Știri
Știri din categoria Externe
Procedura de destituire declanșată în Congres împotriva secretarului american al apărării, Pete Hegseth, adâncește tensiunile politice din jurul războiului cu Iranul, într-un moment în care administrația Trump își apără public deciziile militare. Potrivit Digi24, Hegseth a respins demersul ca fiind „o farsă sortită eșecului” și l-a descris drept „sabotaj”.
În prima sa conferință de presă la Pentagon din luna mai încoace, Hegseth a făcut o paralelă cu încercările anterioare de punere sub acuzare a președintelui Donald Trump, despre care a spus că au eșuat, adăugând că „vor eșua din nou”.
„Acesta nu este patriotism. Acesta este sabotaj.”
Declarațiile vin la o zi după ce congresmanul Thomas Massie, republican din Kentucky, a depus opt capete de acuzare împotriva lui Hegseth, legate în principal de războiul din Iran. Demersul reprezintă un prim pas în procedura de destituire („impeachment”), însă, potrivit informațiilor citate de Digi24, are „slabe șanse de reușită”.
Hegseth a spus că își asumă operațiunile din conflictul cu Iranul și că ar proceda la fel din nou, „chiar mâine”.
Donald Trump l-a atacat pe Thomas Massie, numindu-l „ratat”, și a insistat că militarii „îl iubesc” pe Hegseth. Președintele SUA a repetat că secretarul apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a afirmat că îl va susține chiar și în cazul unui „impeachment” în Camera Reprezentanților.
În acest stadiu, din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul concret al pașilor următori sau despre o dată posibilă a unui vot.
Recomandate
Sprijinul public al lui Trump pentru șeful Pentagonului ridică miza unui vot rapid în Congres : Donald Trump a spus că îl va susține pe secretarul Apărării, Pete Hegseth , dacă va fi supus procedurii de destituire, după ce deputatul republican Thomas Massie a depus actele de punere sub acuzare, potrivit Digi24 . Trump a făcut declarațiile într-o discuție cu jurnalista Kaitlan Collins de la CNN, citată de News.ro, și l-a atacat pe Massie, pe care l-a numit „un ratat fără scrupule”. Președintele american a mai spus că Massie „are multă ură în suflet” și a sugerat că nu își va „pierde timpul” cu el, amintind că un candidat susținut de Trump l-a învins pe congresmanul din Kentucky în alegerile primare de la începutul anului. Un element cu efect imediat este calendarul: depunerea articolelor de destituire înseamnă că va trebui să aibă loc un vot până miercuri, conform informațiilor din articol. Ce a spus Hegseth și cum își justifică Trump poziția Hegseth a respins demersul de punere sub acuzare și a afirmat că este de acord cu Trump că ar „face-o din nou” în privința declanșării războiului cu Iranul. Trump, la rândul lui, a spus că secretarul Apărării „a făcut o treabă foarte bună” și a reluat comparații cu fosta administrație, făcând aluzie la spitalizarea discretă a fostului secretar al Apărării, Lloyd Austin, la finalul lui 2023 și începutul lui 2024. Miza politică: Massie anticipează o plecare înainte de finalul anului Massie a declarat că vede „o probabilitate ridicată” ca Hegseth să nu rămână în funcție până la 31 decembrie și a susținut, într-o intervenție la CNN, că destituirea acum ar fi o măsură „politicoasă” comparativ cu ce ar urma dacă democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților în ianuarie. „Nu propun ca el să ajungă la închisoare. Nu propun ca el să fie supus răspunderii civile. Spunem doar că trebuie să-și piardă funcția chiar acum.” În același context, Massie a afirmat că, odată cu schimbarea majorității, ar putea urma audieri și convocarea unor persoane care au lucrat sub conducerea lui Hegseth, inclusiv pe teme care „nici măcar nu au fost făcute publice încă”, potrivit declarațiilor sale citate în articol. [...]
