Știri
Știri din categoria Externe
Proteste ale grupurilor șiite au izbucnit în Pakistan, Irak și India după uciderea lui Ali Khamenei, potrivit Biziday. În Karachi, un miting pro-iranian în fața consulatului american a degenerat, iar un purtător de cuvânt al unui serviciu de urgență a declarat pentru AFP că cel puțin opt persoane au murit și 20 au fost rănite, după ce sute de oameni au încercat să pătrundă în clădire.
Forțele de ordine au dispersat mulțimea cu gaze lacrimogene, notează Associated Press, citând declarația unui oficial. Incidentul din Karachi are loc pe fondul unei escaladări a tensiunilor regionale, după confirmarea morții liderului suprem iranian.
La Bagdad, sute de persoane au încercat să forțeze accesul în Zona Verde fortificată, unde se află ambasada SUA și clădiri guvernamentale. Un jurnalist AFP a relatat că protestatarii au aruncat cu pietre în forțele de securitate, care au răspuns tot cu gaze lacrimogene.
Imagini publicate de Associated Press arată o coloană de fum, iar martorii au spus că s-au auzit focuri de armă. În paralel, au fost raportate proteste și în alte provincii din sudul Irakului.
Manifestații au avut loc și în Kashmir, teritoriu administrat de India, unde protestatarii au scandat mesaje anti-Israel și anti-SUA. În regiunea irakiană Kurdistan, dimineață s-au auzit explozii puternice în apropierea aeroportului din Erbil, care găzduiește trupe ale coaliției conduse de SUA.
În Iran, autoritățile au anunțat 40 de zile de doliu și șapte zile libere după moartea ayatollahului Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Duminică dimineață, mii de oameni s-au strâns în Piața Enqelab din Teheran pentru a-l comemora, deși, potrivit aceleiași surse, au existat și persoane care ar fi sărbătorit pe străzi, iar pe rețelele sociale au circulat imagini neverificate cu focuri de armă trase asupra celor care celebrau.
Agenția iraniană IRNA a transmis că un consiliu format din președintele Masoud Pezeshkian, șeful sistemului judiciar și un reprezentant al Consiliului Gardienilor va prelua conducerea până la alegerea unui nou lider suprem.
Pe plan politic, Politico apreciază că succesiunea ar putea deschide calea unei creșteri a influenței militarilor în detrimentul clericilor, fără ca acest lucru să însemne neapărat o relaxare a represiunii. În același context, publicația amintește că Washingtonul nu mai are relații diplomatice cu Teheranul din 1980, ceea ce limitează capacitatea SUA de a influența direct evoluțiile interne din Iran.
Separat, Financial Times reamintește că, în 2015, Khamenei a susținut acordul nuclear cu Administrația Obama, denunțat ulterior de Donald Trump în primul său mandat. Biziday mai consemnează că SUA au bombardat situri nucleare iraniene în vara lui 2025, iar lovituri asupra acelorași obiective ar fi avut loc și în ultimele 24 de ore, pe fondul disputelor privind stadiul programului nuclear iranian.
