Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Marco Rubio la Budapesta vine în plină campanie electorală tensionată, iar semnificația ei politică este atent analizată atât la Washington, cât și în Ungaria. Potrivit Mediafax, care citează o analiză publicată de The Times, secretarul de stat al SUA începe duminică o vizită oficială de două zile în capitala ungară, într-un moment critic pentru premierul Viktor Orban, aflat la putere de 16 ani și confruntat cu cea mai serioasă provocare electorală din ultimul deceniu și jumătate.
Alegerile parlamentare programate în aprilie 2026 pot redesena scena politică de la Budapesta. Principalul adversar al lui Orban este Peter Magyar, fost membru al guvernului, al cărui partid, Tisza, conduce în sondaje. Un studiu realizat la începutul lunii februarie indică o diferență clară:
Vizita lui Rubio este interpretată ca parte a noii strategii americane, anunțată în decembrie, prin care Washingtonul își declară sprijinul pentru „partidele patriotice europene”. Președintele Donald Trump l-a lăudat recent pe Orban, descriindu-l drept „un lider puternic și influent”, consolidând astfel percepția unei apropieri ideologice între cei doi.
Contextul intern din Ungaria rămâne însă complicat. Guvernul Orban este criticat pentru creșterea costului vieții, problemele din sistemul sanitar, acuzații de corupție și un scandal de abuz într-un orfelinat de stat, care a generat proteste masive în decembrie. De altfel, Transparency International a clasat recent Ungaria drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană pentru al patrulea an consecutiv.
Analiștii politici susțin că, deși sprijinul american are o încărcătură simbolică importantă, impactul asupra electoratului ar putea fi limitat. Alegătorii sunt preocupați în primul rând de problemele interne, iar susținerea lui Trump mobilizează mai ales nucleul dur al electoratului Fidesz. În aceste condiții, vizita lui Rubio capătă mai degrabă valoare strategică în plan diplomatic decât potențial decisiv în plan electoral.
Recomandate
Kievul neagă implicarea în explozibilii găsiți lângă Balkan Stream , potrivit HotNews.ro , în timp ce autoritățile ungare indică Ucraina drept responsabilă pentru o presupusă tentativă de sabotaj. Ministerul de Externe de la Kiev a transmis că „Ucraina nu are nimic de-a face” cu rucsacurile cu explozibili descoperite duminică la Kanjiza, în nordul Serbiei, în apropierea traseului gazoductului Balkan Stream, care alimentează cu gaz rusesc Serbia și Ungaria. Descoperirea a fost anunțată de președintele sârb Aleksandar Vucic. Un purtător de cuvânt al diplomației ucrainene a susținut, pe rețelele sociale, că incidentul ar fi „cel mai probabil o operațiune sub steag fals”, pe fondul a ceea ce Kievul descrie drept interferență rusească în alegerile din Ungaria, notează Agerpres, citată de HotNews.ro. La Budapesta, premierul Viktor Orban a convocat duminică o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare și a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale un sabotaj. Într-un mesaj video după ședință, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că tentativa „se înscrie perfect într-o serie de acțiuni” prin care ucrainenii ar încerca să întrerupă livrările de gaze și petrol din Rusia către Europa, consemnează EFE, citată de HotNews.ro. Szijjarto a invocat, în același context, sabotajul gazoductelor Nord Stream și oprirea fluxurilor de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba, episod după care Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro al Uniunii Europene destinat Ucrainei. Orban a afirmat, într-un mesaj video separat, că „pretențiile Ucrainei reprezintă o amenințare mortală pentru Ungaria” și că securitatea energetică a țării „nu este un joc”. Pe plan intern, cazul a fost imediat politizat: Peter Magyar, liderul partidului Tisza, creditat înaintea Fidesz în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, susține că presupusa tentativă de sabotaj ar fi fost o înscenare a lui Orban, realizată în complicitate cu președintele sârb Aleksandar Vucic. [...]
