Știri
Știri din categoria Externe
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șoc pe piața petrolului, după ce Iranul a catalogat drept „neconvingător” răspunsul SUA la condițiile pentru redeschiderea rutei, iar președintele american Donald Trump a confirmat lovituri asupra unei insule iraniene din apropiere, potrivit Al Jazeera.
Iranul poartă discuții indirecte cu SUA pe baza unei propuneri de redeschidere a strâmtorii în două zile, dacă Washingtonul acceptă șapte cerințe ale Teheranului, inclusiv ridicarea sancțiunilor și încetarea unei blocade navale americane. În pofida unor semnale de progres în ultimele zile, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a spus că răspunsul SUA „nu a fost convingător” și a cerut ca cele șapte condiții să fie abordate „pe deplin și explicit” și puse în aplicare, avertizând că doar atunci Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă.
Pe fondul riscului de escaladare, Qatarul și-a intensificat eforturile diplomatice. Majed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat că discuțiile continuă și că ambele părți „rămân angajate în procesul de negociere”, Doha facilitând schimbul „în timp real” de propuneri între SUA și Iran.
La Washington, Trump a confirmat că SUA au lovit Iranul marți dimineață, spunând pentru Fox News că ținta a fost o instalație antiaeriană. El a descris operațiunea drept un „atac minor” și a susținut că „nu a fost război”.
Presa iraniană a relatat că loviturile au vizat insula Qeshm, în Golful Persic, lângă Strâmtoarea Hormuz. În paralel, oficiali americani citați de presa din SUA au spus că loviturile ar fi fost „defensive” și ar fi urmat unor focuri iraniene asupra unei aeronave americane.
Totodată, Trump a repetat avertismentele privind posibile acțiuni militare suplimentare, afirmând că nu urmărește „să omoare mulți oameni”, dar că „dacă va trebui, va trebui”.
Riscul operațional pentru transportul de țiței a fost accentuat de noi incidente pe mare. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că patru petroliere au fost distruse după ce ar fi lovit mine navale în timp ce încercau să tranziteze o rută „interzisă” la sud de strâmtoare; alte două nave ar fi fost reținute pentru încălcarea restricțiilor de navigație, potrivit unei declarații preluate de agenția oficială IRNA.
Separat, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat că două proiectile neidentificate au lovit camera motoarelor unui petrolier la circa 14 mile marine (aprox. 26 km) nord-est de satul de coastă Limah din Oman, fără victime. Publicația notează că nu a putut fi verificat independent dacă incidentul descris de UKMTO are legătură cu afirmațiile IRGC.
IRGC a mai afirmat că a doborât o dronă MQ-9 de fabricație americană deasupra strâmtorii la 4:30 ora locală (01:00 GMT), prezentând-o drept a 56-a aeronavă de acest tip doborâtă.
Combinația dintre negocieri blocate, lovituri confirmate de SUA și atacuri asupra transportului comercial amplifică riscul ca tensiunile să se traducă în perturbări ale tranzitului prin Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale. În material, politologul american John Mearsheimer avertizează că o nouă campanie de bombardamente ar putea să nu atingă obiectivele Washingtonului și că o ripostă iraniană ar putea împinge SUA într-o confruntare mai lungă, cu efecte mai mari asupra economiei globale.
Recomandate
Amenințările privind posibile lovituri asupra bazelor americane din România ridică riscuri de securitate cu efecte economice indirecte , în special prin creșterea incertitudinii regionale și a presiunii pe lanțuri logistice și energie, în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil. Informațiile apar într-un material Digi24 , care citează Reuters și presa iraniană. Potrivit ziarului iranian Kayhan , publicație descrisă ca fiind de orientare radicală și citată de Reuters, baze americane din România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru „ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene” dacă Statele Unite reiau războiul împotriva Iranului. În același timp, un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul și SUA sunt „în continuare departe de un acord de pace”, deși ar exista eforturi diplomatice intensificate pentru a evita o reluare a atacurilor aeriene americane și, eventual, israeliene, după alegerile intermediare din SUA. Contextul imediat: atacuri limitate și mediere prin Qatar Materialul menționează că, în noaptea de luni spre marți, SUA au atacat ținte pe insula iraniană Qeshm. Un oficial american a spus că atacul a vizat rachete antiaeriene, iar un alt oficial a indicat că lovitura pare să fi fost limitată și nu ar semnala reluarea unor operațiuni militare de anvergură. Qatarul și-ar fi intensificat eforturile de mediere, pe fondul temerilor că conflictul declanșat de SUA și Israel în februarie s-ar putea reaprinde după alegerile din SUA. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz, condiționată de Teheran Oficialul iranian citat de Reuters avertizează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar depinde de îndeplinirea unor condiții impuse de Teheran, iar discuțiile despre programul nuclear ar putea începe doar după îndeplinirea acestora. Acesta a mai spus că Iranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului. În plan economic, orice escaladare care menține sau amplifică tensiunile în jurul Strâmtorii Ormuz poate alimenta volatilitatea pe piețele de energie și costuri mai mari de transport, cu efecte în lanț și pentru economiile europene, inclusiv România, chiar și în absența unor măsuri concrete anunțate în acest stadiu. Poziția lui Trump înainte de alegerile din SUA Președintele american Donald Trump a declarat reporterilor că „nu se grăbește” să intensifice atacurile asupra Iranului și a susținut că Iranul ar fi rămas „fără resurse financiare”, într-o declarație pentru Axios, potrivit materialului. Totodată, el a spus, într-un interviu pentru Fox News, că SUA „ar putea fi nevoite să ia măsuri” împotriva unui sit legat de programul nuclear al Iranului, numit „Pickaxe”. Ce urmează rămâne dependent de rezultatul alegerilor intermediare din SUA și de evoluția negocierilor, însă mesajele din presa de la Teheran și atacul raportat pe insula Qeshm indică un climat de risc care poate continua să afecteze percepția de securitate în regiune și, implicit, costurile economice asociate incertitudinii. [...]