Recomandate
Ali Khamenei a fost ucis într-un atac aerian lansat sâmbătă dimineață de SUA și Israel, într-o operațiune declanșată pe baza unei informații de ultim moment, potrivit HotNews.ro . Primul val de bombardamente a avut loc pe lumină, în primele ore ale zilei de lucru din Iran, 28 februarie 2026, o decizie considerată neobișnuită și riscantă pentru atacatori. Planul inițial prevedea lovituri pe timp de noapte, însă serviciile de informații americane și israeliene au aflat în ultimul moment că liderii militari și ai structurilor de securitate iraniene s-au reunit la Teheran. Această concentrare a conducerii a fost considerată „o fereastră de oportunitate”, ceea ce a dus la schimbarea planului și la declanșarea imediată a atacului. Săptămâna de lucru în Iran începe sâmbătă, iar reuniunea a avut loc în primele ore ale zilei. Atacul a surprins inclusiv administrația americană: președintele Donald Trump a urmărit operațiunea de la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida, potrivit imaginilor publicate de Casa Albă. 30 de bombe asupra complexului liderului suprem Conform relatărilor citate de presa internațională, clădirea fortificată în care se afla Khamenei, la Teheran, a fost lovită în primul val. Ar fi fost folosite 30 de bombe pentru a distruge complexul, iar fortificațiile nu au rezistat. Moartea liderului suprem a fost anunțată inițial de Donald Trump, după declarații ale premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar ulterior confirmată de media de stat iraniană. Confirmarea finală ar fi venit după ce o fotografie cu trupul neînsuflețit al lui Khamenei a fost prezentată liderilor politici și militari din Israel și SUA, inclusiv lui Netanyahu și Trump, potrivit postului israelian Canalul 12. Reacții și incertitudini Timp de 24 de ore după atac, niciun oficial iranian nu s-a adresat populației, ceea ce a alimentat speculațiile privind amploarea pierderilor în rândul conducerii. Ulterior, autoritățile de la Teheran au confirmat decesul. Rămâne incert cum va reacționa populația Iranului, o țară de aproximativ 90 de milioane de locuitori, majoritatea în mediul urban. În regiune, tensiunile cresc: la Bagdad și în Pakistan au fost semnalate proteste și acțiuni ale unor grupări pro-iraniene. Evoluția situației depinde de reacția internă din Iran și de poziționarea actorilor regionali în zilele următoare. [...]
Vladimir Putin a condamnat uciderea ayatollahului Ali Khamenei și a transmis condoleanțe conducerii de la Teheran, potrivit Gândul . Mesajul, dat publicității duminică de Kremlin, se referă atât la moartea liderului suprem iranian, cât și la uciderea unor membri ai familiei acestuia. În nota adresată președintelui iranian Masoud Pezeshkian, liderul de la Kremlin a calificat asasinarea drept o „crimă cinică” și a susținut că ar fi încălcat „toate normele moralității umane și ale dreptului internațional”. „Vă rog să acceptați condoleanțele mele sincere în legătură cu asasinarea liderului suprem al Republicii Islamice Iran, Seyed Ali Khamenei, și a membrilor familiei sale, comise cu cinism, încălcând toate normele moralității umane și ale dreptului internațional.” Putin a mai afirmat că ayatollahul Ali Khamenei va rămâne, în percepția Rusiei, un „om de stat remarcabil” și a legat explicit moștenirea acestuia de consolidarea relațiilor bilaterale ruso-iraniene, inclusiv de transformarea lor într-un „parteneriat strategic cuprinzător”. Agenția rusă de presă TASS, citată de publicație, a relatat că Putin și-a exprimat condoleanțele față de Pezeshkian și a cerut ca mesajul său să fie transmis familiei și apropiaților lui Khamenei, precum și „guvernului și întregului popor iranian”. Reacția Moscovei intervine într-un moment de tensiune regională ridicată, iar formulările folosite de Kremlin indică faptul că Rusia tratează evenimentul ca pe un episod cu potențial de impact asupra echilibrelor din Orientul Mijlociu și asupra relației sale strategice cu Iranul. [...]
