Știri
Știri din categoria Externe
ONU riscă un colaps financiar „iminent” din cauza cotizațiilor neplătite și a unei reguli bugetare care obligă organizația să returneze fonduri necheltuite, potrivit Reuters. Avertismentul a fost formulat de secretarul general Antonio Guterres, care vorbește de mai mult timp despre o criză de lichiditate, însă de această dată a descris-o drept cea mai gravă de până acum, pe fondul retragerii Statelor Unite din mai multe inițiative multilaterale.
Miza este funcționarea de bază a instituției: bugetul regulat al ONU finanțează operațiunile curente, de la sediul din New York și birourile din lume până la salarii, reuniuni și activități de dezvoltare și drepturile omului. La 30 decembrie, Adunarea Generală a aprobat 3,45 miliarde de dolari pentru bugetul regulat pe 2026, după săptămâni de negocieri. Oficialii ONU spun că bugetul aprobat este cu aproximativ 200 de milioane de dolari peste propunerea lui Guterres, dar cu circa 7% sub bugetul aprobat pentru 2025.
Problema imediată este numerarul disponibil, nu dimensiunea bugetului pe hârtie. Într-o scrisoare către statele membre, Guterres a indicat un nivel record de 1,57 miliarde de dolari în cotizații restante pentru bugetul regulat, fără a numi țările datornice. Separat, oficiali ai ONU afirmă că peste 95% din sumele restante la bugetul regulat ar fi datorate de Statele Unite, care ar avea 2,19 miliarde de dolari neachitați la începutul lunii februarie; în plus, Washingtonul ar datora încă 2,4 miliarde de dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și anterioare) și 43,6 milioane de dolari pentru tribunalele ONU. Tot potrivit oficialilor ONU, SUA nu ar fi plătit contribuția la bugetul regulat anul trecut și ar datora 827 milioane de dolari pentru 2025, precum și 767 milioane de dolari pentru 2026; după SUA, Venezuela și Mexic sunt menționate cu restanțe de 38 milioane, respectiv 20 milioane de dolari.
Guterres cere, în esență, plata la timp a obligațiilor, iar purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a spus că problema de „flux de numerar” s-ar rezolva „dacă statele membre, care au obligația să plătească, plătesc”, fără a nominaliza SUA. Presiunea este amplificată de o regulă bugetară pe care Guterres a descris-o drept „kafkiană”: ONU trebuie să crediteze anual înapoi statelor sute de milioane de dolari din cotizații necheltuite, chiar și atunci când banii nu au fost încasați efectiv. Secretarul general a avertizat că organizația ar putea rămâne fără numerar până în iulie și a cerut schimbarea acestei reguli, pe care a numit-o „o cursă spre faliment”.
Pe partea politică, Reuters notează că situația se suprapune cu decizii ale administrației Trump: refuzul plăților obligatorii către bugetul regulat și cel de menținere a păcii, reducerea finanțărilor voluntare către agenții ONU cu bugete separate și demersuri de retragere din unele organizații ONU, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății. În declarații pentru Politico, Donald Trump nu a spus dacă SUA vor achita restanțele, iar un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a acuzat ONU de risipă și a invocat costuri ridicate cu personalul și cheltuieli de 340 milioane de dolari pentru reuniuni și conferințe anul trecut. Un oficial ONU a avertizat că, în lipsa plăților, consecințele sunt directe: reuniuni care nu pot fi organizate, activitate blocată și salarii care nu pot fi plătite, subliniind că ONU, spre deosebire de un guvern, nu poate împrumuta bani și nu poate „tipări bani”.