China spune că menține comunicarea pentru un posibil summit Trump–Putin–Xi , o formulă care, dacă se concretizează, ar putea influența direct riscurile geopolitice cu efecte în piețele de energie, materii prime și apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre controlul armamentelor, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în sudul Chinei. Beijingul a confirmat public că „menține comunicarea” cu părțile implicate, însă nu a oferit detalii despre format, agendă sau nivelul de confirmare al participării. Ce se știe oficial despre organizare Declarația Chinei a fost făcută de Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite. În același timp, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că demersurile pentru a ajunge la un consens privind această întâlnire „sunt în desfășurare” și că ar putea fi finalizate „în următoarele zile”. Propunerea unei întâlniri trilaterale a fost sugerată inițial de Ministerul rus de Externe. Digi24 notează că, deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, Beijingul nu comentase până acum public propunerea. Mizele: Ucraina și dezarmarea nucleară Potrivit unor surse citate de publicația americană The Wall Street Journal , propunerea lui Vladimir Putin ar viza discutarea condițiilor Rusiei pentru încheierea războiului din Ucraina. Această opțiune a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe motiv că Ucraina nu ar fi inclusă în discuții. În paralel, Donald Trump a indicat că principalul său obiectiv ar fi semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară cu Rusia și China. În acest stadiu, informațiile rămân limitate la confirmarea existenței discuțiilor și la declarații generale despre organizare, fără un anunț oficial privind data exactă a unei întrevederi trilaterale sau o agendă convenită. [...]
Victoria democraților în Congres poate complica finanțarea și supravegherea războiului cu Iranul , dar este puțin probabil să schimbe fundamental direcția de politică externă a președintelui Donald Trump, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Miza imediată ține de pârghiile bugetare și de anchetele parlamentare, care pot încetini sau condiționa decizii cu impact direct în economie și în industria de apărare. În material se arată că alegerile de la jumătatea mandatului au fost influențate de costurile economice asociate războiului cu Iranul, pe fondul unei scăderi a popularității lui Trump. Analiza citată indică o rată de aprobare „în jurul valorii de 35%” și menționează că „mai puțin de 36%” ar susține războiul, pe baza unei compilații de sondaje. Ce pârghii are Congresul și unde poate apărea blocajul Controlul democraților asupra Camerei Reprezentanților și Senatului le oferă instrumente de presiune instituțională, chiar dacă Trump își păstrează dreptul de veto. Concret, articolul indică trei direcții prin care Congresul poate influența agenda externă: controlul comisiilor și al agendei legislative; capacitatea de a lansa investigații și de a emite citații; condiționarea finanțărilor prin proiecte de lege-cheie (autorizarea apărării și alocările bugetare). Conducerea democrată a Camerei ar urma să pună în centrul atenției trei subiecte de politică externă: războiul din Iran, campania militară americană împotriva presupuselor ambarcațiuni de trafic de droguri din America Latină și modul în care Pentagonul acordă contracte. Un punct sensibil, cu potențial de efect operațional, este folosirea proiectelor de lege privind apărarea și bugetul ca vehicul pentru limitarea finanțării războiului din Iran. În text se menționează și precedentul din vară, când democrații din Senat au blocat examinarea proiectului de lege privind apărarea, în semn de protest față de război. Iran: presiune pe bani și anchete, nu o schimbare de strategie Analiza susține că este „puțin probabil” ca Trump să-și schimbe agenda externă după pierderea controlului asupra Congresului, iar eventualele modificări ar fi „la margini”. În același timp, investigațiile și solicitările de informații ar putea consuma timp și capital politic pentru administrație, de la secretarul Apărării Pete Hegseth la secretarul de Stat Marco Rubio, potrivit textului. Materialul mai notează că bombardamentele americane repetate asupra infrastructurii militare a Iranului