Știri
Știri din categoria Externe
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, începe miercuri un turneu de patru zile în Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice legate de negocierile din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax. Miza vizitelor este susținerea demersurilor diplomatice înaintea unei posibile a doua runde de discuții.
Ministerul Afacerilor Externe de la Islamabad a transmis că vizitele vor avea loc în perioada 15–18 aprilie 2026, iar deplasările în Arabia Saudită și Qatar sunt descrise drept întâlniri „în context bilateral”, conform comunicatului citat.
În Turcia, Shehbaz Sharif urmează să participe la Forumul Diplomatic de la Antalya și să aibă întâlniri bilaterale cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu alți lideri, în marja evenimentului, potrivit aceleiași surse.
Mediafax notează că prima sesiune de negocieri desfășurată în weekendul anterior la Islamabad a lăsat deschisă continuarea dialogului, însă divergențele au blocat o înțelegere. Ulterior, oficialii pakistanezi au propus ca o a doua rundă să aibă loc tot la Islamabad, propunere aflată în analiză la administrația SUA.
În paralel, presa americană a relatat miercuri dimineață că diplomații încearcă, prin canale neoficiale, să organizeze a doua rundă de negocieri.
Recomandate
Donald Trump spune că Iranul ar fi acceptat să nu dețină arme nucleare pentru peste 20 de ani , o afirmație care, dacă s-ar confirma și s-ar transforma într-un acord, ar putea schimba cadrul de reglementare și control al programului nuclear iranian și ar influența direct riscurile geopolitice din regiune, cu efecte în lanț asupra piețelor energetice. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează BBC și Reuters. Trump a făcut declarațiile joi, discutând cu reporterii pe peluza Casei Albe, înaintea unei călătorii în Nevada și Arizona. El a spus că Teheranul ar fi de acord cu o perioadă „de peste 20 de ani” în care „nu vor deține arme nucleare”, susținând că există „o declarație foarte fermă”. „Avem o declarație foarte fermă, valabilă pentru o perioadă de peste 20 de ani, conform căreia aceștia nu vor deține arme nucleare.” Ce lipsește: reacția Iranului și dovezile invocate Potrivit BBC, Iranul nu a reacționat oficial la aceste afirmații. Totodată, Trump a vorbit „fără a prezenta dovezi”, conform relatării, despre faptul că Iranul ar fi acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit despre care „se crede” că a fost îngropat după atacurile aeriene americano-israeliene de anul trecut. Ce urmează: armistițiul SUA–Iran și posibilitatea unui acord la Islamabad Trump a mai spus că ar putea prelungi armistițiul dintre SUA și Iran, care ar urma să expire săptămâna viitoare, dar a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar. În același context, a indicat că, dacă se ajunge la un acord pentru încheierea războiului și acesta ar fi semnat la Islamabad, ar putea merge în capitala Pakistanului. În paralel, în a 48-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu , Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban , care ar urma să intre în vigoare marți la ora 17:00, ora Coastei de Est (miezul nopții în România), după discuții cu liderii celor două țări. [...]
