Știri
Știri din categoria Externe
Un tribunal din Ankara a suspendat conducerea Partidului Republican al Poporului (CHP), principala forță de opoziție din Turcia, o decizie care amplifică presiunea instituțională asupra administrațiilor locale controlate de partid după victoria din 2024, potrivit G4Media.
Instanța a invalidat alegerea actualei conduceri a CHP de la sfârșitul anului 2023 și a decis repunerea în funcție a fostului lider Kemal Kılıçdaroğlu, care, conform relatării, „a căzut în dizgrație” în interiorul partidului. Informația a fost relatată de agenția de știri de stat Anadolu, preluată de AFP, și transmisă de Agerpres.
CHP a obținut o victorie „zdrobitoare” în fața Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), formațiunea islamo-conservatoare a președintelui Recep Tayyip Erdoğan, la alegerile locale din 2024.
De atunci, partidul se află „în vizorul justiției turce”, care și-ar fi intensificat măsurile de represiune asupra municipalităților conduse de CHP, conform aceleiași relatări.
În același context, primarul CHP al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu — prezentat drept cel mai puternic rival al președintelui Erdoğan — este închis de peste un an, pentru acuzații de „corupție”, pe care le neagă.
Decizia tribunalului privind conducerea CHP poate avea consecințe directe asupra capacității partidului de a-și coordona acțiunea politică și administrativă, într-un moment în care principalele sale bastioane sunt marile municipalități câștigate în 2024.
Recomandate
Escaladarea retoricii nucleare a Rusiei, dublată de exerciții militare ample în Baltica, crește riscul de incident pe flancul estic al NATO , într-un context în care Moscova acuză Occidentul că „împinge” Ucraina spre atacuri cu drone, potrivit Profit . Presa rusă de stat a promovat o narațiune despre „panică și haos” în statele baltice, folosind comentatori occidentali precum Alexander Mercouris și Scott Ritter pentru a susține ideea că Occidentul ar fi depășit o „ultimă linie roșie”. În paralel, Rusia a anunțat exerciții ale forțelor nucleare, cu submarine purtătoare de rachete balistice, aviație strategică și trupe de rachete. Drone, spațiu aerian și riscul de escaladare în regiune RIA Novosti a prezentat incidente din Letonia, Lituania și Estonia ca parte a unei escaladări provocate de Ucraina și tolerate de state NATO. Conform relatării ruse, drone ucrainene ar fi intrat de mai multe ori, de la sfârșitul lunii martie, în spațiul aerian al statelor baltice, iar Moscova ar fi transmis un „avertisment special” acestor țări. Într-unul dintre episoadele invocate, un avion românesc F-16 aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă ucraineană deasupra Estoniei (detalii în Profit ). Relatări occidentale au confirmat incidentul, dar au indicat o explicație diferită: oficiali baltici au spus că dronele ar fi fost deviate de bruiaj electronic rusesc, iar Polonia a cerut Ucrainei mai multă precizie în folosirea dronelor pentru a evita încălcarea spațiului aerian al aliaților. Exerciții cu componentă nucleară: dimensiuni și mesaj politic Pe acest fond, Rusia a introdus explicit tema nucleară în discurs. Scott Ritter, citat de RIA, a spus că Occidentul trebuie să asculte avertismentele Moscovei și a cerut să nu se uite că Rusia deține arme nucleare. Publicația notează că formularea nu este o amenințare directă de atac nuclear, dar funcționează ca presiune: acuzația este că statele occidentale permit Ucrainei să lovească Rusia, iar avertismentul este că Moscova poate răspunde când consideră necesar. Mesajul este întărit de exercițiile anunțate de Ministerul rus al Apărării pentru perioada 19–21 mai, la care participă: Forțele de Rachete Strategice; Flotele de Nord și Pacific; aviația cu rază lungă de acțiune; unități din districtele militare Leningrad și Central. Rusia a anunțat peste 64.000 de militari, peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine, inclusiv submarine strategice. Exercițiile includ pregătirea și folosirea forțelor nucleare „în cazul unei agresiuni”, potrivit relatărilor bazate pe comunicatul Ministerului rus al Apărării. Separat, Reuters a relatat că Rusia a livrat muniții nucleare către facilități de depozitare din Belarus, în cadrul unui exercițiu nuclear comun ruso-belarus. Exercițiul implică sisteme Iskander-M, capabile să transporte focoase convenționale sau nucleare, cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Reacții politice și măsuri de securitate în regiune În același timp, Kremlinul a reacționat dur la declarații ale ministrului lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, privind capacitatea NATO de a pătrunde în regiunea Kaliningrad , exclava rusă dintre Lituania și Polonia, calificându-le drept aproape „nebunești”. În Ucraina, SBU și forțele de apărare desfășoară măsuri de securitate sporite în regiunile nordice, la ordinul conducerii de la Kiev, în zonele de frontieră cu Rusia și Belarus, ca descurajare împotriva unor posibile acțiuni agresive, sabotaj, infiltrări, spionaj sau atacuri teroriste. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a declarat că amenințările Rusiei împotriva statelor baltice sunt „complet inacceptabile” și că Europa va reacționa „cu unitate și fermitate”. „Amenințările publice ale Rusiei împotriva statelor baltice sunt complet inacceptabile.” „Să nu existe nicio îndoială. O amenințare împotriva unui stat membru este o amenințare împotriva întregii noastre Uniuni.” „Rusia și Belarus poartă responsabilitatea directă pentru dronele care pun în pericol viețile și securitatea oamenilor de pe flancul nostru estic.” „Europa va răspunde cu unitate și fermitate. Vom continua să întărim securitatea flancului nostru estic printr-o apărare colectivă solidă și pregătire la fiecare nivel.” [...]
