Știri
Știri din categoria Externe
Proteste ale grupurilor șiite au izbucnit în Pakistan, Irak și India după uciderea lui Ali Khamenei, potrivit Biziday. În Karachi, un miting pro-iranian în fața consulatului american a degenerat, iar un purtător de cuvânt al unui serviciu de urgență a declarat pentru AFP că cel puțin opt persoane au murit și 20 au fost rănite, după ce sute de oameni au încercat să pătrundă în clădire.
Forțele de ordine au dispersat mulțimea cu gaze lacrimogene, notează Associated Press, citând declarația unui oficial. Incidentul din Karachi are loc pe fondul unei escaladări a tensiunilor regionale, după confirmarea morții liderului suprem iranian.
La Bagdad, sute de persoane au încercat să forțeze accesul în Zona Verde fortificată, unde se află ambasada SUA și clădiri guvernamentale. Un jurnalist AFP a relatat că protestatarii au aruncat cu pietre în forțele de securitate, care au răspuns tot cu gaze lacrimogene.
Imagini publicate de Associated Press arată o coloană de fum, iar martorii au spus că s-au auzit focuri de armă. În paralel, au fost raportate proteste și în alte provincii din sudul Irakului.
Manifestații au avut loc și în Kashmir, teritoriu administrat de India, unde protestatarii au scandat mesaje anti-Israel și anti-SUA. În regiunea irakiană Kurdistan, dimineață s-au auzit explozii puternice în apropierea aeroportului din Erbil, care găzduiește trupe ale coaliției conduse de SUA.
În Iran, autoritățile au anunțat 40 de zile de doliu și șapte zile libere după moartea ayatollahului Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Duminică dimineață, mii de oameni s-au strâns în Piața Enqelab din Teheran pentru a-l comemora, deși, potrivit aceleiași surse, au existat și persoane care ar fi sărbătorit pe străzi, iar pe rețelele sociale au circulat imagini neverificate cu focuri de armă trase asupra celor care celebrau.
Agenția iraniană IRNA a transmis că un consiliu format din președintele Masoud Pezeshkian, șeful sistemului judiciar și un reprezentant al Consiliului Gardienilor va prelua conducerea până la alegerea unui nou lider suprem.
Pe plan politic, Politico apreciază că succesiunea ar putea deschide calea unei creșteri a influenței militarilor în detrimentul clericilor, fără ca acest lucru să însemne neapărat o relaxare a represiunii. În același context, publicația amintește că Washingtonul nu mai are relații diplomatice cu Teheranul din 1980, ceea ce limitează capacitatea SUA de a influența direct evoluțiile interne din Iran.
Separat, Financial Times reamintește că, în 2015, Khamenei a susținut acordul nuclear cu Administrația Obama, denunțat ulterior de Donald Trump în primul său mandat. Biziday mai consemnează că SUA au bombardat situri nucleare iraniene în vara lui 2025, iar lovituri asupra acelorași obiective ar fi avut loc și în ultimele 24 de ore, pe fondul disputelor privind stadiul programului nuclear iranian.
Recomandate
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
NATO analizează reducerea frecvenței summiturilor, o schimbare care ar putea diminua presiunea politică și de coordonare asupra Alianței în anii electorali din SUA , potrivit Agerpres , care citează declarații făcute pentru Reuters de o înaltă oficialitate europeană și cinci diplomați din state membre. Miza, conform surselor, este evitarea unei posibile interacțiuni tensionate cu președintele american Donald Trump în ultimul său an de mandat. Administrația Trump a criticat aliații europeni pentru nivelul insuficient al fondurilor alocate apărării și, mai recent, pentru lipsa unui sprijin suplimentar pentru operațiunile militare ale SUA împotriva Iranului. În ultimii ani, liderii statelor NATO s-au întâlnit în fiecare vară începând din 2021, iar și în 2026 summitul este programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Totuși, unii membri fac demersuri pentru scăderea frecvenței acestor reuniuni, au spus sursele citate. Ce scenarii sunt discutate pentru 2027–2028 Un diplomat a indicat că summitul din 2027, care urmează să fie găzduit de Albania, ar avea „probabil” loc în toamna anului viitor. Aceeași sursă a adăugat că NATO ia în considerare să nu organizeze nicio reuniune de acest tip în 2028, an al alegerilor prezidențiale din SUA și ultimul an calendaristic al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Separat, un alt diplomat a afirmat că unele țări promovează varianta organizării summiturilor o dată la doi ani. Decizia nu este luată, iar Mark Rutte ar avea ultimul cuvânt Potrivit surselor, nu există încă o decizie, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să aibă ultimul cuvânt. Într-un răspuns transmis la solicitarea Reuters, un oficial aliat a precizat: „NATO va continua să aibă reuniuni periodice ale șefilor de stat și de guvern și între summituri aliații vor continua să se consulte, să planifice și să ia decizii despre securitatea noastră comună”. Două dintre surse l-au menționat pe Donald Trump ca factor în discuții, dar au arătat că sunt în joc și alte elemente. În paralel, unii diplomați și analiști au susținut că summiturile anuale creează presiune suplimentară și pot devia atenția de la planificarea pe termen lung a activităților Alianței. [...]
