Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a confirmat că îl contactează pe Serghei Lavrov în contextul reuniunilor UE de la Bruxelles, potrivit HotNews.ro, după ce presa internațională a relatat că cei doi comunică frecvent în pauzele discuțiilor. Șeful diplomației ungare a susținut că astfel de convorbiri țin de practica diplomatică și că discută și cu alți omologi din afara Uniunii.
Declarațiile vin după ce guvernul de la Budapesta respinsese inițial acuzațiile drept „fake news”. În weekend, Washington Post a relatat, citând un oficial european de securitate, că Szijjártó ar fi efectuat de ani de zile apeluri regulate în pauzele reuniunilor UE pentru a-i oferi lui Lavrov „rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”.
Miza este ridicată deoarece statele membre sunt obligate să respecte principiul cooperării loiale, iar conținutul reuniunilor este considerat confidențial. În acest context, Comisia Europeană a cerut luni Ungariei să clarifice situația, calificând informațiile apărute drept „îngrijorătoare”, conform relatării citate de HotNews.ro din Euronews.
„Nu vorbesc doar cu ministrul rus de externe, ci și cu cei americani, turci, israelieni, sârbi și alții înainte și după reuniunile Consiliului Uniunii Europene”, a declarat luni seară Szijjártó.
Szijjártó a mai afirmat, într-un videoclip publicat marți dimineață, că nu ar fi încălcat protocoale de securitate și că la nivel ministerial „nu se discută secrete”, respingând ideea unor restricții privind telefoanele în sală. Pe fond, episodul se suprapune peste poziționarea Ungariei ca unul dintre puținele guverne europene care mențin legături regulate cu Kremlinul și peste dependența sa energetică de importurile din Rusia; ministrul ungar a vizitat Moscova de 16 ori de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar pe 4 martie s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin, potrivit textului citat.
Reacția Moscovei a venit marți, când purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a apărat guvernul Viktor Orbán într-o declarație pentru TASS, citată de EFE și Agerpres, susținând că liderii ungari „apără interesele țării lor” și acuzând, în același timp, lipsa de coeziune reală în interiorul UE pe tema scurgerilor de informații.
Recomandate
Republica Moldova ar putea închide capitolele de negociere cu UE până în 2028 , dacă își păstrează ritmul de reforme și evită „accidentele politice”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: finalizarea negocierilor presupune alinierea legislației și a instituțiilor la standardele europene, cu efect direct asupra mediului economic și administrativ. Declarația îi aparține fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Pușcaș , care spune că, în scenariul menținerii actualului ritm, Chișinăul ar putea „finaliza toate capitolele de negociere” până în 2028 și ar putea urmări obiectivul de a ajunge în 2030. El afirmă, totodată, că procesul de aderare al Republicii Moldova se menține pe agenda UE și a statelor membre, pe baza semnalelor primite de la Bruxelles și din capitalele europene. Ce contează pentru parcursul de aderare: transpunere legislativă și aplicarea politicilor Pușcaș indică drept elemente-cheie efortul de „transpunere legislativă” (preluarea în legislația națională a regulilor UE) și reforma instituțiilor. În plus, el punctează că Republica Moldova „a început chiar să aplice politicile europene”, un pas care, în logica negocierilor, contează nu doar formal, ci și practic, prin capacitatea de implementare. Atuuri și vulnerabilități: sprijin politic intern vs. riscuri geopolitice Fostul negociator-șef al României enumeră câteva avantaje pe care le vede în cazul Republicii Moldova: o „susținere cvasigenerală” pentru aderare, cu excepția unor grupări politice; determinarea Guvernului și existența unei strategii și a unui program de pregătire; respectarea programului „într-o pondere de peste 90%”, comparativ cu alte state, în special din Balcani; o echipă de negociere tânără și determinată. Pe partea de riscuri, el menționează un mediu internațional „complex” și predispus la schimbări bruște, războiul din zonă și presiunile din vecinătatea estică, despre care spune că nu privește favorabil procesul de aderare și ar încerca să îl frâneze. În lipsa unor date suplimentare în material despre calendarul procedural al UE, termenul din 2028 rămâne o evaluare condiționată de ritmul reformelor și de stabilitatea politică internă, nu o țintă garantată. [...]
