Știri
Știri din categoria Externe
Israelul anunță că va menține operațiunile în Liban, în pofida avertismentelor Iranului, o poziție care prelungește riscul de escaladare regională și menține presiunea asupra securității și funcționării normale în Israel, potrivit Agerpres.
Ministrul apărării, Israel Katz, a declarat că Israelul „respinge categoric” amenințările Teheranului și că va continua să acționeze în Liban împotriva organizației proiraniene Hezbollah, după atacurile încrucișate dintre Israel și Iran – primele de la încetarea focului, conform aceleiași surse, care citează AFP.
„Respingem categoric amenințările Iranului. Orice tentativă iraniană de a stabili o legătură între Liban și Iran în scopul atacării Israelului va primi un răspuns de mare forță.”
Pe plan intern, autoritățile israeliene au început să revină la un regim mai apropiat de normalitate. Ministerul Educației a anunțat că școlile se vor redeschide marți, după ce luni au fost închise din cauza tirurilor de rachete iraniene. Potrivit comunicatului, cursurile se reiau „în toate instituțiile școlare” și „integral în format fizic”.
În paralel, Comandamentul frontului intern (componentă a armatei responsabilă de apărarea pasivă) a anunțat ridicarea tuturor restricțiilor introduse în ajun, inclusiv cele privind adunările publice.
Într-un mesaj video, premierul Benjamin Netanyahu a spus că Iranul și-a oprit atacurile, dar a avertizat că Israelul va răspunde „cu toată puterea” dacă Teheranul va ataca din nou.
„Israelul are dreptul de a se apăra și noi implementăm asta atunci când este necesar.”
Netanyahu a mai afirmat că Iranul și Hezbollah „au slăbit în mod semnificativ”, însă a precizat că actualul conflict militar „nu este deocamdată încheiat”.
Conform informațiilor transmise, Iranul a lansat rachete asupra Israelului duminică seară și luni, susținând că reacționează la un bombardament israelian asupra unor poziții Hezbollah în sudul Beirutului. Teheranul a anunțat ulterior încetarea operațiunilor sale, avertizând că Israelul s-ar expune „unor măsuri mult mai severe” dacă își continuă „actele de agresiune”, inclusiv în sudul Libanului.
Agerpres notează că Hezbollah este cel mai important aliat non-statal al Iranului și că organizația șiită libaneză nu este parte semnatară a acordului de încetare a focului; în același timp, Libanul nu ia parte la actualul conflict.
Pe fundal, negocierile dintre SUA și Iran pentru o încetare durabilă a ostilităților nu au dus până acum la un acord, unul dintre punctele majore de divergență fiind redeschiderea strâmtorii Ormuz, potrivit sursei citate.
Recomandate
Vizita discretă a lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă sugerează o relație tot mai complicată cu Donald Trump , potrivit Al Jazeera , care citează evaluările diplomaților Jeffrey Feltman și Michael Ratney. Cei doi spun că premierul israelian a ales un profil public redus la Washington pentru a evita un „moment Zelenskyy” cu președintele SUA — o referință la riscul unei confruntări sau umiliri publice în fața camerelor, care ar putea amplifica tensiunile politice și diplomatice. În interpretarea lor, această prudență indică faptul că relația Netanyahu–Trump a devenit „din ce în ce mai complicată”, ceea ce poate limita spațiul de manevră al Israelului în discuțiile cu administrația americană și poate crește incertitudinea privind coordonarea bilaterală pe dosare sensibile. Schimbul integral de opinii este disponibil în emisiunea „This is America” a Al Jazeera, menționează publicația. [...]
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax . Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham , a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari. „Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.” Ucraina: discuții despre procesul de pace În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice. „Acum este momentul să punem capăt războiului.” Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”. Context: prezență comună la Washington Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington. [...]
Statele Unite iau în calcul să întârzie sau chiar să blocheze instalarea noului ambasador al Franței la Washington , o măsură rară care ar putea amplifica tensiunile bilaterale într-un moment în care cele două țări se află deja în dezacord pe mai multe dosare, potrivit HotNews , care citează informații Reuters. Înainte ca un stat străin să își trimită ambasadorul în SUA, nominalizarea are nevoie de un acord confidențial („consimțământ”) din partea guvernului american. Surse diplomatice citate de Reuters spun că Washingtonul întârzie sau respinge foarte rar astfel de numiri, iar tensiunile sunt, de regulă, gestionate discret, înainte de o decizie formală. Ce a declanșat blocajul Președintele Emmanuel Macron a făcut demersurile pentru a-l numi ambasador în SUA pe Aurélien Lechevallier , fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de externe Jean-Noël Barrot. Parisul spera ca instalarea să fie finalizată până în septembrie, potrivit uneia dintre surse. Procedura s-ar fi complicat după o postare pe X a misiunii diplomatice franceze la ONU, care a criticat SUA pentru un vot în care s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord și altor state împotriva prelungirii mandatului lui Volker Türk , înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu încă patru ani. Misiunea franceză a scris, între altele: „SUA obișnuia să fie un far al drepturilor omului. Nu mai este.” „Lumea nu o mai ascultă.” Reacția administrației Trump și miza diplomatică Deși sursele spun că nu a fost luată încă o decizie, criticile Franței au provocat iritare în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației conduse de Donald Trump. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat: „Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a francezilor.” Reuters notează că o amânare sau respingere a nominalizării ar fi „extrem de neobișnuită” și ar putea agrava relația dintre doi aliați care s-au confruntat recent pe teme precum taxele vamale sau poziționările legate de războiul din Iran. Tensiunile au fost vizibile și la ONU: delegația americană a părăsit o ședință a Consiliului de Securitate în momentul în care reprezentantul Franței vorbea despre războiul din Ucraina. Ce spune partea franceză Un oficial diplomatic francez a susținut că sprijinul Parisului pentru Volker Türk „nu împiedică un dialog strâns cu Statele Unite” și că diferențele de opinie privind un vot „nu pun sub semnul întrebării” calitatea relației și capacitatea de cooperare. În acest stadiu, potrivit informațiilor citate, rămâne neclar dacă Washingtonul va merge mai departe cu o întârziere formală sau cu un blocaj al instalării ambasadorului, însă simpla luare în calcul a unei astfel de măsuri indică o escaladare neobișnuită pe canalul diplomatic. [...]