nu ar fi produs capitularea anticipată și că războiul ar fi afectat sistemul de baze militare al SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv prin avarierea unor structuri și sisteme de arme; este menționat și sediul Flotei a Cincea din Bahrain ca nod central „grav afectat”. Ucraina: Congresul ar putea împinge spre mai mult sprijin militar În privința Ucrainei, articolul indică posibilitatea ca un Congres „mai advers” să-l testeze pe Trump și să-l forțeze să acorde mai mult ajutor militar Kievului, deși precizează că evoluția este greu de anticipat. Textul menționează și nemulțumiri inclusiv în rândul unor republicani din comisiile de securitate națională față de abordarea diplomatică a lui Trump, descrisă ca încercarea de a-l atrage pe Vladimir Putin cu avantaje economice. Sunt invocate două episoade cu potențial de impact major: restricționarea Starlink pentru trupele ucrainene și acordul lui Trump de a cumpăra motorină rusească, decizie despre care analiza afirmă că ar aduce Kremlinului „miliarde de dolari în plus”. Ce urmează: o agendă externă mai greu de executat, nu oprită Concluzia materialului este că rezultatele alegerilor vor „complica” agenda de politică externă a lui Trump, dar nu o vor opri. În practică, presiunea ar urma să se manifeste prin anchete, audieri și negocieri dure pe finanțări, cu riscul unei confruntări politice care poate ajunge până la blocarea finanțării guvernului, dacă părțile leagă bugetul de schimbări în politica de război. [...]
Mesajul politic al „valului” democrat poate complica agenda lui Trump în Congres , după ce Barack Obama a salutat rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului ca pe un semnal direct din partea electoratului, potrivit Agerpres . Fostul președinte american a descris victoria democraților drept una „decisivă” și a spus că aceasta reprezintă un „mesaj clar” adresat lui Donald Trump . Materialul Agerpres menționează că informația este relatată de agenția dpa. Dincolo de componenta simbolică, o astfel de interpretare venită de la Obama indică o miză practică: consolidarea poziției democraților după scrutin poate schimba raportul de forțe la Washington și, implicit, capacitatea administrației Trump de a-și trece inițiativele prin Congres. Articolul integral nu este disponibil public, fiind accesibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre declarațiile lui Obama sau despre contextul exact al reacției nu pot fi verificate din textul pus la dispoziție. [...]
Statele Unite vor opri la finalul lui 2026 ajutorul militar anual de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) pentru Israel , o decizie cu impact direct asupra fluxurilor de finanțare pentru achiziții de armament și asupra planificării bugetare a aliatului din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 . Donald Trump a spus că a convenit această oprire „în urmă cu câteva luni” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , susținând că Israelul „nu mai are nevoie” de finanțarea americană. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la emisiunea „ Fox & Friends ”, de la Fox News, iar informația este relatată de Reuters, conform aceleiași surse. „În ceea ce privește banii pe care îi dăm Israelului, eu și Bibi Netanyahu am ajuns la o înțelegere. Oferim Israelului 4 miliarde de dolari pe an și am convenit, în urmă cu câteva luni, să oprim aceste plăți.” Ce se schimbă, concret, în finanțare Din relatarea Antena 3 reiese că oprirea plăților ar urma să se aplice „începând de la sfârșitul anului 2026”. Trump a insistat însă că decizia nu echivalează cu o retragere a sprijinului american pentru Israel, în cazul în care acesta ar avea nevoie de ajutor. „Am convenit deja că, până la sfârșitul acestui an, nu vom mai face aceste plăți către Israel. Însă vom ajuta Israelul dacă va avea nevoie.” Contextul politic invocat de Trump Președintele SUA a legat decizia și de disputa internă din SUA, afirmând că unii democrați și politicieni de stânga folosesc sprijinul acordat de Washington Israelului pentru a critica Partidul Republican. În materialul citat de Antena 3 nu apar detalii despre mecanismul exact al opririi finanțării sau despre eventuale condiții, iar biroul lui Netanyahu nu este menționat ca având o reacție în acest articol. [...]