Serghei Lavrov spune că Rusia nu mai mizează pe negocieri cu Occidentul , invocând acorduri anterioare despre care afirmă că au fost „anulate” de statele occidentale, potrivit news.ro . Mesajul, transmis într-o conferință de presă la Maputo, indică o înăsprire a poziției diplomatice a Moscovei și reduce spațiul pentru o soluție negociată în perioada următoare. Declarațiile au fost făcute după discuțiile cu ministrul de Externe al Mozambicului, Maria Manuela dos Santos Lucas, iar relatarea este atribuită agenției ruse de stat TASS . De ce contează: semnal de blocaj diplomatic Lavrov a susținut că „Occidentul continuă să lanseze apeluri ipocrite” pentru o soluție negociată și a invocat în acest sens înțelegeri din anii 2014, 2015 și 2019, despre care afirmă că ar fi avut garanții occidentale ulterior „anulate” chiar de Occident. „Nu mai avem încredere în disponibilitatea declarată a Occidentului de a găsi o soluție negociată; această rezervă de bună-credință și speranță s-a epuizat complet.” În plus, ministrul rus a afirmat că în 2022 ar fi existat „o soluție negociată între Rusia și Ucraina”, care ar fi fost „subminată” de Occident „în mod deschis și public”. Contextul întâlnirii: sprijin diplomatic din partea Mozambicului la ONU În același cadru, Rusia a mulțumit Mozambicului pentru ceea ce a numit înțelegerea „cauzelor profunde” ale conflictului din Ucraina și pentru o poziție „echilibrată, justificată și responsabilă” în cadrul ONU. Lavrov a apreciat, în particular, faptul că Mozambicul ar fi refuzat să susțină „planurile Occidentului” de a face ca „întreaga agendă” să graviteze în jurul Ucrainei. Informațiile sunt prezentate de news.ro pe baza relatării TASS, fără detalii suplimentare despre eventuale inițiative concrete de relansare a negocierilor. [...]
Comisia Europeană cere Meta să schimbe designul Facebook și Instagram, sub amenințarea unei amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , într-o procedură derulată în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Antena 3 . Miza pentru companie este una de reglementare cu impact direct în modelul de business: UE vizează elemente de interfață care cresc timpul petrecut în aplicații și, implicit, veniturile din publicitate. Bruxellesul susține că Meta nu a evaluat corect riscul de „dependență”, în special în cazul minorilor și al adulților vulnerabili, din cauza funcțiilor proiectate să rețină atenția utilizatorilor cât mai mult timp. Ce anume vrea UE să fie schimbat În centrul criticilor sunt funcții care, în viziunea Comisiei Europene, încurajează utilizarea compulsivă: fluxuri nelimitate de conținut („endless scroll” – derulare fără capăt); recomandări foarte personalizate; redarea automată a unor videoclipuri. Comisia arată că aceste mecanisme îi împing pe utilizatori să „deruleze fără limită”, ceea ce crește veniturile din publicitate ale platformelor. De ce contează: presiune pe „designul” care susține publicitatea În ancheta începută în mai 2024, Comisia Europeană a susținut că utilizatorii ajung într-un mod de „pilot automat”, cu efecte nocive asupra sănătății și cu utilizări compulsive. În plus, executivul UE este nemulțumit de instrumentele de control parental din Facebook și Instagram, considerate prea complicat de folosit, și de lipsa unor setări care să limiteze timpul petrecut online de adolescenți. Reacția Meta și contextul DSA Un purtător de cuvânt al Meta a spus că firma contestă concluziile preliminare și că acestea nu țin cont de „măsurile importante” luate pentru protecția adolescenților. Compania a mai transmis că este de acord cu obiectivul Comisiei Europene de a asigura un mediu online „sigur și pozitiv”. Procedura se desfășoară în cadrul DSA, iar UE a cerut „aceleași lucruri” și de la TikTok la începutul anului, conform informațiilor din articol. Meta are posibilitatea să se apere și să propună măsuri de remediere, însă Antena 3 notează că, în lipsa conformării, compania riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri la nivel mondial. [...]
