Știri
Știri din categoria Externe
Participarea Iranului la Cupa Mondială 2026 depinde de garanții de intrare și securitate, iar Teheranul pune pe masă un set de condiții pentru SUA, Canada și Mexic, pe fondul războiului declanșat în februarie și al tensiunilor legate de vize, potrivit Al Jazeera.
Federația iraniană de fotbal a transmis că echipa națională masculină „va participa cu siguranță” la turneul care începe în iunie, dar cere ca gazdele să îi „ia în considerare îngrijorările”. Mesajul vine după ce Canada a refuzat luna trecută intrarea șefului federației, înaintea Congresului FIFA, invocând presupuse legături cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), pe care Ottawa l-a desemnat „grup terorist” în 2024.
Președintele federației iraniene (FFIRI), Mehdi Taj, a declarat la televiziunea de stat că Teheranul are 10 condiții pentru a participa, solicitând asigurări privind tratamentul delegației. Printre cereri se numără:
Într-o declarație publicată pe site-ul oficial, federația a mai precizat că va participa „fără niciun recul” față de „credințe, cultură și convingeri”.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că fotbaliștii iranieni ar fi bineveniți la turneu, însă a avertizat că Statele Unite ar putea totuși să refuze intrarea unor membri ai delegației cu legături cu IRGC, organizație pe care Washingtonul o desemnează drept teroristă.
Mehdi Taj a cerut explicit ca „toți jucătorii și stafful tehnic”, inclusiv cei care și-au efectuat serviciul militar în IRGC, să primească vize „fără probleme”, menționându-i pe Mehdi Taremi și Ehsan Hajsafi.
La rândul său, președintele FIFA, Gianni Infantino, a reiterat că Iranul își va disputa meciurile din Cupa Mondială în SUA, conform programului.
Turneul are loc între 11 iunie și 19 iulie. Iranul ar urma să fie cantonat la Tucson, Arizona, și să joace în Grupa G cu Noua Zeelandă, Belgia și Egipt, debutul fiind programat pe 15 iunie, la Los Angeles, contra Noii Zeelande.
În acest context, disputa se mută din zona sportivă în cea operațională și de reglementare: accesul pe teritoriul țărilor-gazdă, regimul vizelor și criteriile de securitate pot influența direct logistica unei delegații naționale, chiar și după calificarea sportivă. Federația iraniană susține că „nicio putere externă” nu poate priva Iranul de participarea la un turneu la care „s-a calificat pe merit”.
Recomandate
SUA își ridică nivelul de alertă și își redistribuie aeronavele de la baze din Marea Britanie, după o amenințare atribuită Iranului, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra posturii de securitate și a logisticii militare în Europa, potrivit Antena 3 . Armata americană a evacuat avioane dintr-o a doua bază aeriană din Marea Britanie, după ce, cu câteva săptămâni înainte, Washingtonul își retrăsese bombardierele de la baza Fairford în urma unui incident de securitate legat de Teheran. Informația este relatată de Wall Street Journal , citat de Agerpres. Concret, două avioane de realimentare care foloseau baza militară Mildenhall a Forțelor Aeriene Regale au fost redirecționate către Germania luni, iar alte aparate au fost mutate tot în Germania mai târziu în aceeași zi, potrivit WSJ. Nivel de alertă ridicat la Mildenhall și Lakenheath Amenințarea de la baza Mildenhall era încă discutată de oficiali americani, potrivit ziarului american. În acest context, SUA și-ar fi modificat postura de securitate la bazele RAF de la Mildenhall și Lakenheath la „ FPCON Charlie ”. „Force Protection Condition (FPCON) Charlie” este al doilea cel mai ridicat nivel de amenințare defensivă în Departamentul Apărării al SUA și este instituit atunci când informațiile indică faptul că un atac terorist este probabil. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a transmis că nu comentează activitatea altor țări și că avioanele și alte active sunt mutate „cu regularitate”, în funcție de necesitățile operaționale. La rândul său, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene americane a refuzat să ofere WSJ detalii despre mutarea avioanelor, dar a spus că aeronavele se rotesc între instalații și zone de operațiuni „dintr-o varietate de motive”. Context: incidentul de la Fairford și acuzațiile privind Iranul În septembrie, cinci bărbați au fost arestați în zona bazei aeriene Fairford, în sud-vestul Angliei, în urma unui incident de securitate. Ulterior, alți doi suspecți au fost reținuți sub suspiciunea că ar fi oferit ajutor serviciilor iraniene de informații. Circumstanțele incidentului au rămas în mare parte neexplicate public, însă au atras atenția internațională pe fondul preocupărilor legate de securitatea statelor occidentale după războiul dintre SUA și Iran. În acel context, Statele Unite au mutat bombardierele B-1 de la Fairford „din motive de securitate”, iar baza fusese folosită pentru lovituri asupra Iranului. Prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus luna trecută că activitatea suspectă de la Fairford „este probabil” să fi fost coordonată din Iran. Ambasadorul Iranului la Londra a negat acuzațiile privind implicarea într-un complot împotriva bazei, însă Gardienii Revoluției au afirmat în iulie că Fairford și orice altă bază folosită pentru lansarea de atacuri împotriva Iranului sunt ținte legitime. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
Un nou atac rusesc a lovit rețeaua Epicentr K, amplificând riscurile operaționale pentru cel mai mare retailer de bricolaj din Ucraina , după ce un centru comercial din Kropyvnytskyi a fost avariat și două persoane au fost rănite, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc marți dimineață și a vizat un centru comercial Epicentr K. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a transmis că prima lovitură a incendiat o mașină într-o parcare și a rănit două persoane, iar o a doua lovitură a declanșat un incendiu la un obiectiv de infrastructură civilă. Autoritățile spun că informațiile despre victime sunt în curs de clarificare, iar psihologi ai serviciului de urgență asistă persoanele aflate la fața locului. „Salvatorii lucrează în prezent la stingerea [incendiului]. Munca este complicată de amenințarea constantă a unor bombardamente repetate”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență. Impactul pentru Epicentr K: rețea mare, vulnerabilitate tot mai ridicată Lovitura de la Kropyvnytskyi se adaugă unei serii de atacuri asupra infrastructurii Epicentr K din vara acestui an. Compania a raportat pagube în cel puțin alte 13 orașe în ultimele luni, inclusiv pierderea, în octombrie, a ultimului său hub logistic major. Epicentr K este cel mai mare retailer ucrainean de îmbunătățiri pentru locuință. Potrivit articolului, compania operează 72 de centre comerciale în Ucraina, cu o suprafață totală de retail de peste 2 milioane de metri pătrați și aproximativ 38.000 de angajați. Conform situațiilor financiare înregistrate în YouControl, Epicentr K a generat venituri de 81,2 miliarde hrivne în 2025 (aprox. 9,3 miliarde lei). Context: atacuri repetate asupra retailului și logisticii Publicația notează că intensificarea a început în august, când Rusia și-a reorientat loviturile cu rachete balistice și drone către companii mari din retail, logistică și metalurgie. În acest interval, au fost raportate, între altele: distrugerea unui centru Epicentr într-un cartier rezidențial din Zaporijjea (12 august), urmată de un incendiu major; șase lovituri în 24 de ore care au distrus un mall din Nikolaev, unde au ars 42.000 de metri pătrați, iar 520 de angajați au rămas fără loc de muncă; lovirea de 10 ori a centrului de distribuție din Hmelnițki, cu distrugerea a circa 85% din bunurile stocate și izbucnirea a cinci incendii majore, conform companiei. În a doua parte a lunii octombrie, Epicentr K a raportat și o „undă” de atacuri în 48 de ore asupra facilităților sale, inclusiv distrugerea unui hipermarket din Kyiv (21 octombrie) și a mall-ului din Harkiv (24 octombrie), plus pagube în mai multe orașe. Pentru companie, seria de lovituri înseamnă întreruperi de activitate, pierderi de stocuri și presiune pe lanțul de aprovizionare, într-un moment în care rețeaua are zeci de mii de angajați și o amprentă națională extinsă. [...]