Iranul a confirmat moartea ayatollahului Ali Khamenei , potrivit Biziday , după ce televiziunea de stat a anunțat duminică, la ora 5.00, decesul liderului suprem. Confirmarea vine după ore de informații contradictorii și declarații publice făcute anterior de premierul israelian Benjamin Netanyahu și de președintele SUA, Donald Trump. Televiziunea de stat iraniană a difuzat o declarație oficială citită de un prezentator „printre lacrimi”, în care Khamenei este descris în termeni religioși ca „martir”. Textul declarației este atribuit de Biziday agenției Reuters , care este citată în material. În cursul serii de sâmbătă, Reuters a citat un oficial israelian de rang înalt, sub protecția anonimatului, care a susținut că ayatollahul Khamenei este mort și că trupul său ar fi fost găsit în ruine. În același interval, biroul de presă al liderului iranian a respins informațiile, afirmând că „inamicul israelian recurge la războiul mintal”, fără a prezenta dovezi privind starea lui Khamenei. Separat, Donald Trump a afirmat, într-o postare pe rețeaua sa socială, că liderul suprem iranian este mort și a îndemnat iranienii să iasă în stradă și să preia puterea, însă fără a furniza probe. Ulterior, într-un interviu acordat NBC News , Trump a declarat că SUA „cred” că informația privind moartea lui Khamenei este corectă și a adăugat că „toți oamenii care iau deciziile în Iran, majoritatea au dispărut”. În paralel cu aceste declarații, conflictul a escaladat pe mai multe fronturi. Armata israeliană a anunțat un nou val de atacuri asupra sistemului de apărare aeriană iranian, iar Iranul a continuat lansările de rachete și drone către Israel și către baze americane din Golf. Biziday relatează, pe baza informațiilor din flux, că au fost raportate explozii în Teheran și în mai multe orașe iraniene, iar în Dubai un hotel a fost lovit și a luat foc, cu rapoarte inițiale despre patru răniți. În ceea ce privește impactul regional și economic, Biziday notează că, potrivit Reuters , companii petroliere au suspendat transporturile de țiței și combustibil prin Strâmtoarea Hormuz, în contextul incertitudinii privind un posibil ordin iranian de închidere a rutei. În același timp, Comandamentul Central al SUA a transmis că a respins „sute” de atacuri cu rachete și drone iraniene și că nu au existat victime în rândul militarilor americani, iar pagubele ar fi fost minore, conform comunicărilor publice citate de Biziday. [...]
Donald Trump a declarat că administrația sa consideră „corecte” relatările privind moartea ayatollahului Ali Khamenei , potrivit unui interviu acordat pentru NBC News , în contextul loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Declarația a fost făcută sâmbătă seară, 28 februarie 2026, după ce în spațiul public au apărut informații neconfirmate despre decesul liderului suprem iranian. Într-o convorbire telefonică cu NBC News, Trump a spus că a discutat cu „mulți oameni” și că administrația „simte că este o informație corectă”, fără a prezenta însă dovezi sau o confirmare oficială din partea serviciilor de informații. NBC precizează că nu a obținut date independente care să confirme situația sau locația lui Khamenei. Declarația președintelui american vine la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că există „multe semne” că liderul iranian „nu mai există”, fără a face o declarație explicită privind decesul acestuia. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat anterior pentru NBC News că, „din câte știe”, ayatollahul în vârstă de 86 de ani este în viață. Trump a susținut că „o mare parte a conducerii” iraniene ar fi fost eliminată în urma operațiunilor militare comune, denumite „Operation Epic Fury”, lansate la ora 01:15 ET (08:15 ora României), potrivit Comandamentului Central al SUA. Țintele au inclus facilități de comandă și control ale Gardienilor Revoluției, sisteme de apărare antiaeriană, situri de lansare a rachetelor și drone, precum și aerodromuri militare. Președintele american, care a monitorizat operațiunea din reședința sa din Florida, a calificat intervenția drept „un succes”, afirmând că pagubele provocate ar necesita ani pentru a fi reparate. În Congres, majoritatea republicană a susținut loviturile, însă democrații și câțiva republicani au criticat faptul că acțiunea nu a fost autorizată prin vot legislativ, anunțând intenția de a forța un vot privind limitarea prerogativelor de război. În lipsa unei confirmări independente privind soarta lui Khamenei, declarațiile contradictorii ale părților implicate adaugă un nou element de incertitudine într-un conflict deja extins la nivel regional. [...]