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile cu drone au vizat infrastructură energetică și o fabrică de apărare din Rusia, cu potențial impact asupra exporturilor de produse petroliere și asupra lanțului industrial militar , potrivit Kyiv Post , care relatează despre lovituri în Krasnodar Krai și Rostov Oblast și despre perturbări temporare ale traficului aerian în Moscova și Sankt Petersburg. Oficiali ruși au spus că drone ucrainene au lovit peste noapte mai multe ținte considerate strategice: rafinăria Ilsky (Krasnodar Krai), un terminal petrolier, un depozit de produse petroliere și o mare unitate din industria de apărare din Rostov Oblast. În Taganrog, localnici au raportat explozii pe parcursul nopții, iar martori au indicat izbucnirea unui incendiu în zona portuară. Ce ținte au fost raportate și ce se știe despre pagube Primele informații au indicat că incendiul ar fi cuprins terminalul petrolier Kurgannaftoprodukt (fostul Yugtranzitservis), folosit pentru descărcarea și încărcarea produselor petroliere pe nave maritime. Petro Andryushchenko, șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, a raportat și un incendiu în apropierea V.M. Petlyakov Taganrog Aviation College, instituție care pregătește specialiști pentru industriile ruse de aviație și inginerie. La ora 7:27, guvernatorul regiunii Rostov, Yury Slyusar , a confirmat pe Telegram un atac „la scară largă” și a precizat că aproximativ „trei duzini și jumătate” de drone au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. El a menționat consecințe la sol, inclusiv incendierea unei clădiri administrative în satul Kagalnik și incendii la două facilități de stocare a produselor petroliere în Azov, fără victime raportate. „În timpul respingerii atacului, aproximativ trei duzini și jumătate de vehicule aeriene fără pilot (UAV) au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. Din păcate, au existat consecințe la sol.” Slyusar nu a identificat facilitățile afectate, însă canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a susținut că o analiză de geolocalizare ar indica drept ținte depozitul petrolier Azov și fie Azov Optical-Mechanical Plant, fie depozitul Donterminal. De ce contează: energie pentru export și capacități militare Kyiv Post notează că Azov Optical-Mechanical Plant produce sisteme optico-electronice, radar și de ghidaj de precizie folosite în avioane, vehicule blindate, nave de război și rachete rusești. Unitatea este parte a Tactical Missiles Corporation și ar mai fi fost vizată de drone ucrainene în iulie 2025. Separat, rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai a fost, de asemenea, atacată, potrivit Exilenova+. Autoritățile regionale au confirmat ulterior lovitura, afirmând că resturi de drone au declanșat un incendiu la instalație; guvernatorul nu comentase până la momentul publicării, conform articolului. Au fost raportate și resturi căzute peste o altă întreprindere și o locuință privată în satul Severskaya din apropiere. Rafinăria Ilsky produce în principal produse petroliere pentru export și procesează până la 6,6 milioane de tone metrice de țiței anual, rezultând benzină, motorină și păcură, fiind una dintre facilitățile energetice-cheie din sudul Rusiei, potrivit sursei. Publicația menționează, citând outletul rus independent Astra, că rafinăria ar fi fost atacată de cinci ori în acest an și de cel puțin 17 ori de la începutul invaziei la scară largă; Ucraina ar fi vizat rafinăria și pe 2 iunie. Efecte operaționale: evacuări locale și restricții de zbor Agenția rusă de stat TASS a relatat că autoritățile au început evacuarea rezidenților din zona afectată din Taganrog. Totodată, atacurile cu drone au perturbat traficul aerian în Moscova și Sankt Petersburg: primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, a spus că apărarea antiaeriană a început interceptările la scurt timp după ora 22:00 (joi), iar până la 7:48 (vineri) ar fi fost doborâte 16 drone îndreptate spre capitală. Operațiunile pe aeroportul Domodedovo au fost suspendate temporar, iar canale rusești de pe Telegram au raportat restricții similare la aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 376 de drone ucrainene peste noapte în mai multe regiuni, inclusiv Belgorod, Bryansk, Kursk, Rostov, Tver și Moscova, Krasnodar Krai și Crimeea ocupată. Ucraina nu a comentat oficial atacurile raportate până la momentul publicării, potrivit Kyiv Post. [...]