Schimbarea majorității în Congres pune sub semnul întrebării finanțarea a două programe de apărare promovate de Donald Trump – cuirasatele din clasa „Trump” și scutul antirachetă „Golden Dome” („Cupola de Aur”), care riscă să fie eliminate sau să rămână fără bani odată cu preluarea comisiilor-cheie de către democrați, potrivit Digi24 . Democrații, care urmează să preia controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, descriu proiectele drept inițiative „de vanitate”, prea extravagante și prea costisitoare, notează The Times, citat de publicația românească. În acest context, miza imediată devine bugetul: fără sprijin politic, programele pot fi fie oprite, fie „înfometate” prin tăieri care să le facă imposibil de dus mai departe. Cuirasatele „clasa Trump”: costuri mari, utilitate contestată Programul prevede 15 nave de război cu propulsie nucleară, cu un cost estimat la aproximativ 275 de miliarde de dolari (aprox. 1.265 miliarde lei) pe 26 de ani, potrivit estimărilor Biroului Bugetar al Congresului (CBO). Dincolo de preț, și rațiunea strategică este pusă sub semnul întrebării, în condițiile în care navele ar avea o deplasare de 35.000 de tone și ar costa, fiecare, mai mult decât un portavion, echivalentul a zece distrugătoare cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Adam Smith, congresman democrat care aspiră să conducă din ianuarie Comisia pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, a argumentat într-o scrisoare ajunsă în presă că SUA ar avea nevoie de un mix de capabilități, inclusiv platforme mai ieftine, fără echipaj, nu de o flotă de cuirasate nucleare. Decizia de a dota navele cu propulsie nucleară – care a împins costurile în sus – a fost confirmată de Marina SUA în luna mai. În forma descrisă în articol, proiectul include armament nuclear și convențional, arme hipersonice și un tun electromagnetic capabil să lanseze un proiectil cu o viteză de șapte ori mai mare decât cea a sunetului. „Golden Dome”: diferențe uriașe între estimările de cost Pentru „Golden Dome”, diferențele de evaluare sunt și mai mari. Pentagonul indică un cost de aproximativ 185 de miliarde de dolari (aprox. 851 miliarde lei) până în 2035 și cere 17,5 miliarde de dolari (aprox. 80,5 miliarde lei) pentru anul viitor. CBO, în schimb, estimează 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5.520 miliarde lei) pentru dezvoltarea, desfășurarea și operarea sistemului pe 20 de ani, cifră contestată de Pentagon. Un element central al notei de plată ar fi interceptorii spațiali – rachete menite să lovească rachetele inamice în faza de propulsie – pe care CBO îi evaluează la 740 de miliarde de dolari (aprox. 3.404 miliarde lei). Potrivit materialului, o dificultate pentru Congres este lipsa de detalii: Pentagonul ar fi fost reticent în a oferi informații complete despre costuri, ceea ce complică verificarea și controlul bugetar. De ce contează: banii, nu doar strategia Dezbaterea care începe în ianuarie, într-un Congres controlat de democrați, nu vizează doar eficiența militară, ci și sustenabilitatea financiară. Articolul amintește că programele cu ambiții similare au eșuat în trecut, inclusiv inițiativa „Războiul Stelelor” din anii ’80 , în parte din cauza costurilor. În acest moment, însă, semnalul principal este politic și bugetar: odată cu schimbarea controlului asupra comisiilor și asupra bugetului, cele două proiecte intră într-o zonă de risc ridicat, în care finanțarea poate deveni instrumentul decisiv pentru continuarea sau oprirea lor. [...]
