Știri
Știri din categoria Externe
Statele din Golf invocă dreptul la autoapărare după atacurile Iranului, iar miniștrii de externe ai Consiliului de Cooperare al Golfului au condamnat în bloc loviturile cu rachete și drone lansate asupra tuturor celor șase membri, potrivit Kuwait News Agency – KUNA. Reuniți de urgență prin videoconferință la 1 martie 2026, în contextul închiderii aeroporturilor din regiune, oficialii au calificat atacurile drept „o încălcare gravă a suveranității” și au invocat articolul 51 din Carta ONU, care permite autoapărarea în caz de agresiune externă. Escaladarea vine după ce Iranul a declanșat represalii la o zi de la atacul comun americano-israelian din 28 februarie, soldat cu moartea liderului suprem Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt.
Declarația finală subliniază că securitatea statelor din Consiliu este „indivizibilă”, iar un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor, în baza Acordului de apărare comună. În același timp, blocul regional a cerut încetarea imediată a loviturilor iraniene și a transmis că teritoriile sale nu vor fi folosite pentru atacuri împotriva Iranului, semnalând o tentativă de descurajare combinată cu apel la detensionare.
Amploarea atacurilor este fără precedent. Potrivit Breaking Defense, Emiratele Arabe Unite au interceptat 165 de rachete balistice, două rachete de croazieră și 541 de drone, însă 35 de drone au produs pagube materiale. Kuweitul a anunțat interceptarea a 97 de rachete balistice și 283 de drone, Qatarul a doborât 18 proiectile, iar Bahrainul 45 de rachete și nouă drone, inclusiv aparate Shahed-136 care au lovit zone din apropierea cartierului general al Flotei a 5-a americane. Consiliul a condamnat și atacul asupra portului Duqm din Oman și asupra unui petrolier din larg, fapte descrise de secretarul general Jasem Mohamed Albudaiwi drept încălcări flagrante ale suveranității.
Pe plan diplomatic, Arabia Saudită l-a convocat pe ambasadorul iranian Alireza Enayati, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru apărarea teritoriului. Consiliul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să își asume responsabilitatea și să prevină repetarea atacurilor. Rămâne însă incert dacă apelurile la dialog vor putea tempera cea mai gravă criză militară din istoria recentă a Golfului.
Recomandate
Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului, intrând direct în conflictul declanșat de loviturile SUA și Israel asupra Iranului , în timp ce regiunea se confruntă cu cea mai gravă escaladare din ultimele decenii. Operațiunea comună americano-israeliană, începută pe 28 februarie și denumită „Epic Fury” de Pentagon și „Roaring Lion” de Israel, a vizat peste 2.000 de ținte militare iraniene în primele două zile, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției, lansatoare de rachete și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacurile de represalii lansate ulterior de Iran asupra unor baze din Kuweit. Autoritățile iraniene au confirmat moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac cu rachetă asupra complexului său din Teheran și au anunțat 40 de zile de doliu. Teheranul a răspuns cu drone și rachete balistice îndreptate spre baze americane din Golf și spre teritoriul israelian. În acest context, Hezbollah a tras rachete asupra nordului Israelului pentru prima dată de la armistițiul din noiembrie 2024, potrivit The Times of Israel . Armata israeliană a calificat atacul drept o „declarație oficială de război”, deschizând astfel un nou front la granița cu Libanul. Președintele Donald Trump a avertizat că operațiunea ar putea dura „patru săptămâni sau mai puțin” , în timp ce premierul Benjamin Netanyahu a anunțat intensificarea loviturilor în zilele următoare. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale. Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar traficul petrolier s-a redus drastic. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 10% la deschiderea tranzacțiilor, în timp ce bursele americane au înregistrat scăderi accentuate, iar aurul s-a apreciat ca activ de refugiu. Extinderea confruntării către Liban și implicarea directă a Hezbollah sporesc riscul unei conflagrații regionale de amploare, într-un moment în care operațiunile militare și atacurile de represalii continuă în mai multe state din Orientul Mijlociu. [...]
Arabia Saudită autorizează riposta militară după atacurile Iranului asupra Riadului , iar prințul moștenitor Mohammed bin Salman a ordonat forțelor aeriene să lovească ținte iraniene „dacă va fi necesar”, potrivit informațiilor publicate de Gulf News . Decizia vine după ce regatul a anunțat interceptarea unor rachete și drone lansate de Iran către capitală și provinciile estice. Ministerul saudit de Externe a condamnat „atacurile flagrante” și a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și apăra teritoriul și populația. Potrivit relatărilor citate de NPR , Iranul a lansat sute de rachete și drone asupra unor ținte din regiune, vizând state aliate ale SUA, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Iordania, după o amplă operațiune militară desfășurată împotriva sa. Escaladarea survine la scurt timp după atacuri coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra unor obiective iraniene, context în care, conform unei analize publicate de The Washington Post , Riadul ar fi exercitat presiuni diplomatice pentru o poziție mai fermă față de Teheran. Iranul a reacționat cu lovituri de amploare, inclusiv asupra unor zone civile din Golf, ceea ce a amplificat tensiunile și a redus drastic spațiul de neutralitate pentru statele din regiune. Schimbarea de poziție a Arabiei Saudite este semnificativă. La finalul lunii ianuarie 2026, conducerea de la Riad dădea asigurări că nu va permite folosirea teritoriului său pentru atacuri asupra Iranului. În prezent, autoritățile afirmă că securitatea națională primează, iar regatul își coordonează poziția cu liderii din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Iordania. Criza deschide perspectiva unei confruntări regionale extinse, cu implicarea directă a unora dintre cele mai bine echipate armate din Orientul Mijlociu. În absența unui canal diplomatic activ, riscul formării unei coaliții militare mai largi împotriva Iranului devine tot mai ridicat, cu potențiale consecințe asupra securității energetice și stabilității regionale. [...]