Ucraina a lansat un post de radio în limba maghiară pentru a contracara mesajele pe care le consideră anti-ucrainene venite dinspre guvernul de la Budapesta, potrivit G4Media . Inițiativa, prezentată ca o emisiune radio online disponibilă 24 de ore din 24, se numește „Radio Ungaria Ucraina” (Hungarian Radio Ukraine), iar purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhij Tikhij, a spus pe X că decizia a venit după „declarații absurde” făcute zilnic de oficiali maghiari, relatează ziarul de opoziție Nepszava . Conform unui raport al agenției de presă de stat ucrainene Ukrinform, citat de G4Media, postul difuzează non-stop un comunicat în maghiară, engleză și ucraineană, în care Kievul respinge „afirmațiile manipulative” atribuite premierului Viktor Orbán și echipei sale. Mesajul repetat susține că Ucraina condamnă încercările de a fi implicată în politica internă a Ungariei și în campaniile electorale și afirmă că „Ucraina nu a dorit niciodată și nu dorește nici acum nimic rău” Ungariei. Ministrul ungar al afacerilor externe și al economiei externe, Péter Szijjártó, a reacționat încă de joi, într-un videoclip publicat pe Facebook, susținând că lansarea radioului ar fi o intervenție în context electoral, cu „zece zile până la alegeri”. El a afirmat că postul ar difuza „propagandă ucraineană” cu scopul de a sprijini instalarea la putere a unui guvern „pro-ucrainean”, invocând și teme precum drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, un „blocaj petrolier” și riscuri de securitate energetică. În același context, G4Media amintește că Viktor Orbán a avut în ultimii ani poziții critice față de Ucraina și notează că, potrivit unui sondaj din februarie 2024, 52% dintre ucraineni considerau Ungaria un stat inamic. [...]
Departamentul de Stat al SUA a anunțat arestarea în SUA a două rude ale lui Qassem Soleimani , potrivit News.ro , într-un caz legat de revocarea statutului lor de rezident permanent. Conform comunicatului citat, nepoata și strănepoata fostului general iranian Qassem Soleimani au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent. Soleimani, comandant în cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a fost ucis în 2020 într-un atac cu drone ordonat de Donald Trump. „Noaptea trecută, nepoata şi strănepoata generalului Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, Qassem Soleimani, au fost arestate de agenţi federali în urma revocării statutului lor de rezident permanent de către secretarul de stat Marco Rubio”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-un comunicat. Departamentul de Stat o identifică pe una dintre cele două persoane drept Hamideh Soleimani Afshar și susține că aceasta a sprijinit public Republica Islamică. În declarația citată, Washingtonul afirmă că, în timp ce locuia în Statele Unite, ar fi „răspândit propaganda regimului iranian”, ar fi celebrat atacuri împotriva soldaților americani și a unor situri militare din Orientul Mijlociu și ar fi exprimat sprijin pentru Garda Revoluționară Iraniană, organizație desemnată de SUA drept grup terorist. Separat, Departamentul de Stat a mai precizat că Marco Rubio i-a revocat „statutul legal” lui Fatemeh Ardeshir-Larijani, prezentată drept fiica lui Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, despre care comunicatul menționează că a murit la mijlocul lunii martie într-un atac aerian revendicat de Israel, la începutul lunii aprilie. Potrivit Departamentului, Fatemeh Ardeshir-Larijani și soțul ei nu se mai află în Statele Unite și au interdicție de a mai intra în țară. Rubio a comentat pe platforma X: „Administraţia Trump nu va permite ţării noastre să adăpostească cetăţeni străini care susţin regimuri teroriste antiamericane”. [...]