Donald Trump a promis că SUA vor recupera stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului , un obiectiv care, dacă este urmărit prin operațiuni pe teren sau printr-un acord, ar ridica miza de securitate și ar complica negocierile pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Teheranul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a spus la Casa Albă că Washingtonul „îl va obține” și că, după recuperare, materialul ar putea fi distrus. Declarațiile vin în contextul în care Iranul a transmis că nu va preda uraniul. În material se arată că Iranul este „considerat” că deține aproximativ 900 de livre de uraniu puternic îmbogățit (aprox. 408 kg), iar Trump a susținut că acesta ar fi fost îngropat în urma loviturilor aeriene americane și israeliene de acum aproape un an. Recuperarea uraniului este prezentată ca parte a obiectivului central al lui Trump în războiul cu Iranul: împiedicarea Teheranului de a dezvolta o armă nucleară. Linia roșie a Teheranului: uraniul „aproape de nivel militar” nu pleacă din țară Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă ca uraniul „aproape de nivel militar” să nu fie trimis în afara țării, au declarat pentru Reuters două surse iraniene de rang înalt, citate de publicație. Această poziție intră în coliziune directă cu promisiunea lui Trump privind „recuperarea” stocului. Strâmtoarea Hormuz , un alt punct de presiune în negocieri Trump a mai afirmat că SUA nu vor „taxe” în Strâmtoarea Hormuz, pe care a numit-o „cale navigabilă internațională”. Separat, secretarul de stat Marco Rubio a spus că un acord diplomatic SUA–Iran ar deveni imposibil dacă Teheranul ar introduce un sistem de taxare în Hormuz, pe care l-a descris drept „complet ilegal” și „inacceptabil”. Rubio a indicat totodată că există „unele progrese” în discuțiile cu Teheranul pentru a opri războiul, dar a avertizat că Washingtonul negociază cu „un sistem” iranian „puțin fracturat”. Ce urmează Rubio a declarat că președintele preferă „un acord bun”, dar nu a garantat un rezultat și a spus că următoarele zile vor fi relevante pentru evoluția discuțiilor. În același timp, a menționat că Trump are „alte opțiuni” dacă nu se ajunge la o înțelegere, fără să detalieze. [...]
