Știri
Știri din categoria Externe

SUA retrag personalul neesențial de la ambasada din Beirut, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind riscul unui conflict militar cu Iranul. Potrivit Mediafax, Departamentul de Stat a decis luni reducerea temporară a prezenței la „personalul esențial”, menținând însă ambasada operațională.
Un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a declarat că măsura a fost luată după o evaluare a mediului de securitate și are ca scop protejarea angajaților, fără a afecta capacitatea misiunii diplomatice de a funcționa și de a acorda asistență cetățenilor americani. În articol se precizează că declarația a fost făcută pentru Reuters, sub protecția anonimatului.
Surse citate de Mediafax vorbesc despre plecarea a zeci de persoane: o sursă de la ambasadă a indicat evacuarea a 50 de oameni, iar un oficial de la aeroportul din Beirut a spus că 32 de angajați ai ambasadei, împreună cu membri ai familiilor lor, au părăsit Libanul luni.
Decizia vine în condițiile în care armata americană își consolidează prezența în Orientul Mijlociu, inclusiv prin trimiterea a două portavioane. În același timp, președintele Donald Trump a avertizat că „se vor întâmpla lucruri foarte rele” dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului, o dispută veche între cele două state.
Evacuarea parțială din Beirut este prezentată ca o măsură de precauție, în contextul escaladării tensiunilor regionale și al riscului de incident militar care ar putea afecta securitatea personalului diplomatic.
Recomandate

Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]

Studenții iranieni au reluat protestele antiguvernamentale la Teheran , pe fondul tensiunilor legate de negocierile nucleare cu SUA și al unei consolidări a prezenței militare americane în regiune, potrivit Euronews , care citează agenția Associated Press. Imagini geolocalizate la universități din capitală, inclusiv la Universitatea Sharif de Tehnologie, arată studenți scandând „bi sharaf” – „rușinos” în limba persană – și confruntări între manifestanți și susținători ai guvernului. Potrivit relatărilor din presa locală și din diaspora, protestele marchează 40 de zile de la moartea a mii de persoane în timpul represiunii din ianuarie, respectând tradiția șiită de comemorare. Agenția Fars a relatat că un miting planificat drept „tăcut și pașnic” a degenerat după ce unii participanți au început să scandeze „moarte dictatorului”, o referire la liderul suprem Ali Khamenei . Înregistrări video arată două grupuri separate de forțe de ordine, ambele afișând fotografii comemorative. Autoritățile iraniene recunosc peste 3.000 de morți în timpul reprimării protestelor izbucnite în decembrie, pe fondul dificultăților economice, însă organizația Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, susține că numărul victimelor ar depăși 7.000. Președintele american Donald Trump a avansat vineri cifra de 32.000 de morți, fără a prezenta dovezi. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat într-un discurs televizat că Iranul „nu va pleca capul” în fața presiunilor internaționale, în timp ce negocierile cu Washingtonul privind programul nuclear sunt în desfășurare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a cerut public prezentarea de dovezi pentru cifrele contestate. Tensiunile sunt amplificate de desfășurări militare americane în regiune. Reuters a relatat despre prezența unor aeronave militare americane în apropierea Iranului, iar portavionul USS Gerald R. Ford a fost observat tranzitând Strâmtoarea Gibraltar. Mai multe state, printre care Suedia, Serbia și Australia, și-au sfătuit cetățenii să părăsească Iranul. Reluarea protestelor și consolidarea militară americană conturează un context volatil, în care evoluția negocierilor nucleare ar putea influența decisiv stabilitatea internă și [...]

Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste , într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency . Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran. Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene. La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni. Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate. Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic. [...]

Parlamentul European a blocat temporar ratificarea acordului comercial UE–SUA , după ce noile tarife anunțate de președintele Donald Trump au generat îngrijorări că Washingtonul încalcă înțelegerea transatlantică semnată vara trecută. Potrivit POLITICO , decizia a fost luată luni de principalii eurodeputați din Comisia pentru Comerț Internațional, în contextul unei escaladări a tensiunilor comerciale. Suspendarea procedurii vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele pe care se baza acordul încheiat anul trecut la Turnberry, în Scoția. Ulterior, Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale globale de 15% printr-o nouă bază legală, măsură care, în opinia Bruxellesului, ar putea încălca prevederile acordului și ale declarației comune ulterioare, ce stabilea un plafon „all-inclusive” de maximum 15% pentru majoritatea bunurilor. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional din Parlamentul European, Bernd Lange, a confirmat amânarea votului, afirmând că „business as usual nu este o opțiune”. Eurodeputați din mai multe grupuri politice au susținut înghețarea procedurii până la clarificarea situației. Conform Euronews România , reprezentanți ai Verzilor, ai grupului Renew și ai Partidului Popular European au susținut suspendarea temporară a implementării acordului, invocând incertitudinea juridică și politică generată de noile tarife. Puncte sensibile ale acordului Acordul comercial includea mai multe garanții negociate intens: un mecanism de revizuire la șase luni pentru reducerea tarifelor la produsele ce conțin oțel; posibilitatea revocării acordului în cazul unor amenințări la adresa integrității teritoriale a UE; eliminarea unor taxe vamale pentru bunurile industriale americane. Bruxellesul consideră că aplicarea noilor tarife peste nivelul convenit ar reprezenta o încălcare directă a înțelegerii. Următorii pași Comisia Europeană, care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre, a cerut clarificări din partea administrației americane. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că respectarea integrală a acordului este „esențială”. Pentru ca acordul să intre în vigoare pe deplin, Parlamentul European trebuie să adopte o poziție oficială, urmată de negocieri finale cu Comisia și Consiliul UE. Până atunci, procesul rămâne blocat. Decizia reflectă o deteriorare a climatului transatlantic și ar putea avea consecințe asupra relațiilor comerciale dintre cele două economii, într-un moment în care stabilitatea acordurilor internaționale este pusă sub presiune. [...]