Recomandate
Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene încep să se traducă în presiuni de preț pe piețe externe , potrivit Mediafax , care relatează despre discuția dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și secretarul general al ONU, António Guterres , pe tema atacurilor rusești și a eforturilor de oprire a războiului. Convorbirea a avut loc vineri, 21 august, după atacul rusesc asupra unui centru comercial din Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. Zelenski a spus că l-a informat pe Guterres despre „atacurile continue ale Rusiei”, iar președintele ucrainean a precizat că secretarul general al ONU „a condamnat atacurile la scară largă” asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene. Cei doi au discutat și despre continuarea eforturilor internaționale pentru identificarea unei soluții care să ducă la oprirea războiului; Zelenski a afirmat că au convenit să caute în continuare soluții și că ONU „se va alătura efortului comun”. Miza economică: efecte în lanț prin porturi și transport maritim Potrivit declarațiilor citate, în discuția cu Guterres a fost abordat și impactul atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. Zelenski a susținut că efectele „se resimt deja” în mai multe regiuni, inclusiv: Africa Orientul Mijlociu Asia În aceste zone, „prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei, fără a oferi în material date sau indicatori cantitativi. Reacția Kievului după atacul din Krîvîi Rih După lovirea centrului comercial, Zelenski a acuzat Rusia că a vizat deliberat un obiectiv civil și a cerut partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiuni reale asupra agresorului”. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit.” „Astfel de atacuri sunt acte de terorism.” Ulterior, Zelenski a revenit cu o formulare și mai dură: „Aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta.” [...]
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]
Numirea generalului Evgheni Hmara la Apărare mută accentul pe eficiența achizițiilor și pe extinderea atacurilor cu drone , într-un moment în care Kievul încearcă să stabilizeze conducerea ministerului după o demitere care a provocat tensiuni interne, potrivit Antena 3 . Hmara, generalul care a condus operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor , a devenit al cincilea ministru al Apărării al Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei. El a fost învestit miercuri de Parlament, cu 312 voturi „pentru” și două „împotrivă”, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit interimar în urma demiterii lui Mihailo Fedorov, un ministru descris ca fiind foarte popular. Miza: achiziții, aprovizionare și producție, cu „baze eficiente” Într-un discurs adresat națiunii, Zelenski a indicat drept prioritate pentru noul ministru punerea „sistemului de apărare, sistemului de producție și achiziții, precum și aprovizionarea trupelor” pe baze „cu adevărat eficiente”, alături de continuarea extinderii campaniilor de atac cu drone în profunzimea și în zona intermediară a teritoriului Rusiei. „Trebuie să ne menținem pozițiile pe front, să desfășurăm operațiunile noastre și să lansăm atacuri pe care Rusia le va resimți, ca răspuns la teroarea sa.” Obiectivele sunt apropiate de cele anunțate de Fedorov, care preluase portofoliul în ianuarie cu o agendă de reformă: accelerarea inovației și producției de masă de drone și rachete, combaterea corupției și remedierea problemelor din sistemul de recrutare militară. De ce a fost schimbat Fedorov și ce încearcă să repare Zelenski Potrivit relatării preluate de Antena 3, demiterea lui Fedorov a fost legată de conflictele acestuia cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care Zelenski l-a demis ulterior. Decizia de a-l înlătura pe Fedorov a scos oameni în stradă, iar tensiunile au fost alimentate și de faptul că fostul ministru a cerut organizarea de alegeri prezidențiale în timpul războiului, ceea ce ar fi determinat o parte dintre susținătorii săi să se distanțeze. În fața Parlamentului, Hmara a spus că își propune întărirea frontului, a forțelor armate și a industriei de apărare, insistând pe livrarea rapidă și în volume mari a armamentului și