Washingtonul pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru SUA după ce Spania ar fi refuzat să lase administrația Trump să folosească baze militare spaniole într-un scenariu de război SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de secretarul de stat Marco Rubio , indică o presiune politică în creștere asupra aliaților europeni, cu potențiale efecte asupra cooperării operaționale în interiorul Alianței. Rubio a legat direct valoarea NATO pentru SUA de accesul la infrastructură militară în Europa, care ar permite Washingtonului „să-și proiecteze puterea” în situații de urgență, inclusiv în Orientul Mijlociu. „Știu de ce NATO este bun pentru Europa, dar de ce este NATO bun pentru America? Pentru că ne oferă baze în regiune care ne permit să ne proiectăm puterea în cazul unei situații de urgență în Orientul Mijlociu sau în altă parte.” În acest context, șeful diplomației americane a invocat cazul Spaniei, despre care a spus că a refuzat utilizarea bazelor sale militare de către SUA. Rubio a sugerat că un astfel de refuz lovește în logica participării americane la NATO, dacă beneficiul principal pentru Washington este tocmai accesul la aceste facilități. „Deci, dacă acesta este motivul principal pentru care faci parte din NATO și apoi ai țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze, atunci de ce mai faci parte din NATO? Este o întrebare foarte justă.” „Foarte dezamăgit” de reacția aliaților Rubio a mai afirmat că președintele SUA a fost „foarte dezamăgit” de modul în care țările NATO au răspuns „efortului de război” al SUA. În materialul Digi24, această evaluare este prezentată ca parte a unei frustrări mai largi a Washingtonului față de Alianță, în contextul conflictului cu Iranul. Ce urmează: fereastră scurtă pentru o soluție negociată Pe linia diplomatică, Rubio a spus că oficiali pakistanezi urmau să se deplaseze joi la Teheran și și-a exprimat speranța că demersul va ajuta negocierile pentru un acord privind conflictul din Iran. El a indicat că „preferința” președintelui este un „acord bun”, dar a avertizat că există și „alte opțiuni”, fără să le detalieze. „Există câteva semne bune, dar… nu vreau să fiu nici prea optimist, așa că să vedem ce se va întâmpla în următoarele câteva zile.” [...]
Președintele Cehiei cere accelerarea reînarmării europene , avertizând că „pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită”, potrivit Digi24 . Mesajul lui Petr Pavel , fost general NATO , pune presiune pe guvernele europene să trateze apărarea ca prioritate imediată, într-un context de securitate pe care îl descrie drept tot mai volatil. Pavel a spus că Europa trebuie să își consolideze „urgent” capacitatea de apărare și să fie pregătită să acționeze independent atunci când situația o cere. În logica sa, miza nu este ideea că Europa ar fi „singură”, ci că trebuie să fie suficient de puternică pentru a se susține singură, la nevoie. De ce contează: apărarea devine o urgență politică și bugetară Avertismentul vine cu o concluzie practică: statele europene ar trebui să folosească „toate instrumentele disponibile” pentru a se poziționa cât mai bine în fața provocărilor de securitate. În termeni de politici publice, o astfel de abordare se traduce, de regulă, în decizii accelerate privind investițiile în apărare, achizițiile militare și capacitatea industrială aferentă. Mesajul-cheie: timpul nu lucrează în favoarea Europei În declarațiile citate, liderul ceh insistă asupra ideii că protejarea păcii presupune acțiune activă, nu inerție. „Pacea în Europa nu mai poate fi considerată o stare de fapt implicită.” „Istoria nu va aștepta pur și simplu ca Europa să fie pregătită.” „Trebuie să acționăm rapid.” [...]
Donald Trump spune că ia în calcul un pachet de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) pentru Taiwan și că vrea să discute direct cu președintele insulei , o mișcare care ar rupe o tradiție diplomatică veche de decenii și ar tensiona relația cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este contractul de apărare, dar implicațiile sunt mai largi: riscul de reacții politice și administrative din partea Chinei, care pot afecta cooperarea bilaterală SUA–China. Ce ar schimba discuția directă SUA–Taiwan Antena 3 relatează, citând BBC, că liderii SUA și ai Taiwanului nu au mai vorbit direct din 1979, când Washingtonul a rupt relațiile oficiale cu Taiwanul pentru a recunoaște guvernul de la Beijing. O excepție a existat în 2016, când Trump, președinte-ales la acel moment, a vorbit cu lidera Taiwanului, Tsai Ing-wen, gest condamnat de China. În acest context, Trump a declarat că intenționează să discute cu liderul taiwanez Lai Ching-te înainte de a decide asupra vânzărilor de arme. „Voi vorbi cu el. Vorbesc cu toată lumea… vom lucra la asta, problema Taiwanului.” Pachetul de 14 miliarde de dolari: ce include și unde e blocajul Trump a spus că