Cuba își deschide sectoare-cheie către investiții private , într-o schimbare de reglementare care poate redesena rapid economia insulei, pe fondul unei crize profunde și al presiunilor externe, potrivit Mediafax . Autoritățile au anunțat reducerea drastică a activităților interzise companiilor private, la câteva săptămâni după aprobarea în Parlament a unui pachet de 176 de măsuri pentru promovarea economiei de piață. Miza imediată este lărgirea bazei de operatori economici într-un stat cu economie planificată central, într-un moment în care penuriile și întreruperile de curent afectează funcționarea normală a economiei. Presa de stat a transmis că noile reglementări „extind semnificativ domeniul de acțiune al antreprenorilor și companiilor private” din Cuba. Ce sectoare sunt deschise acum companiilor private În lista domeniilor menționate ca fiind deschise sau mai accesibile sectorului privat intră, între altele: distribuția de benzină și benzinăriile; servicii farmaceutice și optice, inclusiv farmacii; cămine de bătrâni; terminale de pasageri și mărfuri, instalații portuare și administrarea porturilor de agrement; gestionarea deșeurilor; importul de vehicule; energie regenerabilă și producția de energie regenerabilă; operațiuni petroliere și miniere, „sub rezerva anumitor condiții”. Mediafax notează că informațiile sunt relatate în contextul unor anunțuri oficiale, preluate de Le Figaro. Unde statul păstrează controlul Autoritățile cubaneze mențin explicit sub control public câteva domenii considerate sensibile sau strategice. În sănătate, statul își păstrează rolul central, iar serviciile medicale ar urma să rămână garantate populației prin servicii spitalicești gratuite, conform anunțurilor citate. Educația rămâne, de asemenea, în zona sectorului public, cu o „deschidere provizorie” limitată la îngrijirea copiilor, cursuri de limbi străine și meditații. Alte domenii rămase la stat includ mass-media, telecomunicațiile, securitatea și „domeniile strategice”. Context: criză economică și presiune externă Schimbarea vine într-un moment în care Cuba se confruntă cu o criză severă, pe fondul embargoului american în vigoare din 1962 și al unei „blocade petroliere” menționate ca durând de aproape cinci luni. Potrivit informațiilor din articol, această situație a împins economia „în pragul colapsului”, cu pene de curent pe scară largă și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente. Ce indică datele despre sectorul privat Autoritățile afirmă că în Cuba există peste 15.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), autorizate din 2021, iar acestea „se așteaptă” să ajungă la mai mult de jumătate din sectorul comerțului cu amănuntul până în 2025. Dacă această proiecție se confirmă, extinderea accesului la sectoare precum energie, logistică portuară sau distribuție ar putea accelera mutarea unei părți mai mari din activitatea economică spre operatori privați, în limitele stabilite de stat. [...]
Cutremurul din sud-vestul Japoniei a lăsat zeci de mii de locuințe fără utilități, iar bilanțul a urcat la 28 de morți , într-un context în care intervențiile și reluarea serviciilor esențiale sunt îngreunate de replici și de canicula așteptată, potrivit Agerpres . Seismul, cu magnitudinea 7,1 conform autorităților japoneze (6,8 potrivit Institutului Geologic al Statelor Unite – USGS), s-a produs marți pe insula Kyushu și a provocat avarii la locuințe și poduri, incendii și întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă. Guvernul japonez a precizat că totalul de 28 de decese include și persoane pentru care autoritățile încă stabilesc dacă moartea este legată direct de cutremur. Intervenții în teren și riscuri suplimentare Sute de salvatori continuau căutările în orașul Kashima, din prefectura Kumamoto , unde există temeri că persoane ar putea fi prinse sub dărâmăturile unui centru comercial. Clădirea fusese evacuată după cutremur, însă aproximativ 50 de minute mai târziu a fost devastată de o explozie puternică, în timp ce un număr necunoscut de angajați se aflau încă în interior, potrivit AFP. Autoritățile au confirmat separat cinci morți și patru persoane dispărute la o fabrică a companiei Nippon Paper Industries din orașul Yatsushiro, după prăbușirea parțială a unui coș de fum. Presiune pe infrastructură: electricitate și apă Miercuri după-amiază, aproximativ 31.200 de gospodării și alte imobile erau în continuare fără electricitate, iar alimentarea cu apă era perturbată pentru circa 84.000 de locuințe, potrivit autorităților japoneze. Televiziunile locale au difuzat imagini cu oameni stând la coadă pentru a cumpăra apă potabilă și combustibil. Regiunea a fost zguduită în continuare de replici, iar temperaturile sunt așteptate să depășească 35 de grade Celsius, ceea ce poate complica atât operațiunile de căutare, cât și gestionarea întreruperilor de utilități. În context, prefectura Kumamoto a mai fost lovită în 2016 de două cutremure puternice soldate cu 273 de morți și peste 2.800 de răniți, iar Japonia rămâne una dintre cele mai expuse țări la riscul seismic, fiind situată la întâlnirea a patru plăci tectonice, pe „Cercul de Foc” al Pacificului. [...]
