Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria își schimbă regulile de guvernare printr-o limită de mandat care blochează revenirea lui Viktor Orbán după ce președintele Tamás Sulyok a promulgat un amendament constituțional ce plafonează mandatul de prim-ministru la maximum opt ani, potrivit Mediafax.
Amendamentul a fost inițiat de partidul Tisza, aflat la putere, și a fost adoptat la începutul săptămânii în Parlamentul Ungariei cu 135 de voturi pentru, 50 împotrivă și 6 abțineri. Măsura a fost prezentată ca o promisiune electorală și, potrivit POLITICO, s-ar aplica și actualului premier, Péter Magyar.
Prin plafonarea la opt ani a duratei mandatelor de prim-ministru, modificarea „schimbă condițiile de alegere a prim-ministrului pentru viitor”, conform comunicatului oficial citat în articol. În acest context, Viktor Orbán „nu mai poate reveni la putere”, după ce a avut în total cinci mandate, însumând 20 de ani (1998–2002, 2010–2026), și a pierdut alegerile parlamentare din aprilie.
Tamás Sulyok a semnat amendamentul în loc să îl trimită Curții Constituționale pentru examinare, argumentând că o astfel de trimitere ar „limita” voința poporului. În comunicatul Palatului Sandor, președintele susține că dreptul de a ocupa o funcție publică „nu este nelimitat din punct de vedere constituțional” și că durata mandatelor de premier de după schimbarea regimului este relevantă pentru aplicarea restricției.
Amendamentul urmează să fie promulgat în Monitorul Oficial al Ungariei, conform deciziei anunțate.
Recomandate
Decizia președintelui Poloniei de a-i retrage lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a statului riscă să complice cooperarea Varșoviei cu Kievul , într-un moment în care Polonia rămâne un pilon al sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia, potrivit Adevărul . Karol Nawrocki a anunțat că a decis retragerea Ordinului Vulturul Alb, decorație acordată lui Zelenski în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda, ca recunoaștere a contribuției la cooperarea polono-ucraineană și la securitatea regională, notează dialog.ua . De ce a luat Nawrocki această decizie Potrivit declarațiilor lui Nawrocki pe platforma X, motivul invocat este hotărârea autorităților ucrainene de a acorda unei unități de forțe speciale titlul „ Eroii UPA” (Armata Insurecțională Ucraineană) – un subiect sensibil și controversat în relațiile dintre cele două state. Președintele polonez a susținut că măsura nu este îndreptată împotriva poporului ucrainean și că sprijinul Poloniei pentru Ucraina nu se schimbă. În același context, Nawrocki a declarat: „Nimic nu s-a schimbat în această evaluare. Rusia este agresorul, iar Putin este un criminal”. Decizia nu este încă în vigoare: e nevoie de semnătura premierului Presa poloneză arată că retragerea efectivă a distincției necesită și aprobarea premierului Donald Tusk , ceea ce înseamnă că anunțul președintelui nu produce, deocamdată, efecte juridice. Reacția Kievului: acuzații că măsura ajută Rusia și un gest de protest Autoritățile ucrainene au criticat rapid anunțul. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a spus că o asemenea decizie „servește intereselor Rusiei” și a insistat că Ucraina susține dialogul bazat pe respect reciproc, inclusiv pe teme istorice sensibile. „Niciun președinte al unui alt stat nu ar trebui să dicteze istoria Ucrainei”, a transmis Sîbiha. Ca gest de protest, Sîbiha a anunțat că renunță la Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Poloniei, distincție primită în 2022. Fostul ministru ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat, la rândul său, critic la adresa lui Nawrocki, acuzându-l că „lovește oamenii greșiți” și că este orbit de „ratinguri și ură față de ucraineni”. Kuleba a adăugat și că Polonia nu a retras Ordinul Vulturul Alb unor personalități istorice precum Ecaterina a II-a sau Benito Mussolini, deși acestea sunt asociate cu perioade nefaste pentru statul polonez. Miza: tensiuni politice într-un moment de dependență strategică Noua dispută riscă să tensioneze relațiile dintre Varșovia și Kiev exact când Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei. În plan practic, evoluția depinde și de pasul următor la Varșovia: dacă premierul Donald Tusk aprobă retragerea, gestul ar căpăta greutate instituțională și ar putea amplifica presiunea politică bilaterală pe subiecte istorice deja sensibile. [...]
