Știri
Știri din categoria Externe

Statele arabe din zona Golfului Persic cer lui Donald Trump să nu oprească brusc războiul împotriva Iranului, potrivit Reuters. Aceste state doresc ca acțiunile să continue până când regimul de la Teheran nu va mai putea bloca Strâmtoarea Hormuz. Deși au fost vizate de atacuri cu rachete și drone iraniene, țările din Golf ezită să răspundă pe plan militar.
Discuțiile dintre Statele Unite și țările din Golf au fost dezvăluite de oficiali și diplomați occidentali și arabi, sub protecția anonimatului. Inițial, statele arabe nu au susținut un conflict cu Iranul, dar atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din regiune au schimbat această poziție. Aceste atacuri au subliniat capacitatea Iranului de a perturba una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume.
Statele Unite încearcă să convingă țările din Golf să se implice mai activ în conflict, pentru a demonstra susținere regională. Totuși, liderii din Golf sunt reticenți, temându-se că o implicare directă ar putea escalada conflictul într-un război mai mare. Unii oficiali încearcă să-l convingă pe Donald Trump că o astfel de acțiune i-ar putea consolida legitimitatea internațională și sprijinul intern înainte de alegerile parțiale.
Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare al Golfului, a declarat: „Există un sentiment generalizat în întreaga regiune a Golfului că Iranul a depășit toate limitele, cu fiecare țară din regiune. La început, ne-am opus războiului. Dar odată ce au început să lanseze atacuri asupra noastră, au devenit un inamic. Nu există altă modalitate de a-i descrie”.
Statele din regiune consideră că Iranul trebuie slăbit pentru a nu mai reprezenta o amenințare, dar se tem că implicarea în război le-ar transforma în ținte directe. Situația este complicată de lipsa unei poziții comune între țările din Golf, care nu au ajuns la un acord privind o eventuală intervenție militară.
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a menționat că partenerii din zona Golfului își intensifică eforturile și sunt dispuși să treacă la ofensivă, dar fără a specifica acțiuni concrete. Surse Reuters exclud acțiuni militare unilaterale din partea statelor din Golf, pentru a evita represaliile.
Iranul, o țară cu populație majoritar șiită, privește cu suspiciune vecinii săi arabi majoritar sunniți, care găzduiesc baze militare americane. Atacurile iraniene au afectat imaginea de stabilitate a regiunii, pe care liderii din Golf au încercat să o promoveze pentru a atrage turiști și a extinde comerțul.
Donald Trump a fost avertizat de serviciile secrete că atacarea Iranului ar putea declanșa represalii asupra aliaților din Golf. Trump a declarat că atacurile Iranului au fost neașteptate și șocante, conform declarațiilor sale în timpul unei reuniuni a consiliului de administrație al Centrului Kennedy. Reuters dezvăluie că președintele american fusese avertizat anterior că Teheranul ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz.
Recomandate

Germania respinge implicarea militară în securizarea Strâmtorii Hormuz , într-un moment în care administrația americană încearcă să convingă aliații să contribuie la redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Potrivit Biziday , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins categoric solicitarea lansată de președintele SUA, Donald Trump, afirmând că Berlinul nu va trimite fregate în zonă și că „acesta nu este războiul nostru”. Oficialul german a criticat direct ideea ca statele europene să intervină militar într-o criză declanșată de alți actori. „Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Să facă ceea ce puternica marină a SUA nu poate face?”, a declarat Pistorius la Berlin. Guvernul german a subliniat, prin purtătorul său de cuvânt, că nici Statele Unite și nici Israelul nu au consultat Europa înainte de declanșarea conflictului, iar Washingtonul a spus inițial că sprijinul european nu este necesar. Reacții prudente în Europa Mai multe state europene au reacționat cu reținere sau au respins direct ideea implicării militare: Italia – ministrul de Externe Antonio Tajani consideră improbabilă extinderea misiunilor navale ale UE până în Strâmtoarea Hormuz, deoarece acestea sunt concepute în principal pentru operațiuni defensive și antipiraterie. Grecia – a semnalat că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă. Franța – a respins solicitarea americană, menținând o poziție defensivă, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Marea Britanie – premierul Keir Starmer a exclus implicarea într-un conflict mai larg, dar analizează măsuri defensive, precum trimiterea de drone sau avioane pentru detectarea minelor maritime. În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a insistat asupra unei soluții diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii și a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unui mecanism internațional similar acordului care a permis exportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră în 2022. Rezerve și în rândul aliaților din Asia-Pacific Reticența față de solicitarea Washingtonului nu se limitează la Europa. Japonia a transmis că nu are în plan trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu. Coreea de Sud analizează situația și se consultă cu aliații. Australia a respins explicit ideea participării navale în Strâmtoarea Hormuz. Miza globală a crizei Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada impusă de Iran a împins deja prețul petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu aproape 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Donald Trump a avertizat că lipsa sprijinului pentru redeschiderea rutei maritime ar putea afecta relațiile din cadrul NATO și a sugerat că statele care depind de petrolul din Golf ar trebui să contribuie militar la securizarea transporturilor. În ciuda presiunilor americane, reacțiile aliaților indică deocamdată o preferință clară pentru măsuri defensive și soluții diplomatice , nu pentru o implicare directă într-o operațiune militară în Golful Persic. [...]