pe reducerea „birocrației inutile”. „Armata are nevoie de arme. În cantități mari, la timp, și mai ales are nevoie de arme care livrează rezultate.” El a mai afirmat că atacurile Ucrainei vor continua și că vor deveni mai precise. Reacția Moscovei și provocările operaționale Moscova a reacționat rapid, iar Alexander Borodai, membru al Dumei de Stat, a susținut, potrivit agenției TASS (citată în material), că Hmara ar urma să încerce „acțiuni de sabotaj” în interiorul Rusiei, inclusiv „atacuri teroriste” și operațiuni „ideologice”. Pe plan intern, Hmara intră într-un minister cu probleme structurale. Mikola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice al Ucrainei, spune că noul ministru va trebui să asigure „o gestionare strategică de înaltă calitate” prin planificare și achiziții de echipamente militare, inclusiv reforma achizițiilor cu trecerea la licitații, „care a rămas în aer”. Tot el indică drept test major continuarea reformei procesului de recrutare, în contextul fugii a „mii de bărbați” pentru a evita serviciul militar și al epuizării trupelor de pe linia frontului. Profilul lui Hmara și sprijinul politic Hmara nu a mai avut funcții politice și a renunțat la cariera militară pentru a prelua portofoliul. În plan militar, materialul menționează participarea sa la bătălia pentru Kiev (primăvara 2022) și rolul în eliberarea Insulei Șerpilor, operațiune care a permis Ucrainei să redeschidă calea de acces către portul Odesa. De asemenea, el ar fi condus campania de atacuri în profunzimea teritoriului rus ca șef al unei unități de operațiuni speciale și ca șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), din ianuarie 2023. În plan politic, David Arakhamia, liderul partidului lui Zelenski, îl descrie drept un ofițer care „susține păstrarea evoluțiilor pozitive” din minister. Din opoziție, Roman Lozinski (Holos) spune că Hmara este „o soluție evident mult mai bună” decât alți potențiali candidați, iar Irina Gerashchenko (Solidaritate Europeană) afirmă că opoziția este pregătită să îl susțină. „Hmara știe cum să lovească Moscova.” [...]
Implicarea directă a Coreei de Nord în sprijinul militar al Rusiei se adâncește , după ce Phenianul ar fi trimis operatori de drone în regiunea rusă Kursk, într-o mișcare care poate accelera transferul de competențe tactice și tehnologice către forțele nord-coreene, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) din 21 august 2026. Ce schimbă pe teren: operatori nord-coreeni de drone în Kursk ISW notează că desfășurarea raportată de operatori de drone nord-coreeni în Kursk Oblast ar sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, dar miza majoră este alta: ar permite forțelor nord-coreene să acumuleze „abilități tactice și tehnologice valoroase”, relevante pentru războiul contemporan. Pentru mediul de securitate european, această evoluție contează prin potențialul de a consolida capacitățile militare ale Coreei de Nord prin experiență operațională reală, nu doar prin exerciții sau transferuri teoretice. Adaptarea Ucrainei: soluții interne pentru ținte „grele” și lipsa interceptoarelor În același raport, ISW arată că forțele ucrainene își adaptează tacticile și dezvoltă intern soluții tehnologice pentru a lovi lansatoare de rachete balistice și drone cu reacție, urmărind să ocolească dependența de asistență externă în materie de echipamente, într-un context de penurie globală de interceptoare pentru apărare aeriană. Această direcție sugerează o presiune tot mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare occidentale și o reorientare către capabilități produse local, acolo unde este posibil. Negocieri și lovituri la distanță: poziții înghețate, atacuri în creștere ISW consemnează și că un oficial rus de rang înalt a reiterat lipsa disponibilității Kremlinului pentru negocieri „semnificative” care să ducă la încheierea războiului. Pe dimensiunea operațională, raportul menționează: lovituri ucrainene asupra unor aerodromuri militare ruse și asupra infrastructurii petroliere; lansarea de către Rusia a 135 de drone de atac cu rază lungă împotriva Ucrainei. ISW mai precizează că, în ziua evaluată, nici Rusia, nici Ucraina nu au înregistrat avansuri confirmate. [...]