China își recalibrează presiunea asupra Taiwanului și Japoniei, mutând accentul de la un orizont militar „2027” la miza politică a alegerilor din 2028 , într-un moment în care criza din Orientul Mijlociu îi oferă Beijingului spațiu să se prezinte drept „broker” global, dar îi complică și calculele de securitate și comerț, potrivit Reuters . Beijingul își intensifică simultan mesajele diplomatice și militare în vecinătatea sa imediată: escaladează tensiunile cu Japonia, își poziționează navele pentru a împiedica Filipinele să ajungă la un banc disputat și își face, în mod public, loc în politica internă a Taiwanului printr-o apropiere de opoziția Kuomintang (KMT) înaintea scrutinului din 2028. În paralel, China încearcă să capitalizeze pe fondul haosului din Golf și al acțiunilor SUA, inclusiv printr-o retorică de „stabilitate” și „ordine” internațională. Pivotul de la „2027” la „2028”: narațiune politică, nu doar calendar militar Reuters notează o schimbare subtilă, dar rapidă, în narațiunea Chinei despre Taiwan. În timp ce oficiali americani au avertizat de ani de zile că Beijingul își construiește capacitățile militare cu obiectivul de a fi pregătit pentru o invazie până în 2027, China își mută acum accentul către alegerile din Taiwan din 2028. Mesajul împins mai agresiv este că o victorie a KMT ar putea „evita conflictul” și ar deschide calea către relații mult mai apropiate, în timp ce o nouă victorie a partidului aflat la putere, Democratic Progressive Party (DPP), ar pregăti terenul pentru confruntare: presiune asupra viitoarelor administrații americane să „abandoneze” insula și deteriorarea relațiilor cu Japonia pe tema viitorului Taiwanului. În acest context, Reuters menționează întâlnirea intens promovată de la Beijing în care noul lider KMT, Cheng Li-wun, a spus că l-ar invita pe Xi Jinping în Taiwan dacă va câștiga alegerile din 2028. Japonia, noul punct de fricțiune: securitate și semnale despre nuclear Un motiv central al înăspririi tonului Chinei este relația cu Japonia, după instalarea noului premier japonez Sanae Takaichi . Potrivit Reuters, declarații oficiale chineze o indică în mod special pe Takaichi, inclusiv pentru comentarii din noiembrie potrivit cărora o preluare a Taiwanului de către China ar putea deveni o situație „care amenință supraviețuirea” Japoniei. În plus, oficiali și media chineze își exprimă îngrijorarea că Tokyo ar putea căuta să dobândească arme nucleare. Guvernul Takaichi afirmă că Japonia rămâne angajată statutului său non-nuclear, dar încearcă să-și consolideze relațiile internaționale, inclusiv prin invitarea a peste 30 de ambasadori din NATO și alte state la Tokyo pentru cooperare în apărare și alte domenii. Criza din Golf: oportunitate diplomatică, dar risc economic și de lanțuri de aprovizionare Pe fondul crizei din Golf și al „blocadei” militare declarate de SUA în Strâmtoarea Hormuz , China își intensifică eforturile de a se poziționa ca actor global de echilibru. Xi Jinping a descris, într-o întâlnire cu premierul spaniol Pedro Sanchez, o „regresie către legea junglei”, în linie cu mesajul că Beijingul ar fi o voce a „rațiunii” și stabilității. În același timp, Reuters subliniază că rămâne neclar ce face China în raport cu Iranul. Oficiali și media chineze au negat „furios” relatări CNN potrivit cărora Beijingul ar fi furnizat arme Teheranului în actuala criză. Alți analiști citați de Reuters susțin că, similar sprijinului pentru Rusia în Ucraina, China ar prefera să livreze componente civile „cu dublă utilizare” (bunuri care pot fi folosite și în scopuri militare), nu sisteme de armament complete. Riscul de escaladare are și o dimensiune economică: președintele SUA, Donald Trump, a promis noi tarife împotriva Chinei dacă se dovedesc livrări de arme, ceea ce ar lovi și mai mult o creștere globală deja în scădere, potrivit Reuters. Totodată, fluxurile de petrol prin Hormuz rămân afectate: petroliere deținute și sub pavilion chinez au trecut periodic, însă „departe” de ritmul de dinaintea crizei, iar lanțurile globale de aprovizionare de care depinde China „arată deja șubrede”. Ce urmează: mai multă presiune regională, dar cu multe necunoscute Analiza Reuters indică faptul că Beijingul încearcă să transmită lumii o lecție: într-un eventual scenariu în care China ar face mișcări militare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, restul lumii „nu ar trebui să se implice”, indiferent de reacțiile Japoniei sau SUA. Dar ambițiile Chinei sunt limitate de incertitudini majore: nu este sigur că apropierea KMT de Beijing va convinge electoratul taiwanez, iar eforturile de izolare a guvernului de la Tokyo par, deocamdată, cu rezultate slabe. În plus, criza din Golf creează atât oportunități de influență, cât și constrângeri practice pentru China, inclusiv posibilitatea ca Beijingul să fie nevoit să caute o înțelegere cu Washingtonul — eventual printr-un mecanism ONU încă blocat — pentru a presa Iranul să permită trecerea mai multor nave, potrivit Reuters. [...]
