Știri
Știri din categoria Externe
SUA își mențin blocada asupra porturilor iraniene și cresc presiunea economică în timpul unui armistițiu, în paralel cu reechiparea și ajustarea dispozitivului militar american din Orientul Mijlociu, potrivit Stirile Pro TV, care citează CNN. Mesajul transmis de la vârful Pentagonului este că restricțiile vor rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”, iar nerespectarea lor ar putea atrage inclusiv folosirea forței.
În acest interval de „pauză” în lupte, forțele americane din regiune „se reînarmează”, se reechipează și își ajustează „tacticile, tehnicile și procedurile”, a declarat amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), care coordonează operațiunile americane în Orientul Mijlociu.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat conducerea de la Teheran să „aleagă cu înțelepciune” și a spus că SUA vor menține blocajul asupra porturilor iraniene, în timp ce Departamentul Trezoreriei „maximizează presiunea economică”. În același context, Hegseth a amenințat că SUA ar putea viza infrastructura și obiectivele energetice dacă Iranul „alege greșit”.
„Între timp şi atât timp cât va fi necesar, vom menţine acest blocaj de succes. Dar dacă Iranul alege greşit, atunci va avea parte de un blocaj şi de bombe care vor cădea asupra infrastructurii, energiei electrice şi energetice.”
Președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, generalul Dan Caine, a spus că, pe durata acestei pauze, forțele SUA rămân „în poziție” și pregătite să reia lupte majore. Tot el a avertizat că SUA ar putea aborda nave sau ar putea folosi chiar forța împotriva celor care nu respectă blocada.
Caine a precizat că 13 nave „s-au întors” până acum și că, până joi dimineață, SUA nu a fost nevoită să abordeze „nicio navă anume”. El a adăugat că armata americană va urmări navele din orice țară care ar putea oferi „sprijin material” Iranului în alte regiuni.
Hegseth a susținut că Iranul „dezgroapă” rachete și lansatoare din instalațiile bombardate și că nu își poate reface capacitățile militare, invocând lipsa unei industrii de apărare capabile să înlocuiască echipamentele pierdute. În sprijinul acestei idei, materialul menționează că CNN a relatat anterior despre imagini din satelit care ar arăta utilaje săpând după lansatoare de rachete blocate sub pământ.
În plus, Hegseth a respins informațiile potrivit cărora China ar intenționa să trimită arme în Iran, afirmând că SUA ar fi primit asigurări că acest lucru nu se va întâmpla și că subiectul ar fi fost discutat între Donald Trump și Xi Jinping.
Menținerea unei blocade asupra porturilor și „maximizarea presiunii economice” indică o strategie de constrângere care combină instrumente militare și financiare, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale ale Iranului și asupra riscului operațional pentru transportul maritim din regiune. În același timp, avertismentul că SUA ar putea aborda nave care nu respectă blocada ridică miza pentru operatorii care tranzitează zona și pentru statele care ar putea fi acuzate de „sprijin material” pentru Teheran.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran pentru prelungirea armistițiului rămân fără calendar, iar incertitudinea menține presiunea pe rutele energetice și pe prețul petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz este un punct major de blocaj în discuții, potrivit Al Jazeera . Pakistanul, care mediază contactele, spune că părțile discută organizarea unei a doua întâlniri, dar „nu a fost stabilită o dată”. Armistițiul „fragil” anunțat pe 8 aprilie, după aproape șapte săptămâni de război, urmează să expire pe 22 aprilie. În paralel, blocadele navale și disputele politice nerezolvate complică reluarea negocierilor și cresc riscul unei reveniri la ostilități, cu efect direct asupra transportului maritim și a piețelor. Pakistanul: mediator, dar fără detalii despre formatul următoarei runde Ministerul de Externe pakistanez a confirmat că Washingtonul și Teheranul poartă discuții „prin Islamabad” pentru o a doua rundă, după întâlnirea din 12 aprilie, încheiată fără acord. Purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi a spus că detalii precum componența delegațiilor țin de părți și a invocat confidențialitatea rolului de mediator. „Nu a existat nici un progres major, nici un eșec”, a declarat Andrabi despre prima rundă. El a confirmat că dosarul nuclear rămâne între subiectele-cheie, fără a intra în detalii. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar blocadele rămân în vigoare Deși încetarea focului încă se menține, ea este descrisă ca fiind „sub presiune”. Al Jazeera notează că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene este încă în vigoare, iar Comandamentul Central al SUA a afirmat că a întors din drum nouă nave până miercuri. Pe fondul acestor tensiuni, analiștii citați anticipează scenarii diferite: jurnalistul Kamran Yousuf spune că s-ar mira ca armistițiul să nu fie prelungit, invocând „apetit redus” de ambele părți pentru reluarea războiului; Muhammad Faisal (University of Technology Sydney) avertizează că, dacă nu se ajunge rapid la o a doua rundă, rolul Pakistanului s-ar putea schimba din mediator în „manager de criză”. Strâmtoarea Hormuz, miza economică majoră din negocieri Un punct central rămâne Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial în timp de pace, potrivit sursei. Al Jazeera relatează că Iranul a blocat „efectiv” strâmtoarea de la începutul războiului, cu excepția navelor aparținând unor țări care au încheiat înțelegeri separate cu Teheranul. În plus, SUA au impus de luni o blocadă navală proprie, pentru a împiedica trecerea oricărei nave „legate de Iran”. Grace Wermenbol, fost oficial american pe securitate națională și visiting fellow la German Marshall Fund, spune că redeschiderea strâmtorii este „crucială” pentru reducerea presiunii de creștere asupra prețurilor petrolului și pentru încrederea piețelor, dar că nu există o soluție militară ușoară, iar ieșirea ar necesita un acord diplomatic. Dispute politice care blochează progresul: Libanul și dosarul nuclear Teheranul insistă ca Libanul să fie inclus în orice înțelegere, argumentând că loviturile israeliene de acolo nu pot fi separate de conflictul mai larg. Washingtonul respinge această legare a dosarelor și susține că un eventual acord privind Libanul trebuie să rămână separat de negocierile SUA–Iran. În acest context, SUA au organizat pe 14 aprilie o întâlnire trilaterală la Washington cu ambasadorii Israelului și Libanului, mediată de secretarul de stat Marco Rubio ; discuțiile au fost descrise drept „productive”, dar fără un armistițiu sau o întâlnire de follow-up agreată. Pakistanul s-a poziționat public mai aproape de perspectiva iraniană pe tema Libanului. Andrabi a spus că „pacea în Liban este esențială” pentru discuțiile SUA–Iran și a invocat „semne încurajatoare” recente pe frontul Israel–Liban. Ce urmează: diplomație intensă, dar fără garanții de calendar Pe teren, Islamabadul își intensifică efortul diplomatic: premierul Shehbaz Sharif este într-un tur regional (Jeddah, Doha, apoi Antalya), iar șeful forțelor de apărare Asim Munir a mers la Teheran. Iranul, prin ambasadorul său la Islamabad, a transmis că nu ia în calcul alt loc pentru discuții decât Pakistanul. Dinspre SUA și Iran, mesajele publice rămân prudent optimiste: Casa Albă a spus că noi discuții „foarte probabil” vor avea loc la Islamabad, iar Iranul afirmă că au fost schimbate mai multe mesaje prin Pakistan după 12 aprilie. Totuși, în lipsa unei date pentru runda a doua și cu armistițiul aproape de expirare, riscul de volatilitate rămâne ridicat, mai ales prin prisma blocajului din Hormuz și a disputelor legate de Liban și programul nuclear iranian. [...]
Donald Trump susține că Iranul ar fi acceptat să renunțe la arme nucleare pentru cel puțin 20 de ani și să predea material nuclear aflat „în subteran” , în contextul unor negocieri încă în desfășurare, potrivit Biziday . Teheranul nu a confirmat public aceste afirmații, ceea ce lasă incertă substanța reală a unui posibil acord și, implicit, nivelul de risc geopolitic asociat dosarului nuclear iranian. Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , în timp ce președintele american părăsea reședința oficială din Washington. Trump a spus că Iranul a convenit să nu dețină arme nucleare „pentru cel puțin 20 de ani”, menționând totodată că perioada „nu este una fixă” și „s-ar putea extinde”. Trump a mai afirmat că Iranul ar fi fost de acord să „dea înapoi materialul nuclear aflat în subteran”, despre care a spus că ar fi ajuns sub pământ în urma unui atac american efectuat cu bombardiere B2 . El a legat această afirmație de atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut. Negocieri „foarte bine”, dar fără confirmare din partea Iranului Președintele american a susținut că Iranul vrea să încheie un acord și că discuțiile „merg foarte bine”, adăugând că Teheranul ar fi „dispus să accepte lucruri pe care nu le accepta cu două luni înainte”. Iranul nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la afirmațiile lui Trump, notează materialul, care citează informații relatate de CNN și BBC. În lipsa unei confirmări, rămâne neclar ce angajamente concrete ar fi fost acceptate și în ce formă ar putea fi formalizate într-un acord final. [...]