Liderul suprem iranian Ali Khamenei ar fi fost ucis într-o lovitură israeliană sâmbătă, în cadrul unei operațiuni militare comune de amploare a SUA și Israelului, potrivit Axios , care citează declarațiile ambasadorului Israelului la Washington către oficiali americani. Publicația notează că un oficial israelian a confirmat că Khamenei este mort, pe baza evaluărilor serviciilor de informații israeliene. Khamenei avea 86 de ani și a condus Iranul timp de 35 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi lideri autoritari din lume. Moartea sa ar deschide imediat o criză de succesiune, fără un succesor evident. Conform constituției Iranului, un consiliu de clerici ar trebui să aleagă un nou lider suprem, însă loviturile Israelului ar fi vizat și comandanți de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și lideri politici, ceea ce ar lăsa lanțul de comandă al regimului într-o stare de dezorganizare. Oficialii israelieni spun că evaluează că ministrul iranian al apărării și comandantul IRGC s-ar număra, de asemenea, printre cei uciși în lovituri țintite sâmbătă. Rămâne incert dacă IRGC ar încerca să preia controlul sau dacă atacurile ar crea o fereastră pentru o mobilizare populară, așa cum au cerut, potrivit Axios, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Oficialii israelieni au mai afirmat că Israelul i-a vizat și pe fiii lui Khamenei, însă evaluările de informații ar indica faptul că aceștia au supraviețuit; Mojtaba Khamenei fusese frecvent menționat ca posibil succesor. Într-un mesaj video nocturn, Trump le-a cerut iranienilor să rămână în case în timpul campaniei de bombardamente, dar să „preia guvernul” după încheierea acesteia, relatează Axios. Totodată, Reza Pahlavi, fostul prinț moștenitor aflat în exil și una dintre figurile opoziției, a îndemnat populația să iasă în stradă și a cerut forțelor de securitate să se alăture „națiunii” pentru a asigura o tranziție stabilă și sigură, avertizând că, în caz contrar, „se vor scufunda odată cu nava lui Khamenei și regimul său în destrămare”. Axios precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, fiind vorba despre o știre în desfășurare. [...]
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat cu rachete și drone , potrivit unei analize publicate de Al Jazeera , care cartografiază loviturile și contraatacurile din 28 februarie 2026. Explozii au fost raportate în Teheran și în mai multe orașe iraniene, în timp ce Iranul a vizat Israelul și baze americane din Orientul Mijlociu. Ținte în Iran Primele explozii au fost semnalate în jurul orei 06:27 GMT (08:27 ora României) la Teheran. Presa iraniană a relatat lovituri asupra unor instituții-cheie, între care Ministerul Informațiilor, Ministerul Apărării, Organizația pentru Energie Atomică a Iranului și complexul militar Parchin. Au fost raportate atacuri și în Minab, Isfahan, Kermanshah, Qom, Tabriz, Ilam, Karaj, Zanjan, Urmia, Bushehr, Damavand și Shiraz. În Minab, presa de stat a anunțat zeci de morți după un atac asupra unei școli de fete. Autoritățile iraniene au recomandat populației să părăsească Teheranul, invocând riscul escaladării. Isfahan este considerat un nod esențial pentru programul balistic iranian, găzduind facilități de producție și cercetare. Evaluarea completă a pagubelor și victimelor este în curs. Riposta Iranului Teheranul a lansat valuri de rachete și drone către Israel și către baze americane din Golf. Israelul a declarat „stare specială de urgență”, cu alerte aeriene în zona Tel Aviv și Haifa. Un imobil din nordul Israelului a fost avariat după interceptări; un bărbat a fost rănit ușor de schije. Au fost raportate interceptări și explozii în Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită, Iordania și Irak. În Bahrain ar fi fost vizat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, iar în Kuweit baza aeriană Ali al-Salem. Majoritatea proiectilelor ar fi fost interceptate de sistemele de apărare. Prezența militară americană Conform datelor citate de Al Jazeera, SUA operează baze permanente în Bahrain, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și mențin în regiune circa 40.000–50.000 de militari. În paralel, Washingtonul a concentrat două grupuri de lovire cu portavion – USS Abraham Lincoln în Marea Arabiei și USS Gerald R. Ford în largul Israelului – susținute de peste 150 de aeronave și zeci de nave. Capacități și riscuri Iranul dispune de unul dintre cele mai ample arsenale de rachete balistice din regiune, cu viteze care pot depăși Mach 5, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării antiaeriene. Israelul își bazează apărarea pe sistemele Iron Dome, David’s Sling și Arrow, completate de baterii americane THAAD. Harta interactivă publicată de Al Jazeera arată amploarea loviturilor și subliniază riscul extinderii conflictului la nivel regional, pe fondul unei escaladări rapide și al implicării directe a mai multor state. [...]