Trimiterea lui Steve Witkoff și Jared Kushner în Elveția repune pe agendă reluarea negocierilor SUA–Iran, dar calendarul rămâne blocat de fragilitatea armistițiului din Liban , potrivit news.ro . Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns în Elveția, a declarat un oficial american, în contextul în care SUA și Iranul încearcă să reia discuțiile tehnice, relatează CNN. În Elveția a sosit și Jared Kushner, ginerele lui Trump, pentru a participa la potențiale negocieri. Rămâne neclar când vor avea loc discuțiile. Următoarea rundă era programată să înceapă vineri, însă a fost anulată brusc pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și Hezbollah. Witkoff și Kushner conduseseră negocierile cu Iranul care au dus la memorandumul inițial de înțelegere. Vicepreședintele JD Vance este, la rândul său, pregătit să zboare pentru discuții „la prima ocazie disponibilă”, a transmis Casa Albă joi. Armistițiul din Liban, condiție pentru reluarea discuțiilor După anunțarea unui armistițiu, a apărut posibilitatea revenirii la procesul diplomatic, însă o dată nouă nu a fost stabilită. Potrivit unei surse Axios dintr-una dintre țările de mediere, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi le-a spus omologilor săi că un armistițiu stabil în Liban este o condiție „extrem de importantă” pentru continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran. O altă sursă citată în material susține că partea iraniană vrea să se asigure de durabilitatea armistițiului, astfel că este puțin probabil ca discuțiile să înceapă înainte de luni. În același timp, calendarul poate fi modificat în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Rolul mediatorilor Qatar rămâne unul dintre mediatorii-cheie, iar prim-ministrul țării a ajuns deja în Elveția pentru consultări diplomatice între părți. [...]
Eliminarea Turciei după două eșecuri în grupă complică parcursul sportiv și financiar al federației , într-un turneu în care prezența la Cupa Mondială aduce, de regulă, vizibilitate și venituri din premii, sponsorizări și drepturi comerciale. Potrivit Al Jazeera , Turcia a fost scoasă din cursa pentru Cupa Mondială 2026 după 0-1 cu Paraguay, deși sud-americanii au jucat o repriză întreagă în 10 oameni. Paraguay a marcat decisiv foarte devreme: Matías Galarza a înscris după 64 de secunde cu un șut de la 25 de metri, gol descris drept cel mai rapid al turneului până în acel moment, depășind reușita lui Ismael Saibari (71 de secunde) din meciul Maroc – Scoția. Victoria a venit după ce Paraguay fusese învinsă cu 4-1 de SUA în primul meci din grupă. Turcia a dominat, dar a ratat masiv Deși Turcia a controlat jocul și a avut, la un moment dat, 79% posesie, echipa a încheiat fără gol, în ciuda a 32 de șuturi. Al Jazeera notează că a fost un scenariu apropiat de eșecul din meciul de debut cu Australia, când turcii au tras mult, dar au pierdut din nou. Printre jucătorii care au avut ocazii importante s-au numărat Kenan Yıldız (Juventus) și Arda Güler (Real Madrid), însă finalizarea a făcut diferența. Paraguay a rezistat defensiv și a rămas periculoasă pe contraatac în puținele momente în care a ieșit la joc. Cartonaș roșu pe o regulă nouă, aplicată pentru prima dată la CM 2026 Paraguay a jucat a doua repriză în inferioritate numerică după eliminarea lui Miguel Almirón, în prelungirile primei părți. Decizia a fost confirmată de arbitrajul video (VAR) și a reprezentat prima aplicare la turneu a unei reguli noi: jucătorii care își acoperă gura cu mâna, brațul sau tricoul în situații de confruntare primesc cartonaș roșu. Regula a fost introdusă după un caz invocat în articol: Gianluca Prestianni (Benfica) a fost acuzat că ar fi adresat insulte discriminatorii lui Vinícius Jr (Real Madrid) în timp ce își acoperea gura. Efecte în grupă și reacții după meci Rezultatul a confirmat SUA drept câștigătoare ale Grupei D, după victoria americanilor cu 2-0 în fața Australiei, la Seattle. Selecționerul Turciei, Vincenzo Montella , a spus că echipa „a luptat să rămână în turneu”, dar că este un deznodământ care trebuie acceptat. „Sunt trist, dar sunt și foarte mândru de jucătorii mei. Au dat totul până la fluierul final. Asta e fotbalul”, a declarat Montella. Galarza a descris momentul ca fiind „una dintre cele mai bune zile” din viața lui și a insistat pe efortul echipei în inferioritate numerică. „Ne-am arătat calitatea și spiritul de luptă chiar și cu un jucător în minus. Dumnezeu a vrut să se întâmple asta pentru Paraguay mai mult ca niciodată”, a spus mijlocașul de 24 de ani, împrumutat la Atlanta United de la River Plate. Pentru Paraguay, victoria întărește revenirea în prim-plan la un Mondial: echipa nu mai jucase la Cupa Mondială din 2010, când a ajuns până în sferturi, cea mai bună performanță din istoria sa. [...]
