Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite nu au în vedere un atac militar iminent asupra Iranului, dar desfășoară sisteme suplimentare de apărare aeriană în regiune pentru a descuraja o posibilă escaladare. Informația a fost transmisă de oficiali ai Pentagonului publicației The Wall Street Journal. Măsura vine în contextul unor tensiuni accentuate între Washington și Teheran și reflectă o strategie duală: presiune militară și deschidere diplomatică.
Oficialii americani precizează că, deși forțele SUA pot executa lovituri limitate dacă președintele Donald Trump le va ordona, o ofensivă extinsă ar necesita o protecție mult mai amplă a trupelor americane și a aliaților din regiune. În prezent, SUA dispun de sisteme defensive navale și terestre în Orientul Mijlociu, însă Pentagonul a decis să întărească aceste capacități prin dislocarea de noi sisteme Patriot și THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în special în baze din Qatar, Arabia Saudită și Iordania.
Acțiunile vin pe fondul unei temeri generale că un eventual atac asupra Iranului ar declanșa represalii severe, inclusiv atacuri cu rachete asupra bazelor americane sau a teritoriului israelian. În paralel, statele din Golf își consolidează propriile rețele de apărare antirachetă. Potrivit unui oficial din regiune citat de The Wall Street Journal, Arabia Saudită a recepționat deja mai multe baterii THAAD achiziționate recent.
În ciuda acumulării militare, diplomația rămâne activă. Ayatollahul Ali Khamenei a declarat duminică că orice atac american ar duce la un „război regional”, dar a respins amenințările ca fiind recurente. În același timp, președintele Trump a susținut, într-o conferință de presă la bordul Air Force One, că Iranul ar purta „discuții serioase” cu SUA și că există speranțe pentru un acord menit să împiedice Teheranul să obțină arme nucleare.
Pe scurt, Washingtonul încearcă să mențină o poziție de forță fără a declanșa un conflict deschis, apelând la o combinație de apărare extinsă și eforturi diplomatice. Strategia reflectă o preocupare majoră pentru stabilitatea regiunii, dar și o dorință de a evita un război cu potențial de extindere rapidă.
Recomandate
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
Donald Trump a provocat un moment stânjenitor în relația cu Japonia după o glumă despre Pearl Harbor , potrivit Yahoo News , în timpul unei întâlniri oficiale cu premierul japonez Sanae Takaichi, desfășurată la Casa Albă pe 19 martie 2026. Episodul a avut loc în contextul unei întrebări privind lipsa informării aliaților înaintea operațiunilor militare comune SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american a justificat decizia prin necesitatea elementului surpriză, afirmând că SUA „nu au informat pe nimeni”. Apoi, adresându-se liderului japonez, a spus: „Cine știe mai bine despre surpriză decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor?”. Replica a fost urmată de râsete reținute din partea unor oficiali americani, dar și de o tăcere vizibilă în sală. Momentul este considerat neobișnuit în context diplomatic, întrucât liderii americani evită de decenii referirile directe la atacul din 1941 în prezența oficialilor japonezi, ca parte a echilibrului relației postbelice dintre cele două state. De altfel, fostul premier Shinzo Abe a exprimat în 2016 condoleanțe oficiale la memorialul Pearl Harbor, marcând reconcilierea dintre cele două țări. Întâlnirea dintre Trump și Takaichi avea deja o miză ridicată, fiind prima întrevedere directă cu un aliat major după escaladarea conflictului cu Iranul. Japonia depinde în proporție de aproximativ 90% de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată de tensiuni, iar Washingtonul a cerut aliaților să contribuie militar la securizarea transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme strategice: un acord de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru reactoare nucleare redislocarea unor trupe americane din Japonia către Orientul Mijlociu creșterea activității militare a Chinei în jurul Taiwanului Premierul Sanae Takaichi nu a reacționat public la remarca lui Trump în timpul întâlnirii, însă episodul a umbrit o reuniune considerată crucială pentru securitatea regională și relația bilaterală. [...]