Extinderea virusului West Nile în 12 țări europene pune presiune pe autorități să întărească rapid controlul țânțarilor , pe fondul creșterii numărului de regiuni afectate față de anul trecut, potrivit G4Media , care citează date ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) . ECDC anunță că, în 2026, 12 țări din Europa au raportat cazuri de infecții cu virusul West Nile , cu 99 de regiuni în care a fost semnalată boala. Țările menționate sunt: Albania, Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Olanda, Macedonia de Nord, România, Serbia și Spania. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Italia (311) și Grecia (157) , iar 21 de regiuni au înregistrat primul lor caz. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, 67 de regiuni din 9 țări raportaseră cazuri. De ce contează: sezonul de vârf și lipsa tratamentelor În Europa, majoritatea infecțiilor apar între vară și toamnă, cu un vârf între iulie și septembrie. Virusul West Nile este un arbovirus transmis în principal de țânțari și poate provoca leziuni neurologice; simptomele pot semăna cu cele ale gripei, dar în forme severe poate duce la comă și meningită. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nu există vaccinuri sau tratamente pentru acest virus. Mesajul ECDC: control integrat și cooperare între țări ECDC cere măsuri consolidate de control la nivel continental, argumentând că extinderea transmiterii virusului și răspândirea speciilor invazive de țânțari indică nevoia de întărire a capacității de intervenție. „Răspândirea transmiterii virusului West Nile, precum şi cea a speciilor de ţânţari invazivi, arată că Europa trebuie să îşi consolideze capacitatea de control al ţânţarilor.” „Pentru un control eficient al ţânţarilor, avem nevoie de o cooperare strânsă în întreaga Europă şi de o abordare integrată care să combine supravegherea ţânţarilor, implicarea comunităţii şi soluţii de control specifice care includ evaluări ale impactului asupra mediului.” În paralel, ECDC indică și extinderea țânțarilor tigru în Europa, vectori pentru dengue și chikungunya: aceștia sunt prezenți în 16 țări europene , „de două ori mai mulți decât acum 12 ani”, conform instituției. [...]
Germania își mută recrutarea militară în spații de consum uzual, folosind ambalaje de kebab cu coduri QR pentru a direcționa potențiali candidați către oportunități din serviciul medical al Bundeswehr , într-o încercare de a accelera creșterea efectivelor, potrivit Antena 3 . Campania se adresează cetățenilor germani interesați de o carieră în componenta medicală a armatei, care pot scana codurile QR tipărite pe ambalajele produselor vândute în localuri din întreaga țară. Inițiativa vine în contextul în care Germania încearcă să recruteze aproximativ 73.000 de militari activi în următorii zece ani, notează Politico, citat de Antena 3. „Publicitate ambientală”, fără plăți către restaurante Ministerul german al Apărării descrie această abordare drept publicitate „ambientală” – adică plasarea mesajelor de recrutare în locuri în care potențialii candidați își petrec, în mod obișnuit, timpul. Un purtător de cuvânt al ministerului a declarat pentru Berliner Kurier că ținta nu sunt doar tinerii aflați la început de drum, ci și persoane care iau în calcul o schimbare de carieră, inclusiv muncitori calificați. Restaurantele participante nu sunt plătite, iar implicarea este voluntară. Ministerul a precizat că ambalajele inscripționate sunt oferite gratuit localurilor. Ținta: peste 260.000 de militari până în 2035 Strategia apare pe fondul planurilor Berlinului de a-și extinde rapid forțele armate. La sfârșitul lunii iulie, Bundeswehr avea 186.705 militari activi, cel mai mare număr din ultimii 13 ani. Până în 2035, Germania vrea să depășească pragul de 260.000 de militari, pentru a îndeplini obiectivele de capacitate stabilite de NATO . În articol sunt menționate și alte exemple europene de recrutare neconvențională: o campanie a armatei britanice din 2019 cu mesaje provocatoare, o campanie națională lansată de Franța în 2024 și un program din Țările de Jos (din 2023) care oferă tinerilor posibilitatea de a petrece un an plătit în uniformă. [...]