Premierul Norvegiei avertizează că securitatea Europei nu trebuie pusă la schimb în negocierile pentru pacea din Ucraina, pe fondul presiunilor crescânde ale președintelui american Donald Trump pentru un acord rapid, potrivit Digi24 . Jonas Gahr Støre spune că e nevoie de prudență înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi și pune sub semnul întrebării intențiile reale ale lui Vladimir Putin. Støre, aflat în relații tensionate cu Trump, contestă optimismul liderului de la Casa Albă privind un acord „mare și frumos” iminent și indică faptul că negocierile din Emiratele Arabe Unite ar trebui privite ca o etapă intermediară, care să ducă la o nouă întâlnire la scurt timp după aceea. Ce se discută la Abu Dhabi și de ce contează economic Agenda posibilă include, potrivit premierului norvegian, o încetare a focului în zona Mării Negre pentru transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte măsuri de „consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri. Miza este dublă: reducerea riscurilor asupra fluxurilor de export (în special cereale) și limitarea vulnerabilităților energetice, într-un război care a afectat deja piețele și lanțurile logistice europene. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, în primul format trilateral din luna februarie, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice. Canal direct cu Moscova: „Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” Pe 27 octombrie, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au decis să îl contacteze direct pe Putin, într-o convorbire de 90 de minute. Demersul a fost neobișnuit pentru lideri care susțin Ucraina și a stârnit nemulțumiri în rândul unor vecini nordici, precum Danemarca și Letonia, care ar fi preferat menținerea izolării Rusiei. Støre și-a apărat decizia, argumentând că Europa nu își poate permite să fie doar spectator într-o negociere cu efecte directe asupra continentului. „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington.” Cum îl descrie Støre pe Putin și ce semnal vede în discuție Întrebat dacă Putin i s-a părut rațional, premierul norvegian a caracterizat convorbirea drept „profesională” și „rațională”, susținând că discuția a respectat reguli de bază (fără întreruperi, cu respectarea declarațiilor). El a respins și relatările potrivit cărora Putin ar fi ținut o „lecție de istorie slavă” pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta.” În privința păcii, Støre afirmă că, dacă Putin și-ar fi dorit cu adevărat încheierea conflictului, războiul nu ar fi început sau s-ar fi terminat deja. Totuși, consideră că simplul fapt că liderul rus „ridică telefonul” poate indica o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor, chiar dacă nu vede „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Linia roșie a nordicilor: arhitectura de securitate europeană, după război Punctul central al avertismentului lui Støre vizează riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, în contextul temerilor privind reducerea prezenței militare americane sau slăbirea rolului NATO. Premierul norvegian spune că Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea europeană să fie inclus în negocierile de pace, poziție pe care o atribuie și statelor nordice și baltice. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului.” „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru.” În paralel, liderii europeni urmează să discute la un summit informal la Dublin cine ar trebui să reprezinte Europa în negocierile privind Ucraina. Støre spune că o formă de reprezentare comună este necesară și indică o orientare către formatul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția stabilirii prealabile a mesajelor și obiectivelor comune. [...]