Administrația Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu potrivit Digi24 , care citează Reuters, ca opțiune pentru operațiuni terestre împotriva Iranului. Sursele Reuters afirmă că unul dintre scenariile discutate vizează securizarea trecerii tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin ocuparea unor poziții pe coasta iraniană de-a lungul rutei maritime. O altă variantă ar include trimiterea de unități terestre pe insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. Unul dintre interlocutorii agenției a descris o astfel de operațiune drept „foarte riscantă”, invocând posibilitatea ca forțele iraniene să lovească insula cu drone și rachete. În paralel, se discută și o operațiune de capturare a rezervelor de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. „În acest moment, nu s-a luat o decizie privind trimiterea trupelor terestre, dar președintele Trump analizează cu înțelepciune toate opțiunile”, a declarat un reprezentant al Casei Albe. Reuters mai amintește că Washingtonul planificase deja trimiterea în Orientul Mijlociu a unui grup de intervenție rapidă de peste 2.000 de pușcași marini, iar efectivele americane din regiune ar fi de aproximativ 50.000 de militari, conform aceleiași relatări. În context, Trump a spus că, de la 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară „Furia epică” împotriva Iranului, armata americană a lovit peste 7.000 de obiective în țară, susținând că au fost vizate în principal ținte militare. Potrivit materialului, președintele a justificat loviturile prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a distruge industria de rachete și flota navală, iar administrația s-ar pregăti acum pentru un conflict mai îndelungat decât estimările inițiale. [...]
Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]
Ministrul de Externe al Arabiei Saudite avertizează Iranul că răbdarea în Golf nu este „nelimitată” în contextul atacurilor recente , conform Al Jazeera . Prințul Faisal bin Farhan Al Saud a subliniat că toleranța față de atacurile Iranului asupra Arabiei Saudite și a altor state din Golf este limitată, cerând Teheranului să își regândească strategia. În cadrul unei conferințe de presă susținute joi dimineață, ministrul saudit a menționat că Arabia Saudită și alte state din Golf dispun de capacități semnificative pe care le pot utiliza dacă aleg să facă acest lucru. El a subliniat că Iranul și-a planificat cu atenție strategia de atac asupra vecinilor regionali, în ciuda negărilor din partea diplomaților iranieni. „Nivelul de precizie al unor atacuri – se vede atât în cazul vecinilor noștri, cât și al regatului – indică faptul că acestea au fost premeditate, planificate și bine organizate”, a declarat Prințul Faisal. „Răbdarea care este manifestată nu este nelimitată. Au [iranienii] o zi, două, o săptămână? Nu voi dezvălui asta”, a adăugat el. Avertismentul lui Faisal a urmat unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările arabe și islamice, desfășurată în capitala saudită, pentru a discuta despre extinderea conflictului din regiune. Miercuri, atacurile iraniene au vizat situri energetice din Golf, inclusiv facilitățile de gaz Ras Laffan din Qatar și Habshan din Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale și escaladarea tensiunilor Ministerul Afacerilor Externe din Qatar a condamnat ferm atacul iranian asupra orașului industrial Ras Laffan, care este cea mai mare facilitate de producție de gaz natural lichefiat (LNG) din lume. Atacul a provocat daune semnificative, iar Iranul a avertizat anterior că facilitățile petroliere și de gaz din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite vor fi ținte de represalii pentru un atac israelian asupra câmpului de gaz South Pars din Iran. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat că apărarea aeriană a interceptat patru rachete balistice iraniene care vizau Riadul și alte două lansate spre regiunea estică a țării. De asemenea, apărarea aeriană din Emiratele Arabe Unite a gestionat 13 rachete balistice și 27 de drone, iar operațiunile la facilitățile de gaz Habshan au fost suspendate din cauza incidentelor cauzate de resturile căzute după interceptarea cu succes a unei rachete. Perspectivele relațiilor viitoare Prințul Faisal a subliniat, de asemenea, că, deși războiul se va încheia într-o zi, va dura mult mai mult timp pentru a restabili relațiile cu Iranul, deoarece încrederea a fost „complet distrusă” din cauza tacticii Teheranului de a-și ataca vecinii. El a remarcat că Iranul și-a construit această strategie de-a lungul unui deceniu și mai mult, folosind atacurile pentru a pune presiune asupra comunității internaționale. În concluzie, ministrul saudit a avertizat că, dacă Iranul nu oprește imediat atacurile, va fi aproape imposibil să se restabilească încrederea între cele două națiuni. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