Israelul anunță uciderea șefului securității Iranului într-un atac aerian și susține că a eliminat simultan și conducerea miliției Basij, într-o nouă escaladare majoră a conflictului regional, potrivit Reuters . Declarația a fost făcută pe 17 martie 2026 de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, care afirmă că Ali Larijani , considerat șef al securității iraniene, și Gholamreza Soleimani, liderul forțelor paramilitare Basij, au fost uciși în lovituri aeriene desfășurate peste noapte. Iranul nu a confirmat oficial aceste informații, iar presa de stat de la Teheran nu a comentat direct afirmațiile israeliene. Dacă se confirmă, ar fi una dintre cele mai importante eliminări din conducerea iraniană de la începutul războiului, după uciderea liderului suprem Ali Khamenei în primele zile ale atacurilor americano-israeliene de la finalul lunii februarie. În paralel, conflictul continuă să se extindă în regiune. Iranul a lansat noi atacuri cu rachete asupra Israelului și a vizat infrastructură energetică și de transport din statele din Golf, dar și active americane, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la amplificarea tensiunilor internaționale. Situația militară actuală evidențiază: atacuri aeriene israeliene asupra unor ținte din Teheran și Beirut lovituri iraniene asupra Israelului și infrastructurii din Golf menținerea capacității Iranului de a efectua atacuri la distanță planuri israeliene pentru continuarea războiului încă cel puțin trei săptămâni Strâmtoarea Hormuz rămâne în mare parte blocată, afectând aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, în timp ce aliații SUA au refuzat, pentru moment, să se implice în redeschiderea rutei maritime strategice. Conflictul, ajuns în a treia săptămână, a provocat deja peste 2.000 de victime și nu dă semne de detensionare, în condițiile în care ambele părți continuă atacurile, iar extinderea regională devine tot mai probabilă. [...]

Donald Trump ia în calcul formarea unei „Coaliții Hormuz” și chiar ocuparea terminalului petrolier iranian Kharg Island , într-o încercare de a forța redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Informația apare într-o analiză publicată de Axios , care citează oficiali americani și surse diplomatice. Casa Albă încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale și petrolierele prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Planul Washingtonului: „Hormuz Coalition” Potrivit surselor citate, administrația Trump discută cu mai multe state pentru a crea o alianță militară care să securizeze traficul maritim din Golf. Președintele american a cerut explicit sprijinul unor țări precum: China Franța Japonia Coreea de Sud Marea Britanie Washingtonul discută deja cu aproximativ șapte state , însă unele dintre ele au refuzat sau au evitat să se angajeze public în această inițiativă. Oficialii americani spun că misiunea ar putea include: nave militare drone de supraveghere sisteme de comandă și control alte echipamente militare pentru escortarea petrolierelor. Kharg Island – ținta strategică a SUA În paralel, administrația Trump analizează un scenariu mult mai agresiv: ocuparea terminalului petrolier iranian de pe Kharg Island . Această insulă, situată la aproximativ 24 km de coasta Iranului , este extrem de importantă deoarece: gestionează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului reprezintă principalul hub energetic al regimului de la Teheran. Potrivit unor oficiali americani, controlul asupra insulei ar putea produce un „knockout economic” pentru Iran , deoarece ar bloca aproape complet exporturile sale de petrol. Riscuri majore de escaladare Un astfel de scenariu ar implica trimiterea de trupe americane la sol , ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră a conflictului. Experții avertizează că Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra: infrastructurii petroliere din statele din Golf conductelor energetice regionale facilităților petroliere din Arabia Saudită. Deocamdată, oficialii de la Casa Albă spun că nu a fost luată nicio decizie finală privind Kharg Island. Contextul crizei energetice globale Blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din transporturile globale de petrol , ceea ce a dus la creșterea prețurilor energiei. Teheranul permite însă petrolierelor care transportă petrol iranian către China să traverseze zona, în timp ce limitează exporturile altor state din Golf. Această situație pune presiune asupra administrației americane, care încearcă să reducă impactul economic al conflictului. [...]