Un apel direct către Vladimir Putin a scos la suprafață o falie tot mai adâncă în Europa privind strategia de negociere a păcii în Ucraina , pe fondul temerilor că SUA ar putea impune o înțelegere nefavorabilă Kievului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Politico . Convorbirea a fost inițiată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, din Helsinki, într-un moment în care Europa caută o modalitate de a-și crește influența asupra negocierilor de pace promovate de Donald Trump. În loc să consolideze poziția europeană, apelul a declanșat cea mai mare ruptură între aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și a amplificat disputa mai largă din UE: dialogul cu Putin ajută pacea sau „recompensează” agresiunea. Miza: cine vorbește în numele Europei și cât de mult se poate baza pe Washington Potrivit materialului, îngrijorarea de fond este dacă Europa poate avea încredere că SUA vor negocia un acord „echitabil” pentru europeni și, mai ales, pentru Ucraina. Tema ar urma să fie discutată la un summit informal al liderilor UE, la Dublin, însă puțini se așteaptă la un consens. Într-un interviu pentru Politico , Jonas Gahr Støre a justificat apelul prin faptul că „singura voce” care ajunge la Moscova este cea de la Washington și a susținut că ideea că războiul se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova este „o iluzie”. Cum s-a ajuns la apel: presiunea revenirii lui Trump și izolarea diplomatică a Rusiei Contextul descris de Politico este că Europa se luptă să-și păstreze influența asupra procesului de pace încă de la revenirea lui Trump la Casa Albă, la începutul lui 2025, când acesta l-a sunat rapid pe Putin și a oprit asistența financiară a SUA pentru Kiev. Ulterior, în octombrie, Trump l-a criticat pe Volodimir Zelenski pentru atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și a spus că partea lui Putin s-a comportat „bine”. În acest cadru, Stubb și Støre au încercat să intervină: Støre i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe trimisul lui Trump, Steve Witkoff , iar Stubb a spus că întâlnirea din 20 octombrie a readus procesul „pe calea cea bună”. La scurt timp, Witkoff i-a surprins din nou pe europeni după o întâlnire cu Putin la Sankt Petersburg, pe care l-a lăudat ca fiind un „umanitar”, potrivit relatării. Ce s-a discutat cu Putin și ce semnale au rezultat Apelul către Kremlin a avut loc pe 27 octombrie, după consultări cu Zelenski, iar parametrii discuției ar fi fost stabiliți astfel încât fiecare parte să-și prezinte mesajele fără întreruperi. Convorbirea ar fi durat 90 de minute, potrivit unui oficial familiarizat cu subiectul, deși alți oficiali europeni au contestat unele detalii vehiculate despre discuție. Cei doi lideri nordici i-au transmis lui Putin, potrivit materialului, mesajele lui Zelenski: chestiunile teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri, față în față, și ar fi necesare mai întâi măsuri de dezamorsare. De asemenea, au ridicat tema securității Mării Baltice și menținerea căii navigabile deschise pentru comerț. Støre a spus că Putin a fost „rațional” și „profesionist” la telefon și că ar fi indicat că ia în serios discuțiile de la Abu Dhabi, urmând să-și instruiască negociatorii să se pregătească. Totuși, aceeași relatare notează că nici echipele norvegiană și finlandeză nu se așteaptă la un progres major la Abu Dhabi. Reacția aliaților: critică publică și acuzații de lipsă de coordonare Anunțul apelului a generat reacții negative, inclusiv din partea țărilor baltice și a unor lideri nordici prezenți la Helsinki. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că este „foarte sceptică” și a insistat că Europa ar trebui să-și păstreze unitatea, nu să acționeze pe cont propriu. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus că pacea trebuie să vină prin „forță”, nu prin „presiune”, iar Lituania a criticat inițiativa. În privat, unii diplomați au fost și mai tranșanți, iar o parte din nemulțumire a vizat faptul că Stubb și Støre nu s-ar fi coordonat suficient cu aliații înainte. Oficialii familiarizați cu pregătirile au respins însă această acuzație, susținând că mai mulți lideri, inclusiv din Franța, Germania și SUA, au fost informați înainte de apel. Ce urmează Pe termen scurt, disputa riscă să slăbească poziția comună europeană chiar înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, unde negociatorii ruși și ucraineni ar urma să se întâlnească cu emisarii lui Trump. În paralel, liderii UE vor încerca să răspundă la două întrebări care divizează deja capitalele: cine reprezintă Europa în negocieri și dacă dialogul direct cu Putin este un instrument util sau o concesie politică. [...]