Orașul Oleșkî , aflat sub ocupație rusă, a rămas fără livrări de alimente și medicamente de peste o lună , pe fondul blocadei și al intensificării atacurilor, ceea ce adâncește rapid criza umanitară și ridică din nou problema obligațiilor legale ale unei puteri ocupante, potrivit Kyiv Post . În localitate nu a mai intrat și nu a mai ieșit niciun vehicul din 26 mai, a declarat Tetiana Hasanenko, șefa Administrației Militare a Orașului Oleșkî, citată de publicația ucraineană Vgoru. Conform aceleiași surse, aproximativ 2.000 de oameni au rămas în oraș, iar circa 6.000 de persoane – inclusiv cel puțin 150 de copii – trăiesc în comunitatea ocupată mai largă. Oleșkî se află în regiunea Herson, pe malul stâng al Niprului, la aproximativ 5 km sud-est de orașul Herson, vizavi de poziții ucrainene, într-o zonă de linie a frontului. Orașul este sub ocupație rusă din primele zile ale invaziei la scară largă, începută în februarie 2022. Blocada taie accesul la bunuri de bază și servicii medicale Cu rutele de aprovizionare blocate, locuitorii și-ar fi epuizat majoritatea stocurilor și ar supraviețui prin troc, schimbând între ei ce mai au. La piața locală ar mai exista doar cantități mici de legume și resturi de produse din gospodării, iar alimentele de bază, precum cartofii și ouăle, ar fi devenit rare și foarte scumpe. Criza este agravată de lipsa medicamentelor: singura farmacie, aflată la spital, ar fi rămas fără medicamente esențiale. În plus, electricitatea ar fi fost întreruptă, iar combustibilul pentru generatoare nu ar fi disponibil, ceea ce îngreunează tratarea civililor răniți. Înmormântări blocate și acces financiar aproape imposibil Potrivit Tetianei Hasanenko, situația ar fi complicată și de imposibilitatea de a îngropa o parte dintre cei uciși în atacuri. Ea susține că morga spitalului a fost distrusă de bombardamente, iar corpurile ar fi depozitate într-un subsol. Totodată, autoritățile de ocupație ruse ar interzice înhumarea persoanelor ucise în lovituri cu drone până la efectuarea unor examinări medico-legale într-un alt oraș ocupat – o cerință pe care localnicii o consideră imposibil de îndeplinit în condițiile actuale. În același timp, locuitorii nu își pot accesa conturile bancare, deoarece retragerile de numerar ar presupune părăsirea orașului, lucru descris ca aproape imposibil din cauza bombardamentelor, atacurilor cu drone și minelor terestre, care ar detona frecvent în timpul incendiilor. Oficiali locali au mai spus că trupe ruse ar continua să se adăpostească în locuințe și subsoluri civile, uneori deghizate în haine civile, inclusiv haine de femei, iar reprezentanții administrației de ocupație ar fi dispărut în mare parte din oraș. Ce spune ONU despre obligațiile puterii ocupante Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a reamintit că dreptul internațional umanitar obligă puterea ocupantă să asigure furnizarea de alimente și produse medicale populației civile și să faciliteze ajutorul umanitar atunci când resursele locale sunt insuficiente. Misiunea ONU a declarat că a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 răniți în Oleșkî și în localitatea ocupată învecinată Hola Prîstan, multe dintre cazuri fiind verificate de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit misiunii, majoritatea victimelor civile au fost provocate de atacuri cu drone cu rază scurtă, însă nu a putut atribui responsabilitatea pentru loviturile individuale. ONU a mai precizat că Ucraina și Rusia au discutat posibilitatea unei încetări localizate a focului pentru evacuarea civililor, dar nu s-a ajuns la un acord. Oleșkî a fost grav afectat și de inundațiile produse după distrugerea barajului Kahovka , în iunie 2023, iar Ombudsmanul Ucrainei, Dmîtro Lubineț, a descris anterior situația din oraș ca pe o „catastrofă umanitară” generată de ocupație și de ignorarea vieților civile. [...]