Europa riscă să suporte costuri economice și de securitate mai mari dacă alegerile intermediare din SUA declanșează o escaladare a confruntării politice la Washington, cu efecte în lanț asupra Ucrainei, energiei și relațiilor transatlantice, potrivit unei analize din Politico . Miza pentru europeni nu este doar cine controlează Congresul, ci cum se traduce asta în decizii rapide sau blocaje: investigații, condiționări bugetare și o competiție internă care poate împinge politica externă americană spre impredictibilitate. Analiza indică cinci zone pe care Europa ar trebui să le urmărească atent, de la tarife și presiuni politice până la prețurile la energie. 1) Presiune sporită asupra Europei, chiar și cu democrații mai puternici în Congres Un scenariu considerat „probabil” de observatori citați este ca Europa să ajungă ținta frustrărilor lui Donald Trump, inclusiv prin cereri mai dure și o relație transatlantică mai conflictuală. Wolfgang Ischinger, diplomat german și fost președinte al Conferinței de Securitate de la München, avertizează că europenii ar trebui să se pregătească pentru „mai multă acrimonie” și „mai multe cereri” din partea lui Trump. Chiar dacă democrații ar câștiga pârghii în Congres și ar intensifica audierile de control sau ar atașa condiții mai stricte legislației, analiza subliniază că președintele SUA păstrează o marjă mare de manevră în politică externă, securitate națională și comerț. Phil Gordon, fost consilier pe securitate națională al fostei vicepreședinte Kamala Harris, punctează că Trump controlează inclusiv instrumente precum tarifele și poate bloca legi prin veto. 2) Ucraina ar putea primi „spațiu de respirație”, dar nu rapid Analiza notează că majoritatea liderilor democrați au susținut constant ajutorul pentru Ucraina, prezentându-l ca apărare a democrației și a dreptului internațional, dar și ca interes de securitate al SUA. Totuși, Bronwen Maddox, directoarea think tank-ului britanic Chatham House , avertizează că nu trebuie așteptată o „salvare instantanee” pentru Volodîmîr Zelenski: chiar dacă democrații ar decide să trimită mai mult sprijin, inclusiv bani, efectele ar putea apărea în luni sau chiar ani. În același timp, Ucraina are nevoie de sprijin imediat, în special de sisteme Patriot pentru apărarea antiaeriană, pentru a trece iarna sub bombardamentele continue ale Rusiei, mai arată analiza. 3) Riscul unui „acord de pace” în stil trumpist, cu relaxarea sancțiunilor pentru Rusia Donald Trump se prezintă drept „președintele păcii” și a susținut public că a încheiat opt conflicte internaționale, iar în privința Ucrainei a pus tot mai mult responsabilitatea pe Zelenski pentru lipsa unui acord, potrivit textului. Fostul diplomat american Kurt Volker este citat spunând că Trump ar putea ignora protestele Kievului și ale aliaților europeni și ar putea începe ridicarea sancțiunilor și reluarea unor afaceri cu Rusia, inclusiv prin directive către Trezoreria SUA pentru a nu mai implementa sancțiuni și prin încercări de a obține noi acorduri energetice. Volker adaugă însă că, în privința NATO și a amenințărilor privind reducerea prezenței militare americane în Europa, Trump ar putea fi „mai mult lătrat decât mușcat”, pe motiv că nu ar avea sprijin intern larg pentru schimbări radicale. 4) Energia: scăderile de preț nu sunt garantate, iar șocul poate continua Întrebarea dacă prețurile la energie ar putea să se prăbușească primește un răspuns prudent: „nu pariați pe asta”, arată analiza. Este menționat că prețul petrolului a scăzut într-o zi în cel mai rapid ritm din august, dar Brent rămânea la 108 dolari/baril (aprox. 500 lei). Potrivit analizei, fără un acord cu Teheranul care să permită redeschiderea Strâmtorii Hormuz, șocul energetic prelungit — care împinge în sus costurile cu electricitatea în Europa și alimentează criza costului vieții — ar continua și ar influența politica europeană. În acest context, este citat și CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary, care avertizează că, fără un acord, industria aviatică ar putea intra într-o „criză reală” până în martie sau aprilie. 5) „Doar haos”, cu risc de paralizie și atenție redusă pentru politica externă Analiza ia în calcul și varianta în care SUA devin atât de absorbite de războiul politic intern încât nici Trump, nici democrații nu mai au timp pentru alte dosare, inclusiv pentru politica externă. Kamala Harris este citată spunând, într-un podcast, că democrații nu ar trebui să încerce o nouă suspendare (impeachment) a lui Trump, pe care o consideră „nu o idee bună”. Rahm Emanuel, fost primar al orașului Chicago, le-ar fi cerut democraților să evite o „bătaie cu mâncare” și să se concentreze pe priorități precum accesibilitatea (costul vieții), creșterea salariului minim federal și reguli noi de etică pentru cele trei ramuri ale puterii. De ce contează pentru Europa Firul comun al celor cinci puncte este riscul ca turbulențele politice din SUA să se traducă în decizii imprevizibile sau întârzieri, exact în dosare cu impact direct asupra Europei: sprijinul pentru Ucraina, regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, tarifele și costurile energiei. Pentru guverne și companii europene, asta înseamnă un mediu mai greu de planificat, cu volatilitate ridicată și presiune suplimentară pe bugete și pe lanțurile de aprovizionare. [...]