nu a decis încă dacă va aproba un pachet de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) pentru Taiwan, care ar include echipamente anti-dronă și sisteme de apărare antiaeriană. Separat, publicația notează că Beijingul ar bloca o posibilă vizită a unui oficial de rang înalt al Pentagonului, Elbridge Colby , potrivit Financial Times, iar aprobarea ar fi condiționată de decizia lui Trump privind acordul de armament. Trump a mai afirmat că va lua o decizie „într-un interval de timp relativ scurt” și că trebuie să vorbească cu liderul Taiwanului înainte de a hotărî. Reacția Chinei și riscul de escaladare diplomatică Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a declarat că Beijingul „se opune ferm schimburilor oficiale dintre Statele Unite și Taiwan”, precum și vânzărilor de arme americane către Taiwan. China a cerut SUA să nu mai transmită „semnale greșite” către „forțele separatiste” din Taiwan. Antena 3 amintește că SUA au adoptat în 1979 Taiwan Relations Act, care permite furnizarea de arme „cu caracter defensiv” pentru Taiwan, dar Washingtonul a încercat să echilibreze acest sprijin cu menținerea relațiilor diplomatice cu China. În timpul vizitei la Beijing, Xi Jinping ar fi avertizat că pot apărea „conflicte” între cele două superputeri dacă situația este gestionată greșit, iar Trump a spus că Xi este „foarte ferm” în privința Taiwanului și că nu a făcut „nicio promisiune într-un sens sau altul”. Context: precedentul din 1982 și ultima vânzare majoră Trump a mai spus că a discutat „în detaliu” cu Xi Jinping despre vânzările de arme, o altă abatere de la politica americană „dacă se confirmă”, potrivit materialului. Antena 3 notează și un reper istoric: în 1982, SUA au asigurat Taiwanul că nu vor consulta Beijingul în privința vânzărilor de arme către insulă, însă Trump a comentat că anii ’80 sunt „de mult timp”. În decembrie anul trecut, SUA au aprobat o vânzare de arme de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei) către Taiwan, ceea ce a provocat nemulțumirea Beijingului. Ce urmează Din informațiile prezentate, decizia privind pachetul de 14 miliarde de dolari rămâne deschisă, iar un element-cheie va fi dacă Trump va purta efectiv discuția directă cu Lai Ching-te și în ce formă. În paralel, reacția Beijingului — inclusiv pe canale administrative, precum aprobarea unor vizite oficiale — poate influența calendarul și condițiile în care Washingtonul își finalizează opțiunea. [...]
Premierul ungar Peter Magyar pariază pe revenirea UE la gazul rusesc, pe criteriul prețului , miză care ar putea pune presiune pe direcția actuală a politicii energetice europene după încheierea războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat cotidianului polonez Rzeczpospolita, Magyar a susținut că, odată ce conflictul se va termina, „întreaga UE se va întoarce la a cumpăra gaz rusesc, pentru că este mai ieftin, iar competitivitatea și geografia o cer”. Declarația vine în contextul în care Uniunea Europeană a urmărit în ultimii ani reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia. Magyar a fost întrebat despre aprovizionarea Ungariei cu gaz și petrol rusești și a argumentat că „geografia nu s-a schimbat”, inclusiv în scenariul unei victorii electorale a partidului său, Tisza. El a spus că mandatul primit de noul guvern este să diversifice sursele de energie „cât de mult posibil”, dar cu condiția ca prețurile materiilor prime să rămână un criteriu central. Costul alternativelor și discuțiile cu Polonia Premierul ungar a indicat că gazul lichefiat (GNL – gaz natural răcit până devine lichid, pentru a fi transportat) adus pe ruta Mării Baltice și apoi prin Polonia și Slovacia este „semnificativ mai scump” decât gazul din România, Rusia sau Austria. El a mai spus că Ungaria „va începe, desigur, negocierile și vrea să coopereze” și a relatat că, la discuțiile de miercuri din Polonia, premierul Donald Tusk ar fi promis că „va face totul pentru a reduce prețul gazului” și pentru a face oferta „cât de competitivă posibil”. În același timp, Magyar a subliniat că rezultatul depinde și de evoluția pieței gazului. Interconectori și semnal privind politica UE pe hidrocarburi Magyar a confirmat planuri de construire a unor noi interconectori (conducte și conexiuni între rețele naționale) pentru diversificarea aprovizionării. Întrebat dacă Ungaria va înceta să cumpere gaz și petrol rusești „peste trei ani”, în linie cu politica UE, el a răspuns că se așteaptă ca această politică „să se schimbe semnificativ” după încheierea războiului, pe care speră să o vadă „foarte curând”. Argumentul central invocat de liderul de la Budapesta este competitivitatea economică: Ungaria și Polonia „trebuie să fie competitive”, iar asta ar necesita energie mai ieftină, el descriindu-se drept „foarte pragmatic” în urmărirea simultană a securității aprovizionării și a prețurilor mai mici. [...]