Kremlinul ridică miza negocierilor de pace, sugerând că frontierele Ucrainei sunt deja schimbate , pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o „formă puțin diferită” a țării la finalul războiului, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că „realitatea de pe teren” ar face ca Ucraina să fie „deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022. Declarația vine ca răspuns la comentariile lui Trump, care a spus că, odată încheiat războiul, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă” decât la începutul invaziei ruse. „Din punct de vedere geografic, Ucraina este deja o altă țară. Realitatea de pe teren este evidentă. Cred că nimeni nu poate nega aceasta.” Context: negocieri Rusia–Ucraina, mediate de SUA, la Abu Dhabi Declarațiile lui Trump au fost făcute publice cu o zi înainte de negocierile dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. În interviul acordat emisiunii „60 minutes” de la CBS News, Trump a spus că se așteaptă la un acord de pace și a respins ideea că Vladimir Putin ar prelungi deliberat negocierile. Trump a evitat să spună dacă are mai multă încredere în Putin sau în președintele ucrainean Volodimir Zelenski, afirmând că are relații bune cu ambii. Totodată, a susținut că războiul se va termina „datorită” lui. „Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie.” Miza teritorială: poziții incompatibile Potrivit informațiilor citate de HotNews din agențiile EFE și Agerpres , Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a cinci teritorii anexate: Crimeea (anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014); Donețk; Luhansk; Herson; Zaporojie. Moscova consideră cele patru regiuni din est și sud drept parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991 și spune că această recunoaștere este inclusă în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii. De cealaltă parte, Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire directă între președinții Rusiei și Ucrainei, în condițiile în care, „în principiu”, Kievul nu este dispus să cedeze teritorii. Europa, pe margine: Rusia exclude UE, Franța spune că va fi reprezentată Kremlinul a exclus „vehement” participarea Uniunii Europene la negocierile de pace. În replică, șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a declarat că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile de la Abu Dhabi. În acest context, mesajul Moscovei despre „realitatea de pe teren” indică faptul că tema teritoriilor rămâne punctul central și cel mai dificil al negocierilor, în timp ce părțile rămân „profund divizate” atât asupra concesiilor teritoriale, cât și asupra garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu. [...]
Donald Trump spune că FBI investighează un posibil caz de spionaj care îl vizează indirect pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang , după ce președintele SUA afirmă că a discutat personal cu acesta despre suspiciunile legate de o relație extraconjugală și posibile conexiuni cu serviciile secrete chineze, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de scandal personal: Nvidia este un actor-cheie în lanțul global al cipurilor avansate, iar orice suspiciune de scurgere de informații către China poate amplifica presiunea politică și de reglementare asupra exporturilor de tehnologie sensibilă. Trump a spus că l-a întrebat pe Jensen Huang dacă știa că Alice Huang ar fi avut legături cu serviciile secrete chineze, iar CEO-ul i-ar fi răspuns că „habar nu avea”. Ce a spus Trump despre discuția cu Jensen Huang și ancheta FBI Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a declarat că îl crede pe Jensen Huang și a insistat că acesta „suferă mult”, mai ales din cauza familiei. Președintele SUA a mai afirmat că FBI „se ocupă” de caz și că „va ieși bine pentru el”, fără să precizeze dacă șeful Nvidia este anchetat direct, mențiune atribuită în material agenției dpa. Trump a mai spus că vrea să verifice „cu oamenii de la serviciile de informații” și că subiectul nu a avut „mult impact” asupra lui. Totodată, a refuzat să detalieze când a aflat despre dosar. Contextul acuzațiilor: memoriu citat de New York Times Potrivit New York Times, citat de Antena 3, un memoriu distribuit în primăvară în rândul înalților oficiali americani ar fi prezentat-o pe Alice Huang drept agentă a Ministerului Securității de Stat din China, recrutată pentru a strânge informații despre Jensen Huang și, posibil, pentru a influența compania să vândă în China cele mai performante cipuri. China ar fi dezmințit acuzația, conform relatării AFP preluate în material. Ce urmează: dimensiunea diplomatică rămâne în plan secund Întrebat dacă va discuta subiectul cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a răspuns: „Nu, nu cred.” Antena 3 notează că cei doi lideri „s-ar putea” întâlni din nou în perioada următoare, în marja summitului APEC din orașul chinezesc Shenzen. În acest moment, informațiile publice din material indică o anchetă în derulare a FBI, dar nu clarifică statutul exact al lui Jensen Huang în investigație. [...]