La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei , în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV . Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu. La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului. Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut. Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale. Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți. Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali. [...]
Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă , după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn , ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian. Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp. Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters . O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere. În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică. [...]
Israelul a lovit pentru prima dată Beirutul după armistițiul din noiembrie 2024 , pe fondul extinderii conflictului declanșat de operațiunea comună americano-israeliană împotriva Iranului, iar regiunea se confruntă cu o escaladare cu efecte economice globale. Loviturile asupra Iranului au început pe 28 februarie, în cadrul operațiunilor „Epic Fury” și „ Roaring Lion ”, vizând infrastructura militară iraniană, inclusiv instalații ale Gardienilor Revoluției și sisteme de apărare aeriană. Potrivit relatărilor publicate de CBS News , atacurile au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar trei militari americani au fost uciși ulterior în atacuri de represalii iraniene asupra unei baze din Kuweit. Iranul a răspuns cu rachete balistice și drone îndreptate spre baze americane din Golf și spre Israel. În paralel, Israelul a extins operațiunile aeriene în Liban, lovind ținte în Beirut pentru prima dată de la încetarea focului din 2024, potrivit relatărilor din presa regională. Escaladarea a avut un impact imediat asupra transportului și energiei. Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel mondial, este practic blocată, iar navele comerciale au fost avertizate să evite zona. Conform Reuters , mai multe petroliere au fost avariate în apropierea Golfului, iar sute de nave au rămas ancorate în așteptare. Traficul aerian din Orientul Mijlociu este, de asemenea, grav afectat. Mii de zboruri au fost anulate, iar aeroporturi majore din regiune și-au suspendat temporar operațiunile, potrivit datelor citate de Aviation Week . Pe piețele internaționale, prețul petrolului Brent a depășit temporar 82 de dolari pe baril, iar investitorii s-au orientat către active considerate sigure. Analiștii avertizează că, în lipsa unei dezescaladări rapide, conflictul ar putea genera un șoc energetic major și o volatilitate prelungită pe piețele financiare. Extinderea loviturilor către Liban și implicarea mai multor state din regiune conturează riscul unui conflict regional de durată, în condițiile în care ambele părți anunță intensificarea operațiunilor. [...]
Conflictul SUA–Israel–Iran s-a extins luni dimineață în mai multe state din Orientul Mijlociu , cu explozii raportate în Iran, Israel, Liban, Kuweit, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, potrivit relatării în format live a HotNews.ro . Escaladarea are deja sute de victime și produce efecte economice imediate, inclusiv creșteri abrupte ale prețului petrolului. Lovituri simultane în regiune În jurul orei 03:00, ora locală a Libanului (03:00 ora României), armata israeliană a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului, controlate de Hezbollah, după ce gruparea a atacat o bază militară din nordul Israelului. Șeful Statului Major israelian, Eyal Zamir, a anunțat că urmează „multe zile” de lupte și că ofensiva va continua în valuri. Iranul a lansat, la rândul său, noi serii de rachete către Israel, iar explozii și sirene au fost semnalate în Kuweit, Doha, Dubai și Manama. Autoritățile din Kuweit au anunțat interceptarea majorității dronelor, fără victime confirmate. Trump anunță represalii și continuarea operațiunilor Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunile militare vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor” , după ce trei militari americani au fost uciși într-un atac atribuit Iranului. Liderul de la Casa Albă a susținut că mai mulți potențiali succesori ai conducerii iraniene ar fi fost eliminați în loviturile comune SUA–Israel. În replică, Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins orice idee de negociere cu Washingtonul și a avertizat că Teheranul va răspunde cu o forță „fără precedent”. Bilanț și efecte Potrivit autorităților iraniene, un atac asupra unei școli de fete s-a soldat cu cel puțin 153 de morți. În Israel, nouă persoane au fost ucise la Beit Shemesh, în cel mai grav atac de la începutul actualei confruntări. Alte victime au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și în Irak. În acest context: Marea Britanie a activat bazele din Cipru, după un presupus atac cu drone. Ambasada SUA din Kuweit a emis alertă pentru cetățeni. Cursele speciale TAROM pentru peste 300 de români blocați în zonă au fost amânate pentru seara zilei de 2 martie 2026. Pe plan economic, bursele asiatice au deschis în scădere, iar prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind afectarea rutelor energetice din Golf. Extinderea confruntării dincolo de granițele Iranului și Israelului transformă conflictul într-o criză regională majoră, cu implicații militare, diplomatice și economice care depășesc deja cadrul inițial al ostilităților. [...]