Israel își consolidează prezența la intrarea în Marea Roșie prin parteneriatul cu Somaliland , într-o mișcare cu potențial de a afecta securitatea rutelor maritime și echilibrele regionale, potrivit Al Jazeera . La Ierusalim, președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi („Cirro”) , a fost primit cu onoruri de stat rare pentru liderul unui teritoriu nerecunoscut de alte state, la șase luni după ce Israel a devenit prima țară care i-a recunoscut independența față de Somalia. Vizita a combinat ceremonii cu discuții descrise de oficiali drept „substanțiale”, fiind semnat un acord de cooperare strategică și derulate întâlniri care vizează extinderea relației spre securitate, comerț și strategie regională. Miza geografică este explicită: Somaliland controlează o porțiune lungă de coastă la Golful Aden, în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab , punct-cheie care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și un culoar critic pentru comerțul global. De ce contează: securitatea transportului maritim și riscul de escaladare Pentru Israel, importanța zonei a crescut pe fondul schimburilor de foc cu rebelii houthi din Yemen și al perturbărilor repetate ale transportului maritim în Marea Roșie. În acest context, apropierea de Somaliland este prezentată ca o „deschidere strategică” într-un moment în care Israelul se confruntă cu o izolare regională mai accentuată, potrivit analistului Yossi Mekelberg (Chatham House), citat de Al Jazeera. În paralel, vizita are loc pe fondul unui memorandum de înțelegere al președintelui SUA, Donald Trump, cu Iranul, despre care materialul notează că a amplificat presiunea internă asupra premierului Benjamin Netanyahu din partea criticilor care susțin că documentul lasă nerezolvate preocupări de securitate ale Israelului. Semnale concrete: ambasadă la Ierusalim și cooperare „sub radar” Un element cu încărcătură diplomatică imediată a fost deschiderea oficială de către Somaliland a unei ambasade în Ierusalimul de Vest, la o ceremonie la care a participat ministrul israelian de externe, Gideon Saar. Decizia se abate de la practica majorității statelor, care își păstrează ambasadele la Tel Aviv, din cauza statutului disputat al Ierusalimului. Potrivit materialului, gestul a atras condamnări din partea Palestinei, Organizației Cooperării Islamice și Ligii Arabe. Pe dimensiunea de securitate, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că cele două părți au cooperat ani la rând „sub radar” în „o serie de operațiuni” și că se așteaptă ca relația să atingă „noi culmi”, conform relatării Al Jazeera. Întrebarea-cheie: bază militară și reacția actorilor regionali Cooperarea în domenii civile (apă, sănătate, agricultură) este menționată ca interes al Somalilandului, însă atenția se concentrează pe posibila componentă militară. Oficialii somalezi au susținut că Israelul ar fi interesat de o facilitate militară legată de operațiuni împotriva houthiților, acuzații față de care Somaliland a evitat, potrivit materialului, o poziție tranșantă. Într-un interviu pentru i24, președintele Somalilandului a spus că nu există în prezent un plan pentru o bază militară, dar a adăugat: „Nu pot exclude”. Analiza citată de Al Jazeera indică drept punct de interes Berbera, cel mai mare oraș de coastă al Somalilandului, unde un aeroport construit inițial de Uniunea Sovietică și folosit ulterior de NASA ar fi fost recent militarizat, potrivit International Institute for Strategic Studies (IISS). Reacțiile negative vin din mai multe direcții: Somalia, prin ministrul de stat pentru afaceri externe Ali Omar, a spus că „cea mai mare teamă” este ca Somaliland să fie atras în conflictele regionale ale Israelului și a avertizat că „această interferență importă conflict” într-o regiune deja fragilă. Arabia Saudită, Turcia și Egipt, alături de Uniunea Africană, Organizația Cooperării Islamice și Liga Arabă, și-au exprimat îngrijorarea față de recunoașterea unilaterală a Somalilandului de către Israel, potrivit materialului. Houthiții au avertizat că orice prezență israeliană în Somaliland ar deveni „o țintă militară” și au condamnat deschiderea ambasadei la Ierusalim. Ce urmează: consolidare diplomatică, dar cu beneficii limitate Materialul descrie relația ca intrată într-o „fază de consolidare”, inclusiv prin semnarea unei „Declarații de cooperare strategică”, prezentată de Somaliland drept începutul „celei mai semnificative faze” a relațiilor bilaterale. În același timp, Mekelberg avertizează că parteneriatul nu rezolvă problemele de fond ale niciuneia dintre părți: Netanyahu caută să își extindă relațiile externe fără a aborda chestiunea palestiniană, iar Somaliland „pune prea mult” în această relație, deoarece Israelul nu poate livra singur recunoaștere internațională largă. [...]