Încrederea polonezilor în garanțiile de securitate oferite de SUA a scăzut la doar 15% , potrivit ministrului de Externe Radosław Sikorski , care avertizează că Europa trebuie să compenseze eventualul recul al implicării americane. Într-un interviu acordat revistei DER SPIEGEL , oficialul polonez a declarat că , deși percepția generală asupra SUA rămâne favorabilă, încrederea în angajamentele de securitate ale Washingtonului s-a diminuat drastic. Declarația vine pe fondul tensiunilor dintre Europa și administrația Donald Trump, într-un moment în care Polonia era considerată unul dintre cei mai pro-americani aliați din Uniunea Europeană. Sondaje care indică o schimbare majoră Datele recente confirmă tendința: Un sondaj SW Research pentru Rzeczpospolita arată că 53,2% dintre polonezi nu mai consideră SUA un aliat sigur, față de 29,9% care au opinia contrară. Pew Research (iunie 2025) indica o scădere a încrederii în președintele SUA de la 75% la 35%, una dintre cele mai abrupte din Europa. Alte cercetări, citate de Notes from Poland , arată că peste jumătate dintre respondenți nu îl mai consideră pe Trump garant al securității Poloniei. Motivele declinului Analiștii leagă scăderea încrederii de pozițiile administrației Trump față de NATO și de aliații europeni, inclusiv criticile privind contribuțiile militare și tarifele comerciale impuse unor state europene. În acest context, premierul Donald Tusk a respins participarea Poloniei la inițiativa „Board of Peace”, subliniind că Varșovia este un aliat loial, dar nu „vasal” . Analistul Jakub Graca consideră că aceste poziții subminează ordinea internațională favorabilă unui stat de dimensiuni medii precum Polonia. Polarizare internă Opiniile diferă semnificativ în funcție de opțiunile politice. Susținătorii partidului conservator PiS sunt mai favorabili lui Trump, în timp ce electoratul guvernului liberal condus de Tusk manifestă un nivel scăzut de încredere. De asemenea, bărbații și tinerii sub 25 de ani tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra SUA. Implicații strategice Sikorski a subliniat necesitatea consolidării cooperării europene, inclusiv a relației cu Germania, într-un context în care Franța și Germania nu sunt percepute ca suficiente pentru a conduce singure securitatea continentală. Polonia rămâne ancorată în NATO, dar semnalele din opinia publică indică o reorientare graduală spre o mai mare autonomie strategică europeană. [...]

Comisia Europeană cere SUA să respecte acordul comercial UE-SUA semnat în 2025 , după ce administrația Donald Trump a anunțat noi tarife generale, în pofida deciziei Curții Supreme a SUA de a anula taxele globale impuse anterior. Informația este relatată de Economedia.ro, care citează Mediafax și Reuters. Executivul european solicită Washingtonului „claritate deplină” privind pașii următori, avertizând că actuala situație afectează stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „O înțelegere este o înțelegere”, transmite Comisia , subliniind că produsele din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze în continuare de tratamentul tarifar stabilit, fără depășirea plafonului convenit anul trecut. Ce a declanșat noul conflict comercial Cronologia evenimentelor arată o escaladare rapidă: Aprilie 2025 – Donald Trump introduce tarife globale, invocând deficitele comerciale drept „urgență națională”. Sunt impuse anterior taxe vamale pentru importuri din Canada, China și Mexic. Februarie 2026 – Curtea Supremă a SUA anulează tarifele globale, considerând că abordarea nu era permisă de lege. Imediat după decizie, Casa Albă anunță tarife temporare generale de 10%, majorate a doua zi la 15%. Reacția Bruxellesului vine în contextul în care acordul comercial UE-SUA, negociat în 2025, stabilise un plafon clar pentru taxele aplicate produselor europene. Comisia avertizează că noile măsuri riscă să submineze echilibrul negociat și să creeze incertitudine pentru exportatori și investitori . Miza economică Relația comercială dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este una dintre cele mai mari la nivel global, iar orice modificare a regimului tarifar are impact direct asupra: fluxurilor comerciale bilaterale; competitivității companiilor europene pe piața americană; investițiilor transatlantice; stabilității lanțurilor de aprovizionare. Comisia Europeană transmite că așteaptă explicații oficiale și respectarea angajamentelor asumate. În lipsa unei clarificări rapide, disputa riscă să readucă tensiuni comerciale între cele două blocuri economice , într-un moment deja marcat de volatilitate globală. [...]