Ucraina își schimbă tactica pe front prin integrarea dronelor în infanterie , într-un model operațional pe care autoritățile de la Kiev îl leagă de recuceriri teritoriale recente și de intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale ruse, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat miercuri introducerea unui „nou model de război”, bazat pe unități de asalt cu drone care combină sisteme fără pilot aeriene și terestre cu infanteria „într-un singur sistem integrat”. Instituția susține că abordarea „a dat deja rezultate în sud”, unde, începând din februarie, „o mare parte a teritoriului a fost eliberată” datorită utilizării acestor unități. Ce spune conducerea militară despre terenul recucerit și presiunea pe front Comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a declarat că forțele ucrainene au recâștigat controlul asupra a aproape 50 de kilometri pătrați în luna martie, consolidând câștigurile de la începutul anului, într-o informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. Într-o declarație separată pe Telegram, Syrskyi a mai afirmat că, odată cu îmbunătățirea vremii de primăvară, forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive de-a lungul aproape întregii linii de front de 1.200 km. Potrivit lui Syrskyi, zona din jurul orașului Pokrovsk (est) a fost printre cele mai intense puncte de luptă în martie. El a indicat și sectoarele Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman drept cele mai „fierbinți” în cursul lunii. Lovituri asupra țintelor militare și industriale, inclusiv rafinării În aceeași serie de comentarii, Syrskyi a spus că Ucraina încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei menținând un ritm ridicat de lovituri asupra instalațiilor militare, din industria de apărare și a altor facilități. El a precizat că, în martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din industria de rafinare a petrolului. În context, articolul notează că Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte rusești, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri. Reacția și mișcările raportate de partea rusă Pe de altă parte, forțele ruse sunt descrise ca fiind angajate într-o avansare lentă în regiunea Donețk, anunțând frecvent capturarea de noi sate. Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că a capturat așezarea Vovchansky Khutory din regiunea Harkov (nord-est) și că încearcă să stabilească zone tampon în regiunile de frontieră Harkov și Sumy. Dronele rămân un element central al conflictului, ambele părți alocând resurse pentru metode de interceptare și modernizarea apărării aeriene, pe fondul unui război care, potrivit textului, durează de patru ani. [...]
Guvernul Germaniei a redus la jumătate prognoza de creștere pentru 2026 , pe fondul scumpirii energiei după războiul din Iran și al unui context extern mai dificil pentru o economie orientată spre export, potrivit Economedia . Revizuirea indică un scenariu de avans mai slab al PIB și o inflație mai ridicată, cu efect direct asupra consumului intern. Pentru 2026, Berlinul ar urma să mizeze acum pe o creștere economică de 0,5%, față de 1% în estimarea anterioară, conform unor surse citate de Reuters și preluate de Agerpres. Și pentru 2027 prognoza ar fi înrăutățită: 0,9%, de la 1,3% anterior, potrivit acelorași surse care au cerut anonimatul. Energia mai scumpă împinge inflația în sus și frânează consumul Creșterea prețurilor la petrol și gaze după declanșarea războiului din Iran a urcat deja inflația în Germania la 2,8% în martie. În acest context, guvernul se așteaptă la o inflație de 2,7% în 2026 și 2,8% în 2027, de la 2,3% anul trecut. Pe fondul inflației ridicate, consumul gospodăriilor ar urma să încetinească, cu un avans de 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027, după 4,2% anul trecut, potrivit surselor citate. Exporturile nu mai susțin creșterea, iar excedentul comercial se reduce Incertitudinile globale și efectele taxelor vamale americane ar limita contribuția comerțului exterior la creșterea economică a Germaniei. Sursele citate nu se așteaptă la o creștere a exporturilor până în 2027, când ar urma să avanseze cu 1,3%. Importurile ar urma să crească mai rapid, cu 1,8% în 2027, ceea ce ar reduce excedentul comercial al Germaniei. Reprezentanții Ministerului Economiei din Germania nu au dorit să comenteze informația, potrivit materialului. Context: și FMI a revizuit în jos estimările Fondul Monetar Internațional a înrăutățit marți prognoza de creștere pentru Germania în 2026 și 2027, cea mai mare revizuire negativă din zona euro, notează Economedia. FMI estimează un avans al PIB de 0,8% în 2026 și 1,2% în 2027, cu o reducere de 0,3 puncte procentuale pentru ambii ani. Germania a înregistrat o creștere de 0,2% anul trecut, evitând la limită al treilea an de recesiune, potrivit datelor citate în articol. [...]