SUA pregătesc o a doua rundă de negocieri cu Iranul, iar Teheranul condiționează discuțiile de extinderea armistițiului și în Liban , o cerință care complică traseul diplomatic și poate influența stabilitatea regională, inclusiv riscurile pentru rutele energetice, potrivit Mediafax . Casa Albă a transmis că Statele Unite analizează organizarea unei noi runde de negocieri cu Iranul și și-a exprimat optimismul privind șansele unui acord. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că viitoarele discuții „ar urma foarte probabil” să aibă loc joi, la Islamabad , în contextul intensificării eforturilor diplomatice după aproape șapte săptămâni de conflict, informație atribuită de Mediafax publicației Deccan Chronicle. Pakistanul temperează așteptările: „nu a fost stabilită nicio dată” În același timp, Pakistanul a anunțat joi după-amiază că „deocamdată nu a fost stabilită nicio dată” pentru a doua rundă de negocieri dintre Statele Unite și Iran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Tahir Andrabi, a precizat că nu există un calendar confirmat, fără să excludă însă discuții viitoare. Teheranul mută miza: armistițiu și în Liban Pe fondul acestor pregătiri, Mohammad Bagher Qalibaf, președintele Parlamentului iranian, a discutat telefonic cu omologul său libanez, Nabih Berri, insistând asupra importanței unui armistițiu în Liban și a unui armistițiu permanent în conflictul din Orientul Mijlociu. „Un armistițiu în Liban este la fel de important pentru noi ca un armistițiu în Iran”, a declarat oficialul iranian. Mediafax notează că Libanul a fost atras în conflict pe 2 martie, după ce Hezbollah , grupare susținută de Iran, a lansat atacuri asupra Israelului. Semnal politic de la Washington pentru dosarul libanez Separat, ambasadorul Statelor Unite în Liban, Michel Issa, s-a întâlnit miercuri cu Donald Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio. Potrivit Ambasadei SUA la Beirut, cei trei „și-au reafirmat angajamentul față de negocierile în curs” și față de eforturile ambasadei de a sprijini „restabilirea monopolului statului asupra forței și a suveranității Libanului”. În acest moment, rămâne neclar dacă și când va fi confirmată o dată pentru a doua rundă de discuții și în ce măsură cererea Teheranului privind Libanul va fi acceptată ca parte a cadrului de negociere. [...]
Condiționarea armistițiului de oprirea „asasinatelor” ridică riscul de reluare rapidă a luptelor , după ce Hezbollah a transmis că va respecta înțelegerea anunțată de președintele SUA doar dacă Israelul încetează complet atacurile asupra militanților, potrivit HotNews . Un deputat de frunte al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru AFP că gruparea șiită libaneză va respecta „cu prudență” armistițiul cu Israelul, cu condiția ca acesta să însemne „o încetare completă a ostilităților” și ca Israelul să nu-l folosească „pentru a comite asasinate”. Pentru CNN, Moussawi a reiterat că Hezbollah se va angaja să respecte armistițiul „atâta timp cât” Israelul își încetează „agresiunea” și nu îl încalcă. Tot el a spus că armistițiul ar trebui să includă „toate teritoriile libaneze”, să restricționeze mișcările trupelor israeliene și să fie un punct de plecare pentru retragerea israeliană din teritoriile libaneze. Ce a anunțat Donald Trump Donald Trump a anunțat pe Truth Social că un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban va intra în vigoare joi seară, menționând că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. În postare, Trump a indicat ora 05:00 P.M. Est (miezul nopții, ora României), fără să precizeze inițial ziua; Reuters notează că un oficial american a confirmat ulterior că este vorba despre joi. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului armatei americane, Dan Caine, să lucreze cu cele două țări pentru „o pace de durată” și a anunțat intenția de a-i invita pe Netanyahu și Aoun la Casa Albă pentru „discuții substanțiale”. Contextul politic: rolul Iranului și tensiunile cu guvernul libanez Moussawi a mulțumit Iranului pentru presiunea „în favoarea Libanului” și a susținut că armistițiul nu ar fi avut loc dacă Iranul nu l-ar fi considerat echivalent cu „închiderea Strâmtorii Ormuz ”. În același timp, Iranul a cerut ca Israelul să înceteze atacurile asupra Libanului ca o condiție prealabilă pentru un acord de încetare a războiului cu Statele Unite, ceea ce a provocat reacția guvernului libanez, care a acuzat Iranul că îi încalcă suveranitatea și negociază „în numele său”. Guvernul libanez s-a angajat să dezarmeze Hezbollah și a purtat marți discuții la nivel înalt cu oficiali israelieni, insistând însă asupra unui armistițiu ca precondiție pentru continuarea negocierilor de pace. Hezbollah a afirmat anterior că se opune discuțiilor dintre Liban și Israel; Moussawi a spus pentru CNN că gruparea respinge „orice negocieri directe între cele două părți”. [...]
