protestelor a scăzut semnificativ în data de 11 ianuarie , ceea ce ar putea fi consecința întreruperii internetului la nivel național și a acțiunilor regimului împotriva utilizării rețelei de satelit Starlink. Limitarea accesului la informație și comunicare liberă este o strategie cunoscută a regimului în perioade de criză, menită să fragmenteze și să descurajeze mișcările de stradă. Atmosfera din Iran rămâne tensionată, iar eforturile autorităților de a controla narațiunea internă și de a reprima orice formă de contestare devin tot mai agresive, pe fundalul unei crize sociale și politice profunde. [...]
Teheranul se pregătește de conflict extern; protestele au lăsat peste 500 de morți, afirmă un ONG
Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin , informează Reuters . Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace. HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent. În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat. Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”. Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației. Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”. Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan. În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului. Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”. Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979. Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore. [...]
Internetul blocat în Iran; Elon Musk activează Starlink pentru a sprijini protestatarii
Avioane militare și civile rusești efectuează zboruri frecvente către Teheran, iar Moscova ar putea pregăti evacuarea liderilor iranieni , potrivit Știrile Pro TV . Aceste zboruri ar putea indica atât un sprijin militar și tehnic pentru regimul iranian, cât și un plan de evacuare pentru liderul suprem și apropiații săi, împreună cu rezervele de aur ale Iranului. În Iran, situația este tensionată, cu mii de protestatari care continuă să iasă în stradă, în ciuda riscurilor de represiune. Protestele, care au început pe 28 decembrie, sunt alimentate de nemulțumiri economice și de restricțiile asupra libertăților politice și sociale. Internetul este blocat în toată țara, iar Elon Musk a activat sateliții Starlink pentru a oferi acces la internet. Fiul fostului șah al Iranului, Reza Pahlavi, îndeamnă la continuarea protestelor și la greve naționale în sectoarele energetic și de transport. El a declarat: „Vă cer ca și astăzi și mâine, după ora 18, să ieșiți pe străzi cu steaguri, imagini și simboluri ca să revendicați spațiile publice.” Președintele SUA, Donald Trump , a avertizat regimul iranian că, în cazul unui masacru, SUA vor răspunde ferm, fără a implica trupe americane în Iran. Trump a subliniat că liderii iranieni au tratat poporul foarte urât și acum plătesc pentru asta. În același timp, economia iraniană se confruntă cu dificultăți majore. Moneda națională, rialul, a pierdut semnificativ din valoare, iar prețurile la produsele de bază au crescut dramatic. Aceste probleme economice au fost un factor declanșator pentru protestele actuale, dar nemulțumirile au evoluat rapid către cereri de libertăți politice și sociale mai mari. [...]