Acuzațiile armatei libaneze privind încălcarea armistițiului ridică riscuri operaționale pentru revenirea populației în sudul Libanului , la doar câteva ore după intrarea în vigoare a încetării focului de 10 zile, potrivit Mediafax . Armata libaneză afirmă că a înregistrat „mai multe atacuri israeliene” și „bombardamente sporadice” care au vizat o serie de sate din sudul Libanului, în pofida armistițiului convenit între cele două țări. Într-o declarație, instituția le-a cerut cetățenilor să fie prudenți la întoarcerea în satele și localitățile din sud, invocând „o serie de încălcări ale acordului”. „Dați dovadă de prudență la întoarcerea în satele și localitățile din sud, în contextul unei serii de încălcări ale acordului.” Ce înseamnă, practic, pentru teren Mesajul armatei indică faptul că, din perspectiva autorităților libaneze, condițiile de securitate rămân instabile imediat după intrarea în vigoare a armistițiului, ceea ce poate întârzia sau complica revenirea populației în zonele afectate. Armata libaneză avertizase anterior populația să evite întoarcerea în sudul Libanului, în ciuda noului armistițiu cu Israelul, potrivit NBC News. [...]
Donald Trump încearcă să lege performanța economică de războiul cu Iranul, dar sondajele indică o penalizare politică pe tema costurilor și a prețului benzinei , potrivit G4Media . Președintele SUA a descris conflictul drept un „mic ocol” „necesar” pentru a evita riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară. La un eveniment în Las Vegas, Trump și-a apărat bilanțul economic de la începutul celui de-al doilea mandat, susținând că economia „doborâ[ă] recorduri” în pofida operațiunii militare. În același context, el a justificat intervenția prin riscurile pe care le-ar fi implicat inacțiunea. „Doborâm recorduri, în pofida micului nostru ocol prin acea ţară minunată, Iranul, dar a trebuit să o facem, pentru că altfel s-ar fi putut întâmpla lucruri rele, lucruri cu adevărat rele” Costurile războiului și prețul benzinei, vulnerabilități în opinia publică Datele citate în material arată o percepție publică predominant negativă privind raportul cost–beneficiu al operațiunii. Un sondaj Ipsos (10–12 aprilie, peste 1.000 de respondenți) indică faptul că 51% dintre americani consideră că operațiunea militară împotriva Iranului „nu a meritat”, având în vedere costurile asociate, în timp ce 24% susțin contrariul. Separat, un sondaj publicat de Universitatea Quinnipiac arată că 65% dintre alegători îl învinovățesc pe Trump pentru recenta creștere a prețurilor la benzină, un indicator sensibil pentru consumatori și pentru inflația resimțită. Nivel de aprobare redus pentru gestionarea dosarului Iran În același sondaj Quinnipiac, 36% dintre alegătorii chestionați declară că aprobă modul în care Trump a gestionat situația cu Iranul, iar 58% își exprimă dezaprobarea. În ansamblu, mesajul Casei Albe încearcă să prezinte conflictul ca pe un cost limitat și inevitabil, însă cifrele din sondaje sugerează că, cel puțin pe termen scurt, tema costurilor și a prețurilor la combustibil poate eroda sprijinul public pentru deciziile administrației. [...]