Analiștii avertizează că noua conducere a Iranului ar putea fi mai dură , în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump, potrivit Mediafax , care citează CNN. Trump a spus în această săptămână că Iranul ar fi condus de un nou grup de lideri „mai puțin radical și mai rezonabil” și a susținut că eliminarea unor lideri ai regimului în timpul conflictului ar echivala cu o schimbare de regim. Analiștii citați de CNN contestă însă această interpretare și arată că schimbarea persoanelor din vârf nu înseamnă automat transformarea sistemului politic. Politologii subliniază că o schimbare reală de regim ar presupune modificarea structurii de guvernare. În cazul Iranului, sistemul teocratic instituit după Revoluția Islamică din 1979 ar continua să funcționeze, iar războiul ar fi consolidat influența facțiunilor militare dure, în special a Gardienilor Revoluției Islamice. În acest context, unii analiști susțin că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, ar avea legături strânse cu Gardienii Revoluției, ceea ce ar putea întări rolul acestei structuri în deciziile politice. Consecința, în evaluarea experților, ar putea fi o conducere mai rigidă, nu una mai moderată. O altă îngrijorare vizează politica internă. Specialiștii citați de CNN consideră că noua conducere ar putea intensifica represiunea, pe fondul numirilor în poziții-cheie ale unor persoane asociate anterior cu reprimarea protestelor. În ultimele luni, autoritățile iraniene ar fi intervenit violent împotriva protestelor la nivel național și ar fi efectuat mai multe execuții, iar organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsurile ar putea deveni și mai severe dacă regimul se simte amenințat. În paralel, guvernul ar menține controlul strict asupra internetului și a fluxului de informații, iar monitorii internaționali indică întreruperi de internet la nivel național care ar fi depășit o lună, alături de intensificarea cenzurii și a supravegherii online. Pe plan extern și de securitate, analiștii cred că tensiunile militare ar putea împinge conducerea iraniană să accelereze programul nuclear, arma nucleară fiind văzută ca instrument de descurajare în fața unor noi atacuri. Unii compară situația cu cea a Coreei de Nord, unde dezvoltarea armelor nucleare a fost asociată cu reducerea riscului de intervenție militară externă. Oficialii americani au adoptat, totuși, o abordare mai prudentă. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există tensiuni interne în structura de putere din Iran, dar nu este limpede dacă acestea vor produce schimbări reale. În ansamblu, concluzia experților citați de CNN este că evoluția regimului rămâne incertă, iar schimbările recente ar putea consolida, nu slăbi, structurile de putere existente. [...]
Rusia a schimbat tactica de atac în Ucraina, folosind valuri de drone zi și noapte , pe fondul războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează The Times. Noua abordare urmărește, în primul rând, să consume resursele apărării aeriene ucrainene, nu doar să lovească ținte punctuale. Conform The Times , atacurile rusești ar dura acum până la 24 de ore și ar putea implica până la 1.000 de drone. Spre deosebire de tiparul anterior, loviturile nu mai sunt concentrate exclusiv pe timpul nopții, ci se desfășoară și ziua. Oficiali militari ucraineni susțin că obiectivul principal al acestor operațiuni este epuizarea sistemului de apărare aeriană. În acest cadru, Rusia folosește frecvent drone false, care creează ținte fictive și obligă Ucraina să consume muniție și să suprasolicite mijloacele de detectare și interceptare. Elementele-cheie ale tacticii descrise includ: atacuri prelungite, care pot dura până la 24 de ore; utilizarea unor valuri succesive de drone, inclusiv pe timp de zi; introducerea de drone false pentru a genera ținte fictive și a forța consumul de resurse; crearea de „ferestre” pentru folosirea unor rachete cu efect distructiv, după ce apărarea este încărcată. Militarii ucraineni leagă schimbarea de evoluțiile din Iran, în contextul în care SUA și aliații lor ar redistribui sisteme de apărare aeriană. În acest scenariu, Ucraina ar putea ajunge la o criză de muniție, pe măsură ce presiunea asupra apărării aeriene crește. În plus, rușii ar miza pe faptul că Statele Unite vor reduce livrările de arme către Ucraina, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile în fața atacurilor aeriene repetate, mai notează Mediafax, pe baza informațiilor din presa britanică. [...]
SUA, Iranul și mediatorii regionali discută un posibil armistițiu de 45 de zile , potrivit News.ro , care citează informații publicate de Axios pe baza a patru surse americane, israeliene și regionale familiarizate cu discuțiile. Conform Axios, negocierile vizează termenii unui acord în două faze. Prima etapă ar presupune un armistițiu de 45 de zile, perioadă în care părțile ar încerca să ajungă la o înțelegere pentru încetarea definitivă a războiului. A doua fază ar urma să fie un acord propriu-zis privind încetarea războiului, notează publicația. Armistițiul ar putea fi prelungit, dacă ar fi nevoie de mai mult timp pentru negocieri. Reuters consemnează că nu a putut verifica independent informațiile privind discuțiile și structura în două etape a acordului. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a făcut o declarație pentru Wall Street Journal despre un termen-limită legat de Strâmtoarea Ormuz și posibile consecințe în cazul nerespectării acestuia. „Termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz sau să se confrunte cu atacuri asupra infrastructurii critice este marţi seara.” [...]