Israelul afirmă că are pregătite planuri pentru cel puțin încă trei săptămâni de război împotriva Iranului , în timp ce atacurile aeriene continuă, iar conflictul dintre SUA, Israel și Iran intră în a treia săptămână fără perspective clare de încheiere. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters , care descrie escaladarea conflictului și efectele asupra piețelor energetice. Potrivit armatei israeliene, există planuri operaționale detaliate pentru următoarele trei săptămâni , dar și scenarii suplimentare pentru o perioadă mai lungă. Autoritățile israeliene susțin că obiectivul este slăbirea capacităților militare ale Iranului, inclusiv infrastructura de rachete balistice și instalațiile nucleare. Atacuri intense și mobilizare militară Israelul a mobilizat peste 110.000 de rezerviști , iar armata spune că are încă mii de ținte militare în Iran. În noaptea precedentă, atacuri aeriene au vizat mai multe orașe, inclusiv: Teheran Shiraz Tabriz Potrivit agenției iraniene Mehr, cel puțin cinci persoane au fost ucise și șapte rănite în urma unor lovituri în provincia Markazi. Au fost raportate pagube inclusiv la clădiri rezidențiale și la o școală. Iranul răspunde cu atacuri în regiune În paralel, Iranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte regionale. Garda Revoluționară a anunțat atacuri asupra unor zone din Tel Aviv , dar și asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu. Drone iraniene au lovit infrastructură energetică din Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație de combustibil din apropierea aeroportului din Dubai, ceea ce a dus la suspendarea temporară a zborurilor . În același timp, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah , după un atac cu dronă asupra unei instalații petroliere. Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată Conflictul a afectat și transportul global de energie. Strâmtoarea Ormuz , prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume , rămâne parțial blocată. Această situație a determinat creșterea prețului petrolului, iar cotația Brent a depășit 104 dolari pe baril , alimentând temeri privind o nouă creștere a inflației globale. Presiuni din partea SUA Președintele american Donald Trump a cerut formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea strâmtorii , avertizând că NATO ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu sprijină Washingtonul. Totuși, unele state au refuzat implicarea militară directă. Japonia a declarat că nu are planuri să trimită nave în zonă, iar Australia a anunțat că va contribui doar cu avioane de supraveghere și sisteme de apărare pentru Emiratele Arabe Unite. În acest context, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute consolidarea unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, deși extinderea acesteia la Strâmtoarea Ormuz nu este deocamdată decisă. [...]

Donald Trump avertizează că NATO ar putea avea un viitor „foarte rău” dacă aliații nu sprijină SUA în securizarea Strâmtorii Ormuz , un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Financial Times și este relatată de Știrile ProTV . Președintele american a cerut țărilor NATO să contribuie la protejarea acestei rute maritime esențiale, afectată de tensiunile din Golf generate de conflictul cu Iranul. Apel pentru implicarea aliaților Trump a declarat că statele care depind de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu energie ar trebui să participe la operațiunile de securizare a zonei. „Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus liderul american. Întrebat ce tip de sprijin ar trebui oferit, Trump a precizat că este nevoie de „orice este necesar”, inclusiv nave de deminare sau alte resurse militare. Critici la adresa unor aliați europeni Președintele SUA a criticat și lipsa unui sprijin imediat din partea unor aliați europeni, în special Marea Britanie. El a spus că Londra a promis trimiterea unor nave militare doar după ce operațiunile americane au redus riscurile din regiune. Trump a afirmat că NATO funcționează uneori „ca o stradă cu sens unic”, sugerând că Statele Unite oferă sprijin militar aliaților fără a primi întotdeauna același nivel de implicare. Mesaj către China În același interviu, liderul american a cerut și Chinei să contribuie la stabilizarea situației din Golf. Trump a argumentat că Beijingul depinde masiv de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz. „China își ia aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare”, a spus Trump, sugerând că Beijingul ar trebui să participe la eforturile internaționale pentru menținerea securității maritime. Președintele american a indicat că ar putea chiar amâna un summit planificat cu liderul chinez Xi Jinping dacă nu există claritate privind poziția Chinei în această problemă. Importanța strategică a strâmtorii Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de energie. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar orice blocaj sau atac asupra infrastructurii maritime poate provoca perturbări majore pe piețele energetice. Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiuni crescute în regiune, după atacuri și incidente navale asociate conflictului cu Iranul. [...]

Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]