Ucraina amenință cu lovirea infrastructurii din Belarus folosite de Rusia : președintele Volodimir Zelenski i-a transmis lui Aleksandr Lukașenko un ultimatum de o săptămână pentru dezafectarea releelor care ar ajuta dronele rusești să atace Ucraina, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: dacă aceste echipamente rămân funcționale, Kievul sugerează că ar putea interveni direct, ceea ce ar ridica riscul extinderii conflictului peste graniță. Zelenski a spus că releele instalate pe teritoriul Belarusului, de-a lungul frontierei cu Ucraina, sunt folosite pentru „mărirea semnalului” și ajustarea traiectoriei dronelor ruse. În lipsa unei acțiuni din partea Minskului, liderul ucrainean a indicat că Ucraina ar urma să le „dezafecteze” pe cont propriu. „Cred că o săptămână e suficientă pentru ca el să facă asta. Dacă el nu face acest lucru, o vom face noi”, a spus președintele ucrainean. De ce contează: risc de escaladare și ținte de infrastructură Mesajul Kievului mută presiunea de pe planul diplomatic pe unul practic, legat de infrastructură cu rol militar (relee de comunicații pentru drone). O eventuală lovire a unor astfel de echipamente pe teritoriul Belarusului ar putea fi interpretată ca o extindere a operațiunilor ucrainene dincolo de propriul teritoriu, cu implicații directe pentru securitatea regională. În același timp, Zelenski a argumentat că Lukașenko nu poate susține că nu vrea să fie atras în război, atât timp cât, potrivit lui, Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru atacuri asupra Ucrainei încă din primele zile ale conflictului. Poziția lui Lukașenko: „Belarus nu e o amenințare”, dar admite vulnerabilitatea Antena 3 relatează că Lukașenko a declarat marți că Belarus nu reprezintă o amenințare pentru Ucraina și și-a cerut scuze lui Zelenski pentru remarcile jignitoare anterioare, informație atribuită Kyiv Independent. Totodată, liderul de la Minsk a recunoscut vulnerabilitatea militară a Belarusului în eventualitatea unor lovituri ucrainene asupra infrastructurii critice. „Belarusul este foarte vulnerabil din punct de vedere militar, dacă Ucraina ar începe să lovească Belarusul așa cum lovește Rusia. Pentru armata ucraineană, Belarusul este ca în palmă”, a spus Lukașenko, potrivit aceleiași relatări. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, termenul indicat de Zelenski este de „o săptămână”. Nu sunt prezentate reacții oficiale ale autorităților belaruse privind dezafectarea releelor, iar Antena 3 nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete deja luate pe teren. [...]
Remarca lui Trump despre finalul mandatului lui Macron adaugă presiune politică peste „diplomația de protocol” de la Versailles , într-un moment în care Parisul încearcă să capitalizeze rolul de gazdă al G7 și să-și consolideze influența în dosare sensibile, potrivit Mediafax . Într-un interviu filmat acordat publicației Axios , Donald Trump a rememorat cele 48 de ore petrecute în Franța, de la Évian la Versailles, unde Emmanuel Macron a organizat o cină la Palatul Versailles cu ocazia aniversării a 250 de ani de la independența americană. Trump a lăudat modul în care președintele francez a gestionat summitul G7 și a descris evenimentul drept unul „fantastic”, relatează Le Figaro, citat de Mediafax. Laude pentru organizare, dar și o „înțepătură” politică Trump a spus că Macron „a făcut o treabă fantastică găzduind G7”, fără „agitație sau brizbriz”. În același timp, președintele american a strecurat o observație care trimite direct la calendarul politic al liderului francez, afirmând că Macron „nu va mai fi mult timp prin preajmă”, o aluzie la faptul că al doilea mandat al acestuia urmează să se încheie în 2027. Culisele invitației la Versailles și „slăbiciunea” lui Trump Potrivit relatării lui Trump, Macron l-ar fi contactat cu aproximativ o săptămână înainte de summit, cerându-i să vină la Paris pentru a fi omagiat. Trump a susținut că inițial a ezitat, dar a fost convins de atracția pentru locul ales: „Știa slăbiciunea mea, pentru că Versailles este, în opinia mea, unul dintre cele mai magnifice locuri existente, așa că m-am lăsat convins.” Trump a mai afirmat că a înțeles că, în mod obișnuit, nu se organizează cine la Versailles, ceea ce ar fi făcut evenimentul cu atât mai ieșit din comun. Semnarea acordului privind Iranul, în timpul cinei În seara de la Versailles, Trump a spus că a primit chiar înainte de cină textul acordului de încheiere a ostilităților cu Iranul, iar documentul ar fi fost semnat la masă, „spre surprinderea tuturor”. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, invitat la eveniment, a confirmat la RTL că „a fost o surpriză”. Surse apropiate președintelui francez au susținut că Macron „a creat condițiile necesare pentru semnare”, deși Franța nu a fost parte la negocieri. [...]