Destructurarea unei rețele acuzate de asasinate în UE ridică presiunea pe cooperarea de securitate europeană , după ce autoritățile ucrainene au anunțat o operațiune internațională cu rețineri și percheziții în mai multe state, potrivit Libertatea . Poliția Națională a Ucrainei susține că a destructurat o rețea de agenți ai serviciilor secrete ruse, acuzată că pregătea asasinate și atacuri teroriste, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene. În rețea ar fi fost implicați și cetățeni ai Republicii Moldova, conform relatării NewsMaker.md . Operațiune transfrontalieră, cu rețineri în UE Rețeaua ar fi fost formată din cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Grecia și Letonia. Descoperirea și destructurarea s-ar fi făcut în cadrul unei operațiuni internaționale denumite „Hart”, care a dus la rețineri în Lituania și în alte state UE, precum și la percheziții în Ucraina, Polonia și Grecia. Cum ar fi funcționat rețeaua: recrutare, comunicare, finanțare Potrivit autorităților ucrainene, membrii rețelei – inclusiv minori, persoane vulnerabile social și persoane strămutate intern – ar fi avut roluri diferite, de la colectare de informații și logistică până la pregătirea mijloacelor pentru comiterea crimelor. Comunicarea cu reprezentanți ai serviciilor secrete din Rusia ar fi fost realizată prin canale securizate, folosind conturi anonime și cartele SIM temporare. Finanțarea ar fi fost făcută printr-un sistem pe mai multe niveluri, cu persoane interpuse, instrumente bancare și criptomonede. Ținte și acuzații: 13 suspecți, 9 reținuți Printre potențialele victime menționate se numără jurnaliști ucraineni, un ofițer al Direcției Generale de Informații din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev, un opozant rus și un activist lituanian care critică public Rusia. Conform informațiilor prezentate, țintele ar fi fost supravegheate ilegal, iar rețeaua ar fi colectat date despre locații, trasee și contacte, în vederea „lichidării fizice”. Autoritățile lituaniene au formulat acuzații împotriva a 13 suspecți: 9 au fost reținuți, iar pentru ceilalți patru au fost emise mandate europene de arestare . [...]
România își pregătește intrarea cu 25–50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei) în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări , un pas care ar urma să îi permită să participe direct la finanțarea unor proiecte regionale în transport, energie și conectivitate, potrivit News . Memorandumul de Înțelegere pentru fond, administrat de Fondul European de Investiții (FEI), urmează să fie semnat la Forumul de Business al Inițiativei, la Dubrovnik, în 28–29 aprilie 2026. Miza economică: acces la finanțare pentru proiecte regionale Ministerul Finanțelor susține că participarea României la forum are loc într-un moment în care țara „își consolidează credibilitatea financiară și rolul în regiune”, pe fondul progreselor în reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. În acest context, autoritățile leagă semnarea memorandumului de oportunități mai mari de atragere a investițiilor. Documentul va fi semnat, din partea României, de conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar contribuția financiară estimată este între 25 și 50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei), conform comunicatului Ministerului Finanțelor citat de News. Ce urmează la Forumul de Business: prezentări și întâlniri cu finanțatori Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va participa la eveniment și va avea rol de vorbitor principal la conferința dedicată raportului de impact al fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări. Totodată, în a doua zi, este programată participarea sa la panelul „Mapping the money: scale of traditional financing”, unde vor fi discutate opțiuni de finanțare și reforme pentru direcționarea mai eficientă a resurselor către proiecte strategice. În marja forumului sunt anunțate întâlniri bilaterale cu parteneri financiari internaționali, cu obiectivul de a atrage capital și de a accelera proiecte strategice în România, inclusiv discuții cu: Marjut Falkstedt, director executiv al Fondului European de Investiții, despre crearea unui fond național pentru creștere sustenabilă, prin Banca de Investiții și Dezvoltare; Hayashi Nobumitsu, guvernator al Japan Bank for International Cooperation, pentru consolidarea cooperării financiare cu investitori japonezi; omologul croat, Tomislav Ćorić, precum și reprezentanți ai băncii de dezvoltare din Polonia și ai instituțiilor financiare internaționale; oficiali ai U.S. International Development Finance Corporation , privind oportunități de finanțare pentru proiecte strategice. Context: participarea la nivel înalt la Inițiativa celor Trei Mări Președintele Nicușor Dan participă marți la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la Dubrovnik, și miercuri la sesiunea specială a Forumului de Afaceri. Programul include și o cină de lucru oferită de premierul Croației, Andrej Plenković, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]
