Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Marco Rubio la Budapesta vine în plină campanie electorală tensionată, iar semnificația ei politică este atent analizată atât la Washington, cât și în Ungaria. Potrivit Mediafax, care citează o analiză publicată de The Times, secretarul de stat al SUA începe duminică o vizită oficială de două zile în capitala ungară, într-un moment critic pentru premierul Viktor Orban, aflat la putere de 16 ani și confruntat cu cea mai serioasă provocare electorală din ultimul deceniu și jumătate.
Alegerile parlamentare programate în aprilie 2026 pot redesena scena politică de la Budapesta. Principalul adversar al lui Orban este Peter Magyar, fost membru al guvernului, al cărui partid, Tisza, conduce în sondaje. Un studiu realizat la începutul lunii februarie indică o diferență clară:
Vizita lui Rubio este interpretată ca parte a noii strategii americane, anunțată în decembrie, prin care Washingtonul își declară sprijinul pentru „partidele patriotice europene”. Președintele Donald Trump l-a lăudat recent pe Orban, descriindu-l drept „un lider puternic și influent”, consolidând astfel percepția unei apropieri ideologice între cei doi.
Contextul intern din Ungaria rămâne însă complicat. Guvernul Orban este criticat pentru creșterea costului vieții, problemele din sistemul sanitar, acuzații de corupție și un scandal de abuz într-un orfelinat de stat, care a generat proteste masive în decembrie. De altfel, Transparency International a clasat recent Ungaria drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană pentru al patrulea an consecutiv.
Analiștii politici susțin că, deși sprijinul american are o încărcătură simbolică importantă, impactul asupra electoratului ar putea fi limitat. Alegătorii sunt preocupați în primul rând de problemele interne, iar susținerea lui Trump mobilizează mai ales nucleul dur al electoratului Fidesz. În aceste condiții, vizita lui Rubio capătă mai degrabă valoare strategică în plan diplomatic decât potențial decisiv în plan electoral.
Recomandate
SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
SUA și Grecia își extind cooperarea de securitate printr-un program comun de schimb de informații antiteroriste , într-un context în care Atena invocă presiuni crescute legate de migrație și trafic de persoane, potrivit Economica . Miza practică este întărirea coordonării între agențiile de aplicare a legii, cu potențiale efecte asupra securității rutelor comerciale din estul Mediteranei și din proximitatea unor puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz . Memorandum SUA–Grecia: program comun de securitate și schimb de informații În timpul unei vizite oficiale în Grecia, Rubio a spus că țara este „puternic expusă” amenințărilor generate de migrația în masă și de traficul de persoane, relatează Agerpres . În acest context, oficialul american a anunțat semnarea unui memorandum de înțelegere care instituie un program comun de securitate. „Ca parte a eforturilor noastre de a combate aceste ameninţări comune la adresa naţiunilor noastre, suntem mândri să anunţăm un nou memorandum de înţelegere care instituie un program comun de securitate, menit să consolideze schimbul de informaţii antiteroriste între agenţiile noastre de aplicare a legii” Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor, alături de ministrul grec de Externe, George Gerapetritis . De ce contează: rolul Greciei în NATO și securitatea rutelor comerciale Grecia este prezentată ca un aliat NATO important pentru SUA, oferind facilități militare considerate esențiale pentru securitatea din estul Mediteranei. Totodată, Atena conduce o misiune maritimă a Uniunii Europene menită să protejeze transportul comercial în Marea Roșie, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Extinderea sprijinului maritim și referirea la Strâmtoarea Ormuz Gerapetritis a declarat miercuri că Grecia este dispusă să coopereze cu Statele Unite și să ofere sprijin maritim în Strâmtoarea Ormuz, însă condiționat de existența „unui proces de pace viabil” în zonă. Pe același subiect, Rubio a afirmat că Iranul „a pierdut controlul complet” asupra Strâmtorii Ormuz, informație atribuită AFP în material. „Acum circulă prin ea aproape la fel de mult petrol ca înainte de începerea acestui conflict. Prin urmare, au pierdut controlul complet asupra strâmtorii” [...]
Principala vulnerabilitate de securitate a Republicii Moldova este deficitul de personal din armată , nu amenințarea dronelor, iar această realitate împinge Chișinăul spre o reformă a forțelor armate cu efecte pe termen de ani, potrivit news.ro , care relatează declarațiile atașatului militar al SUA la Chișinău, Marcel Bolboacă-Negru, făcute într-un interviu pentru NewsMaker. Oficialul american spune că, deși în spațiul public atenția se concentrează pe drone „din cauza a ceea ce se întâmplă în ultimul timp”, problema de fond este capacitatea de a asigura resursa umană necesară apărării. În evaluarea sa, eforturile de recrutare și consolidare a efectivelor există, dar „asta va dura câțiva ani”. Ce înseamnă „problema de personal” în termeni operaționali Înaintea unei ședințe a Parlamentului de la Chișinău, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi , a indicat o scădere a efectivelor în timp, de la „peste 9.000” la 6.500 de militari și 2.000 de angajați civili. În acest context, Nosatîi a spus că armata națională ar trebui să aibă mai mulți militari, raportat la amenințările actuale. Tot joi, în prima zi a Moldova Security Forum , Legislativul a aprobat o nouă structură a Forțelor Armate într-o ședință cu ușile închise. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul a fost votat de 62 de deputați din PAS, „Partidul Nostru” și de parlamentari neafiliați, iar caracterul închis a fost motivat prin existența unor informații clasificate drept secret de stat. Sprijin extern: SUA cer implicare mai mare a aliaților și organizațiilor internaționale Atașatul militar al SUA a reiterat, în același interviu, că Statele Unite rămân alături de Republica Moldova și a transmis că se așteaptă la o implicare mai mare din partea aliaților și a organizațiilor internaționale, „în special NATO și Uniunea Europeană”, pentru a sprijini Chișinăul. Context: Transnistria, mai degrabă dosar de integrare europeană decât risc militar imediat Marcel Bolboacă-Negru a afirmat că regiunea transnistreană „nu reprezintă o problemă la nivel militar”, însă rămâne o problemă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”. În același registru, Dorin Recean, emisar special al președintei Maia Sandu pentru dezvoltare și reziliență, a spus la forum că Transnistria nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”, adăugând că „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”. Separat, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a declarat că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal în Republica Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina, considerând că sunt două subiecte distincte. Ce urmează Din informațiile relatate, direcția imediată este una de reorganizare a forțelor armate și de creștere a capacității de recrutare și retenție, într-un proces descris ca fiind de durată. Detaliile noii structuri aprobate de Parlament nu sunt publice, fiind invocat caracterul clasificat al documentului. [...]