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
Rusia folosește un nou demers „memorial” pentru a-și susține linia politică în războiul din Ucraina , printr-o expoziție care reîncadrează relația cu Polonia și relativizează un loc simbol al crimelor sovietice, potrivit unei analize CNN . Inițiativa indică faptul că „rescrierea istoriei” rămâne o prioritate pentru Kremlin, în paralel cu presiunile geopolitice și economice generate de conflictele în curs. Expoziția, intitulată „10 secole de rusofobie poloneză”, a fost prezentată săptămâna trecută de Societatea Militar-Istorică Rusă, o structură sprijinită de stat, în regiunea Smolensk din vestul Rusiei. Conform comunicatului organizației, tema centrală este „ura elitelor statului polonez” față de Rusia și modul în care aceasta s-ar fi manifestat, inclusiv prin „sechestrarea de teritorii rusești” și „exterminarea” unor populații, folosind inclusiv termenul imperial „micii ruși” pentru ucraineni. De ce contează: locul ales și mesajul politic Elementul cu încărcătură majoră este amplasarea: expoziția se află pe terenul Memorialului Katyn , unde peste 20.000 de ofițeri polonezi, intelectuali și prizonieri de război au fost executați de poliția secretă sovietică în 1940. Smolensk este, totodată, locul unui alt episod traumatic pentru Polonia: prăbușirea avionului din 2010 în care au murit președintele Lech Kaczynski și alți oficiali de rang înalt, aflați în drum spre comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn. CNN notează că autoritățile sovietice au acoperit crima timp de decenii, atribuind-o naziștilor, iar deschiderea expoziției a avut loc cu doar câteva zile înaintea unei comemorări oficiale a victimelor. În acest context, demersul este prezentat ca o „ofensă” la adresa memoriei istorice și un pas înapoi față de recunoașterea, în anumite momente din trecut, a responsabilității regimului lui Iosif Stalin. Reacții și semnale interne: „simbolismul” ca instrument Kirill Martynov, redactor-șef al publicației independente Novaya Gazeta Europe, a calificat gestul drept „rușinos”, într-o postare pe X, amintind că URSS a participat la dezmembrarea Poloniei alături de Hitler și că a executat prizonieri polonezi în 1940, pentru ca apoi să nege implicarea. Konstantin Sonin, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy, a comparat această acțiune cu alte gesturi simbolice recente ale autorităților ruse, inclusiv acordarea unui titlu onorific unei brigăzi ruse acuzate de crime de război la Bucha, în Ucraina. În interpretarea sa, profanarea locurilor „sacre” ale memoriei colective ar fi un tipar asociat lui Vladimir Putin. Legătura directă cu războiul din Ucraina Organizatorii conectează explicit expoziția la prezent, susținând că acordă „atenție deosebită” „rusofobiei” din Polonia contemporană și acuzând autoritățile poloneze că demolează monumente sovietice și furnizează arme și muniții forțelor armate ucrainene. Președintele Societății Militar-Istorice Ruse este Vladimir Medinski , descris de CNN drept un promotor al viziunii lui Putin despre „măreția istorică” a Rusiei și, totodată, negociator în discuții privind încetarea războiului din Ucraina. În analiza publicației, conflictul din Ucraina este prezentat și ca o încercare de a „rescrie istoria”, prin efortul militar de a „stinge” statalitatea ucraineană — fără succes până acum. [...]