Israelul riscă un conflict diplomatic cu Ucraina dacă permite unei nave suspectate că transportă cereale din teritorii ucrainene ocupate de Rusia să acosteze în portul Haifa, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformitate: Kievul vorbește despre „bunuri furate” și amenință cu măsuri juridice internaționale, ceea ce poate pune presiune pe autoritățile israeliene și pe actorii comerciali implicați în import. Potrivit Reuters, citată de publicație, o sursă diplomatică ucraineană a avertizat că Ucraina își rezervă dreptul de a reacționa dacă nava și încărcătura nu sunt respinse. „Dacă această navă și încărcătura ei nu sunt respinse, ne rezervăm dreptul de a lua o serie completă de măsuri diplomatice și juridice internaționale.” Nava vizată și acuzația: cereale din teritorii ocupate Ziarul israelian Haaretz a relatat anterior că nava Panormitis ar aștepta permisiunea de a acosta în Haifa și că ar transporta cereale provenite din teritorii ucrainene ocupate, pe care Kievul le consideră furate. În același context, sursa ucraineană a acuzat o „spălare” a bunurilor furate și a susținut că Israelul ar fi ignorat solicitări anterioare legate de o navă similară. Ce consecințe invocă Kievul Conform aceleiași surse diplomatice, Ucraina urmărește traseul navei și avertizează că o eventuală acostare ar avea consecințe asupra relațiilor bilaterale Ucraina–Israel. Pe lângă dimensiunea politică, mesajul introduce și un risc juridic pentru lanțul comercial (port, importatori, intermediari), prin invocarea unor demersuri internaționale. Ministerul de Externe al Israelului nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a transmite un punct de vedere, mai notează HotNews. Haaretz a mai relatat că, în acest an, patru transporturi de cereale din Ucraina ocupată ar fi fost deja descărcate în Israel, ceea ce sugerează că disputa ar putea depăși cazul unei singure nave și s-ar putea transforma într-o temă recurentă de conformitate și politică externă. [...]
Rusia își reafirmă rolul de mediator în criza SUA–Iran în timp ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de Externe, Abbas Araqchi , că Moscova va face „tot ce poate” pentru a ajuta Teheranul și pentru ca „pacea să fie obținută cât mai curând”, potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg, unde Putin a lăudat „curajul” poporului iranian în fața presiunilor americane și israeliene și a spus că speră ca Iranul să treacă prin ceea ce a numit o „perioadă dificilă”, iar pacea să prevaleze. Pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu după loviturile SUA și Israelului — condamnate ferm de Moscova — Rusia a oferit să medieze pentru „restabilirea calmului” și a reluat ideea de a depozita uraniu îmbogățit iranian ca modalitate de reducere a tensiunilor, o propunere respinsă de Statele Unite, notează publicația. Miza: păstrarea canalelor de negociere și evitarea unei noi runde militare Kremlinul încearcă să împingă dosarul înapoi spre negocieri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că Moscova vrea ca SUA și Iranul să continue discuțiile și că nu ar trebui să se revină la acțiuni militare, „ceva ce nu este în interesul nimănui”. În același timp, Reuters relatează că Putin i-a spus lui Araqchi că a primit săptămâna trecută un mesaj de la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, și i-a cerut ministrului să transmită că Rusia intenționează să continue parteneriatul strategic cu Teheranul. Context: parteneriat strategic și proiecte nucleare Rusia și Iranul au un acord pe 20 de ani, semnat anul trecut. În plan operațional, Moscova construiește două noi unități nucleare la Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului. În paralel, Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed pentru utilizare împotriva Ucrainei, iar producția acestora a fost ulterior localizată în Rusia, potrivit Reuters. Araqchi i-a mulțumit lui Putin pentru sprijin și a spus că vrea să-l informeze despre situația din jurul Iranului, afirmând că „s-a dovedit” că Iranul are „prieteni și aliați” care îi sunt alături „în vremuri dificile”. Ce urmează Din informațiile prezentate de Reuters, mesajul Moscovei este că vrea menținerea negocierilor SUA–Iran și blocarea unei escaladări militare. Nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre pași concreți agreați în urma discuțiilor de la Sankt Petersburg. [...]
